Infracţiuni privind instrumente de plată electronice

Prin rechizitoriul nr. 15/D/P/2006 emis D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bacău s-a dispus trimiterea in judecată a inculpaţilor:

C.V. zis B., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Se reproşează inculpatului prin actul de sesizare al instanţei faptul că începând din vara anului 2005, a iniţiat, organizat şi finanţat o grupare infracţională compusă din mai mulţi membri, in scopul comiterii mai multor infracţiuni, iar la data de 09.11.2005, a deţinut echipamente utilizate la falsificarea instrumentelor de plata electronice, pe care intenţiona să le trimită in străinătate, unde urmau a fi folosite la fraudarea ATM-urilor.

R.B.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Se reţine in sarcina acestui inculpat că in toamna anului 2005, făcând parte din gruparea infracţională condusă de inc. C.V. zis B., in seara de 8.11.2005 s-a deplasat împreună cu inc. B.C. la Bucureşti, de unde a achiziţionat echipamente folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice pe care le-a deţinut până la predarea acestora către inculpatul C.V. ce urma sa le transfere in străinătate la inculpatul C.M..

B.C. P., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Se impută inculpatului că în toamna anului 2005, făcând parte din gruparea infracţională condusă de inc. C.V. zis B., în seara de 8.11.2005 s-a deplasat împreuna cu inc. R.B. la Bucureşti de unde a achiziţionat echipamente folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronice pe care le-a deţinut până la predarea acestora către inculpatul C.V. ce urma să le transfere în străinătate la inculpatul C.M..

A.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Se reţine în sarcina acestui inculpat că, făcând parte din gruparea infracţională condusă de inc. C.V. zis B., la data de 5.01.2006 a fost surprins în flagrant de organele de poliţie având asupra sa o gură de bancomat, pe care o ducea în Italia inculpatului C.M. urmând a fi folosită la copierea cardurilor bancare.

Prin acelaşi act de inculpare s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

A.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de efectuare de operaţiuni financiare in mod fraudulos, prev de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 şi deţinere de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

Inculpatul este acuzat prin actul de sesizare al instanţei, ca la începutul lunii ianuarie 2006, a procurat, deţinut şi predat o gura de bancomat inc. A.C., iar in aceeaşi perioada, a trimis neautorizat, către o altă persoana din Italia, „P.”, date de identificare ale instrumentelor de plată electronică în vederea efectuării de operaţiuni privind retrageri de numerar.

C.M. zis A., pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la infracţiunea de deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 rap. la art. 25 din Legea 365/2002 şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p.

Inculpatul este învinuit că făcând parte din gruparea infracţională condusă de inc. C.V. zis B., în luna ianuarie a anului 2006, l-a determinat pe inc. A.C. să achiziţioneze şi să deţină o gură de bancomat, echipament utilizat la fraudarea bancomatelor, pe care intenţiona să-l folosească în Italia, la copierea şi falsificarea instrumentelor de plata electronice.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de inculpaţii C.V. zis B. şi C.M. zis A., pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani, prev. de art. 23 din Legea 656/2002.

De asemenea s-a dispus disjungerea cauzei fata de persoanele încă neidentificate „B.” şi „M.”, şi continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 25 din Legea 365/2002.

Dosarul cauzei s-a înregistrat iniţial pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 3007/110/2006 (1966/2006).

Prin sentinţa penală nr. 274/ 21 mai 2005 a Tribunalului Bacău s-a dispus următoarele:

I. A fost condamnat inculpatul C.V. zis B., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 4 ani şi 3 luni închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 Cp, la pedeapsa de 4 ani şi 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 3 luni închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev de art. 64 lit. a, b C.pen în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 Cp.

În baza art. 88 Cp s-a computat din pedeapsa principală de executat aplicata inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 9.11.2005 până la data de 13.12.2006.

II. A fost condamnat inculpatul R.B., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 Cp, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 Cp s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 9.11.2005 până la data de 13. 12.2006.

III. A fost condamnat inculpatul B.C. P., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al.1,2 Cp, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-au contopit cele 2 pedepse in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev de art. 64 lit. a, b C.pen in condiţiile şi pe durata prev de art. 71 Cp.

IV. A fost condamnat inculpatul A.C., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente in vederea falşificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 Cp la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 Cp s-a computat din pedeapsa principala de executat aplicata inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 5.01.2006 până la data de 13. 12.2006.

V. A fost condamnat inculpatul C.M. zis A., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– instigare la infracţiunea de deţinere de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din C.p. rap. la art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 Cp la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-a contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b C.pen in condiţiile şi pe durata prev de art. 71 Cp.

VI. A fost condamnat inculpatul A.G., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– efectuare de operaţiuni financiare in mod fraudulos, prev de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– deţinere de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cp şi 34 lit. b Cp s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev de art. 64 lit. a, b C.pen. in condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 Cp.

În baza art. 86/1 Cp s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani fixat in condiţiile art. 86/2 Cp.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prev. de art. 86/4 Cp.

În baza art. 86/3 Cp pe durata termenului de încercare s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

a.să se prezinte în prima zi lucrătoare din fiecare lună calendaristica la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

b.sa anunţe in prealabil orice schimbare de domiciliu reşedinţa sau locuinţa şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile.

c.sa comunice şi sa justifice schimbarea locului de munca

d.sa comunice informaţii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

În baza art. 86/3 Cp al. 3 lit. d C.p. s-a impus inculpatului obligaţia de a nu intra vreodată în legătură cu inculpaţii C.V., C.M., R.B., B.C. şi A.C..

În baza art. 71 al. 5 C.p., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 118 lit. f C.p. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri a căror deţinere este interzisă de lege:

– aparat video digital

– un dispozitiv electronic ce poartă inscripţia: MSR 20 63 HL prevăzut cu card de alimentare şi cablu transfer de date.

– o cutie de carton conţinând un dispozitiv electronic tip Mini 123-SC şi un mini CD ce prezintă următoarele inscripţii: disk NO, disk 5196, rev. C, model NO:MINI 123-SC.

– 2 dispozitive electronice ce poartă menţiunea “Swann wireless pencon receiver”

– un pix prevăzut cu cameră video fără fir, inscripţionat ALM 2002.

– 2 serii a cate 5 baterii tip GPA 76 de 1,5 Volţi.

– o cutie de carton de culoare albă conţinând o baterie dreptunghiulară de 9 volţi şi cablul aferent acestei baterii.

– un dispozitiv tubular metalic conţinând o baterie tubulară.

– un dispozitiv confecţionat artizanal din plastic şi metal, prevăzut cu o fantă de dimensiunea unui card.

– un dispozitiv din material casant provenind de la un bancomat cu o componentă ce pare a fi confecţionată artizanal având o fantă de dimensiunea uni card.

– 3 cabluri tip adaptor USB de culoare verde, albastru şi maro.

– un cablu prevăzut cu capăt cu mufă serială de culoare neagră.

– un adaptor USB de culoare neagră fără fir.

– un cablu de culoare albastră, prevăzut la un capăt cu o mufă serială de culoare neagră.

– un cablu audio-video cu mufă de culoare roşie/galbenă;

– 2 cabluri transfer-date, ce poartă inscripţia Z 510.Z 710.

– o baterie circulară plata Panasonic.

– o punguţă de plastic ce conţine 17 dispozitive tip întrerupător.

– sursă de alimentare cu 2 mufe tip papuc.

– manual de utilizare în limba engleză pentru convectoare USB serial.

– un dispozitiv artizanal tip „gura de bancomat” care prezintă o fantă dreptunghiulară.

– un card de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C 468 HIA.

– un cablu de transfer al datelor;

– 2 tuburi tip spray cu vopsea marca Multona.

S-a constatat încetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpatul A.G. în cursul fazei de urmărire penală.

Prin decizia penală nr. 31/12 februarie 2008 a Curţii de Apel Bacău s-au respins ca nefondate recursurile formulate de inculpaţii C.M., B.C. P., A.C., C.V. şi R.B.V., această hotărâre fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin decizia penală nr. 2858/18 septembrie 2009 a Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cât şi prin încheierea de îndreptare eroare materială din data de 22 septembrie 2008 s-au admis recursurile formulate de inculpaţii C.M., B.C. P., A.C., C.V. şi R.B.V. s-au extins efectele recursului şi cu privire la inculpatul A.G., s-a casat decizia Curţii de apel Bacău cât şi sentinţa penală nr. 274/2007 şi s-a trimis cauza la Tribunalul Bacău, pentru completarea cercetării judecătoreşti.

În motivarea deciziei se arată că Recursurile inculpaţilor sunt fondate, prioritar însă pentru temeiul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 Cod procedură penală.

Potrivit art. 200 Cod procedură penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea in judecată.

Din economia textului mai sus-menţionat, rezultă că probele descoperite şi strânse in cursul urmăririi penale au rolul de a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere in judecată. Ele nu pot servi drept temei de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti decât dacă sunt verificate de instanţa de judecată, prin administrarea lor in cursul cercetării judecătoreşti.

Aşadar, pentru a pronunţa o soluţie de achitare, condamnare sau încetare a procesului penal, instanţa trebuie să verifice, prin operaţiunea de administrare in cadrul cercetării judecătoreşti, in condiţiile celor patru principii fundamentale, specifice şi obligatorii in faza de judecată – oralitate, publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate – toate probele care au servit drept temei de trimitere in judecată a inculpatului. În urma operaţiunii de verificare şi administrare a probelor, în aceste condiţii, instanţa va putea evalua şi aprecia care dintre acestea exprimă adevărul şi le va putea reţine, motivat, ca suport al hotărârii judecătoreşti de condamnare sau achitare.

Or, în cauză, instanţa de fond a reţinut, ca suport probator al hotărârii de condamnare a inculpaţilor mijloace de probă care au servit doar drept temei de trimitere in judecată, neverificate nemijlocit şi contradictoriu in cursul cercetării judecătoreşti.

Astfel, instanţa de fond nu a audiat martorii protejaţi A.V. şi P.C. şi nici nu a dispus efectuarea unei expertize a echipamentelor găsite asupra inculpaţilor, pentru a stabili dacă acestea aveau aptitudinea de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, deşi a reţinut aceste probe ca temei al hotărârii de condamnare.

Sub acest aspect, deşi s-a solicitat, nu s-a dispus verificarea aptitudinii echipamentelor descoperite in posesia inculpaţilor de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, condiţie esenţială pentru existenţa elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, reţinută în sarcina inculpaţilor. Singura probă ştiinţifică în cauză constă în rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 319004 din 10.01.2006 şi nr. 819016 din 10.02.2006 ale Institutului pentru Tehnologii Avansate Bucureşti, dispusă in cursul urmăririi penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 112 Cod procedură penală.

Or, in baza obligaţiei de a-şi exercita rolul activ, instanţa trebuia să verifice criticile apărării aduse acestor probe şi să facă aplicarea dispoziţiilor art. 115 alin. 2 Cod procedură penală, care impuneau efectuarea unei expertize, în vederea lămuririi aptitudinii dispozitivelor ridicate de la inculpaţi la 9.11.2005 şi 5.01.2006, de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică sau a sistemelor de plată electronică.

Totodată, deşi instanţele au depus diligenţele necesare pentru audierea martorilor S.F. şi C.S., propuşi în apărarea inculpaţilor, nu i-au mai audiat în cursul judecăţii la fond şi în apel. De asemenea, deşi s-a solicitat motivat în cursul judecăţii în apel verificarea autenticităţii înregistrărilor audio pe suport magnetic ale convorbirilor dintre C.M. şi A.C., instanţa, in mod nejustificat, nu a dispus verificarea acestor apărări prin efectuarea unei expertize.

Or, pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei şi aflarea adevărului, în condiţiile unui proces echitabil şi al egalităţii de arme intre acuzare şi apărare, se impune ca instanţa să audieze martorii protejaţi A.V. şi P.C., să dispună efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească dacă echipamentele descoperite in posesia inculpaţilor aveau aptitudinea de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică şi să administreze şi celelalte probe solicitate in apărarea inculpaţilor.

Neprocedând în acest mod, hotărârea instanţei de apel şi cea a instanţei de fond sunt nelegale şi netemeinice, pentru considerentele expuse anterior, ceea ce au impus casarea acestora şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru completarea, cercetării judecătoreşti, la instanţa de fond competentă, Tribunalul Bacău.

Urmare a soluţiei dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, in rejudecare, Tribunalul Bacău a dispus completarea probatoriului, supunându-se deciziei de casare. Astfel, a dispus efectuarea celor două expertize tehnice solicitate în cauză, respectiv:

– expertiza tehnico-ştiinţifică cu privire la constatările tehnico-ştiinţifice asupra instrumentelor de plată electronică sau a sistemelor de plată, dacă aveau aptitudini pentru a fi folosite, cu următoarele obiective:

– dacă echipamentele descoperite în posesia inculpaţilor de către lucrătorii din cadrul B.C.C.O. Bacău aveau aptitudinea de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică sau a sistemelor de plată electronică;

– dacă printre dispozitivele ridicate în data de 09.11.2005, respectiv 05.01.2006 au fost identificate instrumente de plată electronică şi dacă s-a constatat falsificarea acestora;

– care dintre dispozitivele menţionate în procesele-verbale ale organelor de cercetare penală pot fi folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronică şi cum pot fi utilizate în acest scop.

– expertiza tehnică cu privire la a înregistrările audio, dacă acestea sunt ale inculpaţilor sau nu; cu următoarele obiective:

1. Identificarea persoanelor din rândul coinculpaţilor C.M., A.C. şi C.V. după voce şi vorbire şi dacă înregistrările făcute aparţin inculpaţilor ;

2. Stabilirea eventualelor intervenţii (ştersături, adăugiri, intercalări de cuvinte sau fraze) operate în înregistrările transcrise.

În acest sens au fost înaintate CD-urile, respectiv: un CD înregistrat sub nr. BC-00177 (în dosarul nr. 8136/2005 – inculpatul C.V. zis „B.”; două CD – uri în dosarul nr. 1095/2006 – inculpatul A.G.); suport optic CD ce conţine convorbirile telefonice interceptate în baza autorizaţiilor 0039/2005; 0044/2005; 0032/2004 şi 001/2005; un CD înregistrat sub nr. BC 00132 (în dosarul nr. 1609/2006 – inculpat C.M.) şi volumele din dosarul D.I.I.C.O.T. nr. 15D/P/2004, respectiv vol. III – 84 file; vol. IV – 265 file şi vol. V – 62 file, cu autentificare înregistrări.

De asemenea s-au luat măsuri pentru audierea „martorilor protejaţi” A.V. şi P.C., prin intermediul unei reţele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate, astfel încât, apărarea să le poată pune întrebări, în mod nemijlocit, însă, conform adreselor primite de la D.I.I.C.O.T. – SERVICIUL TERITORIAL BACĂU, rezultă că aceştia nu pot fi prezentaţi în instanţă deoarece sunt plecaţi din ţară. În acest sens, s-au depus procese verbale cu adevărata identitate a martorilor, procese păstrate la secret la grefa tribunalului.

S-au luat măsuri, prin citarea cu mandate de aducere şi audierea în calitate de martori pentru dovedirea stării de fapt a numitului C.S. – persoană ascultată în faza de urmărire penală şi despre a cărei activitate se face referire în situaţia de fapt cuprinsă în rechizitoriu – precum şi a martorului asistent S.F.C., însă din procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliţie a rezultat imposibilitatea prezentării martorilor în instanţă deoarece sunt plecaţi în străinătate.

Drept urmare, la data de 28.01.2010, Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr. 24/28.01.2010, a dispus:

I. Condamnarea inculpatului C.V. zis B.,pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a C.p. şi 34 lit. b C.p. s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultantă de 3 ani.

PEDEAPSĂ DE EXECUTAT: 3 ANI ÎNCHISOARE

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a şi lit. b Cod penal în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 C.p.

În baza art. 88 C.p. s-a computat din pedeapsa principală de executat aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 9.11.2005 până la data de 13.12.2006.

II. Condamnarea inculpatului R.B., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a C.p. şi 34 lit. b C.p. s-au contopit cele 2 pedepse în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 C.p. s-a computat din pedeapsa principală de executat aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 9.11.2005 până la data de 13. 12.2006.

III. Condamnarea inculpatului B.C. P.,pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a şi lit. b Cod penal în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 C.p.

IV. Condamnarea inculpatului A.C., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. art. 323 al. 1, 2 C.p. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 C.p. s-a computat din pedeapsa principală de executat aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 5.01.2006 până la data de 13. 12.2006.

V. Condamnarea inculpatului C.M. zis A., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– instigare la infracţiunea de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din C.p. rap. la art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev.. art. 323 al. 1, 2 C.p. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

VI. Condamnarea inculpatului A.G., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

– efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea 365/2002, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 86/1 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate celor 6 inculpaţi

În baza art. 86 ind. 2 Cod penal s-a fixat termen de încercare, pentru fiecare inculpat de câte 6 ani.

S-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor prev. de art. 86/4 C.p.

În baza art. 86/3 C.p. pe durata termenului de încercare s-au impus inculpaţilor următoarele măsuri de supraveghere:

a.să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău de câte ori sunt chemaţi;

b.să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile;

c.să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d.să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 86/3 C.p. al. 3 lit. d C.p. s-a impus inculpaţilor obligaţia de a nu intra vreodată în legătură unii cu ceilalţi.

S-a dispus ca supravegherea inculpaţilor să fie asigurată de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău.

În baza art. 118 lit. f C.p. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri a căror deţinere este interzisă de lege, aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău:

– aparat video digital tip Walkman marca Sony.

– un dispozitiv electronic ce poarta inscripţia: MSR 20 63 HL prevăzut cu card de alimentare si cablu transfer de date.

– o cutie de carton conţinând un dispozitiv electronic tip Mini 123-SC si un mini CD ce prezintă următoarele inscripţii: disk NO,disk 5196, rev. C,model NO:MINI 123-SC.

– o cutie de carton de culoare albă conţinând o baterie dreptunghiulară de 9 volţi si cablul aferent acestei baterii.

– un dispozitiv confecţionat artizanal din plastic si metal, prev. cu o fantă de dimensiunea unui card.

– un dispozitiv din material casant provenind de la un bancomat cu o componentă ce pare a fi confecţionată artizanal având o fantă de dimensiunea unui card.

– un cablu audio-video cu mufă de culoare roşie/galbenă

– 2 cabluri transfer-date, ce poarta inscripţia Z 510.Z 710.

– o baterie circulara plata Pânăsonic.

– un dispozitiv artizanal tip „gură de bancomat” care prezintă o fantă dreptunghiulară.

– un card de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C 468 HIA.

– un cablu de transfer al datelor

-2 tuburi tip spray cu vopsea marca Multona

S-a constatat incetată de drept măsura preventivă a obligării de a nu părăsi tara, luată faţă de inculpatul A.G. în cursul fazei de urmărire penală.

S-a constatat că faţă de inculpaţii C.V., R.B., B.C., A.C., s-a înlocuit în cursul judecăţii, măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură care s-a menţinut până la soluţionarea definitivă a cauzei, dacă nu intervine revocarea acesteia.

S-a constatat că inculpaţii au avut apărători aleşi.

În baza art. 191 al 1, 2 C.p.p. fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului câte 500 lei cheltuieli judiciare.

Şi împotriva acesteia inculpaţii A.G., C.V., C.M., B.C., A.C., precum şi R.B.V. au formulat apel.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 65/08.06.2010 a dispus, în baza art. 379, pct. l, lit. b Cod procedură penală respingerea apelurilor declarate de apelanţii-inculpaţi A.G., B.C. P., A.C. si C.M., împotriva sentinţei penale nr. 24/D/28.01.2010, pronunţată în dosarul nr. 6131.2/110/2008 al Tribunalului Bacău, ca nefondate.

În baza art. 379, pct. 2, lit. b Cod procedură penală s-au admis apelurile formulate de apelanţii-inculpaţi C.V. si R.B.V., împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

S-a desfiinţat sentinţa penală apelată numai cu privire la aceşti apelanţi si s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă, Tribunalul Bacău.

S-au menţinut actele procedurale efectuate în cauză până la data de 19.11.2009, inclusiv.

S-a constatat că inculpaţii A.G., C.M., C.V. si R.B.V. au fost asistaţi sau reprezentaţi de apărători aleşi.

În baza art. 189 Cod procedură penală s-a dispus plata din fondurile M.J. a sumei de 400 lei, onorariu avocat oficiu fiecare, B.R. şi B.D.

În baza art. 192, alin. 2 si 4 Cod procedură penală fiecare din apelanţii-inculpaţi A.G. si C.M. a fost obligat la plata a 400 lei si fiecare din apelanţii-inculpaţi B.C. P. si A.C. a fost obligat la plata a 800 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192, alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile inculpaţilor C.V. şi R.B.V. au rămas în sarcina acestuia.

S-a apreciat că inculpatul C.V. a fost lipsit de apărare în acest al doilea ciclu procesual, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.B.V., s-a considerat că dosarul s-a judecat cu lipsă de procedură, deoarece acest din urmă inculpat se afla încarcerat în Olanda. Pentru aceste două motive de nulitate absolută, identificate în dispoziţiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, cauza a fost trimisă spre rejudecare Tribunalului Bacău, numai cu privire la aceşti inculpaţi, cu menţinerea tuturor actelor procedurale, până la data de 19.11.2009 inclusiv.

Şi această decizie a fost recurată de către inculpaţii A.G., C.M. si C.V.. Prin decizia penală nr. 2315/28.06.2012 Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie a respins ca nefondat recursul inculpatului C.M., iar prin decizia penală nr. 2477/21.06.2011 s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului inculpatului A.G. şi s-a luat act de retragerea recursului de către inculpatul C.V..

Cauza a fost înregistrată a treia oară la Tribunalul Bacău la nr. 3505/110/2011 la data de 08.07.2011.

Fiind menţinute actele procedurale în cauză, de către Curtea de Apel Bacău, până la data de 09.11.2009, Tribunalul Bacău, a avut în vedere toate probatoriile efectuate în cauză în dosarul nr. 6131/110/2008, până la data de 09.11.2009, realizând procedura de citare cu inculpatul R.B.V., care s-a prezentat la fiecare termen de judecată, iar inculpatul C.V. a avut apărător ales, pe d-l avocat D.C., care la multe termen de judecată a fost substituit de d-l av. C.B., aşa, cum, de altfel si inculpatul R.B.V. a avut apărător ales. Din relaţiile înaintate instanţei, de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională Biroul Naţional Interpol, fila 266 dosar, rezultă că inculpatul C.V. nu figurează arestat pe teritoriul vreunui stat în aplicarea mandatului european de arestare nr. 16/12.12.2011 emis de Tribunalul Bacău la data de 12.12.2011.

Prin urmare, criticile deciziei Curţii de Apel Bacău nr. 65/08.06.2010 fiind respectat, cauza a rămas în pronunţare.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt:

La data de 09-11-2005, în jurul orei 2100, pe raza mun. Bacău, au fost surprinşi în flagrant de către poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, inc. C.V., cunoscut sub numele de „B.” şi inc. R.B., în timp ce încercau să plaseze martorului B.S.C. o sacoşă ce conţinea mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării bancomatelor şi falsificării cardurilor bancare.

Împreună cu inc. R.B. şi C.V. se mai aflau, în momentul surprinderii în flagrant, în autoturismele conduse de cei doi inculpaţi, şi martorii N.M. şi C.M., rude cu aceştia.

Atât martorii prezenţi în momentul realizării flagrantului, cât şi inculpatul R.B., au declarat, privitor la obiectele găsite în autoturism, cât şi asupra lor, că aparţineau lui C.V. zis „B.”

Conform procesului verbal din data de 09-11-2005, de la inculpaţii C.V. şi R.B. au fost ridicate următoarele obiecte, cu privire la care existau indicii că ar putea fi folosite la săvârşirea de infracţiuni în domeniul fraudării bancomatelor şi falsificării instrumentelor de plată electronice:

-aparat video digital tip Walkman marca Sony;

-un dispozitiv electronic ce poartă inscripţia: MSR 2063HL prevăzut cu card de alimentare şi cablu transfer date;

-o cutie din carton conţinând un dispozitiv electronic tip MINI 123-SC şi un mini CD, ce prezintă următoarele inscripţii: disk NO, disk 5196, rev.C model NO: MINI 123-SC;

-două dispozitive electronice ce poartă următoarele menţiuni: „Swann, wiseless pencon receiver”;

-un pix prevăzut cu cameră video fără fir, inscripţionat ALM 2002;

-două serii a câte 5 baterii tip GPA 76, de 1,5 volţi;

-o cutie din carton de culoare albă ce conţinea o baterie dreptunghiulară de 9 volţi şi cablu aferent acestei baterii;

-un dispozitiv tubular metalic conţinând o baterie tubulară;

-un dispozitiv confecţionat artizanal din plastic şi metal, prevăzut cu o fantă de dimensiunea unui card;

-un dispozitiv din material casant, provenind de la un bancomat, cu o componentă ce pare a fi confecţionată artizanal având o fantă de dimensiunea unui card;

-trei cabluri tip adaptor USB, de culoare verde, albastru şi maro;

-un cablu prevăzut cu capăt cu mufă serială de culoare neagră;

-un adaptor USB de culoare neagră, fără fir;

-un cablu de culoare albastră, prevăzut la un capăt cu o mufă serială de culoare neagră;

-un cablu audio-video cu mufă de culoare roşie/ galbenă;

-două cabluri transfer date, ce poartă inscripţia Z 510, Z710;

-o baterie circulară plată Panasonic;

-o punguţă din plastic ce conţinea 17 dispozitive electronice tip întrerupător;

-sursă de alimentare cu două mufe tip papuc;

-manual de utilizare în limba engleză pentru convectoare USB serial. (vol. I – fl. 15-31).

Acestea au fost trimise la Institutul pentru Tehnologii Avansate Bucureşti în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice, conform rezoluţiei nr. 15D/P/2004 din data de 09-11-2005.

Privitor la componentele electronice menţionate, raportul de constatare tehnico-ştiinţific din data de 17-11-2005 concluzionează următoarele:

-analizând aceste dispozitive, atât sistemic, cât şi individual, se conturează imaginea unui sistem destinat fraudării bancomatelor. Astfel, cu ajutorul pixului cu cameră video incorporată şi cu emiţător radio se pot trimite imagini la oricare dintre cele 2 receptoare, pentru semnal audio/video analizate (anexa 1 reperul A). De asemenea, semnalul de tip video complex furnizat de oricare dintre cele 2 receptoare, se poate introduce în echipamentul video/recorder (anexa 7), unde este, fie vizualizat direct, fie înregistrat. În general o astfel de practică se întâlneşte în lumea interlopă, pentru supravegherea tastaturii bancomatelor şi identificarea codurilor PIN ale posesorilor de carduri bancare. Toate echipamentele analizate sunt în sare de funcţionare.

-Dispozitivul MSR 206 (anexa 14) permite citirea/înscrierea datelor pe carduri;

-Cititorul portabil, MINI 123 (anexa 5), spre deosebire de MSR 206, permite memorarea internă a datelor de pe cardurile citite, şi descărcarea lor ulterioară pe un calculator personal. Datele deţinute în memoria acestui cititor sunt prezentate în anexa 20. Acestea reprezintă repetarea de 8 ori a datelor conţinute într-un card, care au fost citite cu ajutorul acestui cititor. Ceasul intern al acestui dispozitiv este decalat înainte cu 6 ore şi 14 minute faţă de ora locală. Echipamentele sunt in stare de funcţionare.

-Între materialele analizate au mai fost găsite 2 măşti de bancomat, una care pare de fabricaţie industrială, iar a doua, în mod categoric, de construcţie artizanală, realizată foarte probabil după modelul primei măşti.

Toate aceste elemente alcătuiesc tabloul generic al unui sistem destinat fraudării cardurilor bancare.

-dispozitivele prezentate la anexa 16 pot fi folosite pentru descărcarea datelor din dispozitivele de citire a cardurilor, constituind o interfaţă între conectorul serial a cititoarelor de carduri şi conectorul USB al unui calculator personal;

-Analizând CD-urile prezentate se constată că, în majoritate datele conţinute, se referă la transferul de date prin adaptarea unor interfeţe între protocoalele USB şi respectiv RS 232. În contextul analizat acestea pot fi folosite pentru descărcarea datelor din dispozitivele de citire a cardurilor.

-De asemenea, a mai fost identificat un soft (MINI 1,2,3) destinat folosirii cititoarelor de carduri. Toate programele menţionate anterior sunt comerciale.

-Pe CD-ul inscripţionabil a fost identificat un soft destinat fraudării cardurilor bancare (KOPYAS) destinat citirii trak-ului 2. Trak-ul 2 al unui card bancar conţine date suficiente pentru fraudarea unui cont, dacă se cunoaşte codul PIN.

-Schiţa tehnică găsită în sacoşa ridicată din portbagajul autoturismului marca Mecedes, aparţinând lui C.V., reprezintă copierea unui montaj văzut şi are în componenţă un microcontroler împreună cu o memorie serială. Aceste scheme pot fi folosite pentru clonare de cartele SIM sau a cartelelor pentru receptoarele digitale satelit.

În concluzie, se arată că elementele analizate conduc la constituirea imaginii unui scenariu destinat fraudării sistemelor bancare, prin componenta destinată interceptării codului PIN asociat conturilor cardurilor bancare, şi a datelor de pe cardurile bancare (vol. I – fl.37-88).

În cursul verii anului 2005, inc. C.V. zis „B.”, a luat hotărârea de a achiziţiona echipamente folosite la fraudarea ATM-urilor şi falsificarea cardurilor bancare, pentru a le utiliza, împreună cu alte persoane, în străinătate, la săvârşirea infracţiunilor în legătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică, activitate ilicită generatoare de importante venituri materiale.

De altfel, atât inc. C.V. zis „B.”, cât şi fratele său, înv. C.M. zis”A.”, împreună cu numeroşi membri ai familiilor lor, cât şi prieteni, au desfăşurat în perioada anilor 2002-2004, activităţi infracţionale, în domeniul fraudării bancomatelor, în Anglia, realizând importante sume de bani, pe care, ulterior, le-au investit în România, achiziţionând imobile, maşini, terenuri ş.a. Nici unul dintre fraţii C., sau membri ai familiilor lor, nu au desfăşurat, în ultimii ani, o activitate licită remunerată cu sume mari de bani, care să justifice nivelul ridicat de trai al acestora.

Pentru realizarea scopului anterior menţionat, inc. C.V., la începutul lunii noiembrie 2005, a contactat mai multe persoane, pe care le cunoştea dinainte, în care avea încredere şi asupra cărora avea influenţă (datorită atât faptului că dispunea de sume mari de bani, dar şi poziţiei pe care o avea printre cunoscuţi, fiind unul dintre liderii lumii interlope băcăuane) cu care să se asocieze, în vederea achiziţionării de echipamente, destinate fraudării bancomatelor şi falsificării cardurilor bancare.

Astfel, în ziua de 02-11-2005, inc. C.V., zis „B.”(CV) a stabilit legătura cu „M.”(M), persoană încă neidentificată, din Bucureşti, care se ocupă cu realizarea echipamentelor utilizate la fraudarea bancomatelor, căruia i-a comandat mai multe dispozitive, discuţiile având loc după cum urmează:

CV – Salut M. …

M – Acasă. Auzi?

CV – Mâine seară vin la tine …

M – O să trec eu pe la Bacău. Dacă e, ştii cum facem? Când îmi termin treaba pe aici, trec, te iau, şi venim împreună la Bucureşti.

CV – Bun frate, nici o problemă.

M –Hai, că dacă e, să-ţi arăt o şmecherie bună. – Vol. III fl.39.

Ulterior, inc. C.V., pentru a se proteja, a luat legătura cu inc. R.B., care îi era apropiat, cunoscându-se de mai mult timp, i-a spus că trebuie să meargă la Oneşti, pentru a se întâlni cu „M.”, să vadă aparatura, după care se va deplasa la Bucureşti, împreună cu inc. B.C., pentru a achiziţiona echipamentele pe care el i le-a comandat lui „M.”.

Cu această ocazie, „B.” i-a propus şi inc. A.C., prieten bun cu el de altfel, să meargă la Oneşti, pentru a vedea echipamentele, însă inc. A.C. a refuzat să-l însoţească (vol. I -fl.60).

La data de 05-11-2005, „M.” (M) l-a contactat telefonic pe inc. C.V. (CV), căruia i-a spus că lucrează la fabricarea dispozitivelor solicitate, dar colaboratorul „lui”, adică inc. R.B., trebuie să-i aducă „un cap” pentru a finaliza lucrarea comandată.

CV – Da, M.…

M – Ce faci frate ?

CV – Uite, mă pregăteam să mă dus undeva

M – Ah.. băi frate l-am sunat şi ei pe băiatul ăla al tău, pe ….

CV – Pe B. .

M – Pe B. ăla, i-am cerut şi eu un cap… are să-mi dea, sau nu ?Că uite, lucrez la astea şi-mi trebuie capul ăla. Dacă-l are, dacă nu e o problemă, bag ce am eu aici. Ai înţeles?

CV – Hai că trebuie să ajungă acesta la mine. Poate trec eu o fugă până la Oneşti în seara asta. Da?

M – dar să-mi spună dacă are, dacă nu, ştiu eu să mă folosesc de altceva.

CV – Da, da. În cât timp? Te sun eu, că trebuie să vină la mine acum, într-o oră…. Vol. III – fl. 50

Rezultă astfel, cu certitudine, faptul că, inc. R.B. cunoştea exact (încă dinaintea plecării în Bucureşti), că trebuie să aducă echipamente pentru fraudarea bancomatelor şi că, în ziua următoare, era stabilit să se deplaseze cu inc. B.C. în Italia, pentru a folosi dispozitivele achiziţionate la fraudarea bancomatelor în Italia, împreună cu inc. C.M. zis „A.”, banii astfel obţinuţi fiind împărţiţi cu inc. C.V., zis „B.”.

În acest scop, respectiv al deplasării în Italia, inc. C.V. le făcuse celor doi coinculpaţi rezervări la Tarom şi chiar le procurase bilete.

De menţionat este faptul că inc. C.V. a încercat să-l racoleze, încă de la început, pe inc. A.C., pentru a-l convinge să meargă împreună cu inc. B.C. şi R.B. în Italia, acest aspect rezultând din declaraţiile inc. A.C. (AC) dar şi din discuţiile purtate de inc. C.V. (CV)cu acesta, în ziua de 07-11-2005:

CV – Ce faci, pleci acum cu B. odată?

AC – Da’ n-am bani B..

CV – Plătesc eu biletul şi drumul.

AC – Şi cu ce mă duc, dacă n-am un ban?

CV – Plătesc eu tot.

AC – Plăteşti, dar acolo eu cu ce trăiesc?

CV – Păi nu e A. acolo, băieţii toţi sunt acolo? Vol. III – fl. 60

În ziua de 08-11-2005, C.V. zis „B.” a purtat mai multe discuţii telefonice cu „M.”, s-a asigurat că echipamentele pe care le-a comandat sunt gata, se află în stare de funcţionare şi a hotărât ca, pentru aducerea lor din capitală să se ocupe inc. B.C. şi R.B., pe care i-a trimis la Bucureşti, cu autoturismul său.

De asemenea, în vederea achiziţionării dispozitivelor, inc. C.V. le-a remis celor doi coinculpaţi suma de 4.000 euro, spunându-le să aibă grijă pe drum cum conduc, pentru a nu fi opriţi de organele de poliţie şi să probeze echipamentele cumpărate, pentru a se convinge că funcţionează şi pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziţionate, respectiv al fraudării bancomatelor.

Astfel, la data de 08-11-2005, au fost interceptate următoarele convorbiri, între inc. C.V. (CV), B.C. (BC) şi R.B. (RB) :

BC – Ai vorbit cu asta?

CV – Da,da. Nu.

BC – Nu? Şi nu mai mergem?

CV- Mergi tu cu B..

BC – Eu cu B.?

CV – Da.

BC – Bina, hai, mă sun, când aşa, da?

CV – Da, da. Vol. III, fl. 66

*************************

RB – M-ai sunat.

CV – Da, hai, dă-i drumu’, cu acesta, cu Porumbiţă, să plecaţi. Hai, vino la mine.

RB – Hai că vin, dar mă întorc înapoi. .Hai!

CV – Unde te întorci înapoi?

RB – Dar am dus-o pe nevastă-mea.

CV – Te întorci înapoi?

RB – Păi, nu vin înapoi? Vin la tine, nu?… Vol. III – fl. 67.

Inc. C.V. i-a comunicat vânzătorului de echipamente faptul că i-a trimis pe „băieţi” la Bucureşti, şi a stabilit cu acesta locul de întâlnire în Bucureşti,, respectiv la restaurantul Mc Donald’s amplasat la intrarea în oraş.

De asemenea, în ziua de 09-11-2005, inc. C.V., i-a contactat telefonic, de mai multe ori, pe cei doi inculpaţi, B.C. şi R.B., pentru a se asigura că totul este în regulă, au cumpărat „marfă” de calitate, au probat-o, în acest sens fiind concludentă următoarea discuţie.

CV – Da băietu.

BC – Am ajuns, B..

CV – Bine, şi?

BC – Ne-am întâlnit cu omul şi acum mergem în spatele lui. Mergem cu el.

CV – Bine, hai.

BC- Cum?

CV – Dă-l pe B. .

RB – Da.

CV – Băi B., vezi ce are şi vezi să-ţi dea ceva bun, mă.

RB – Lasă asta B., am înţeles.

CV – El îi răspunzătorul, aşa îi spui.

RB – Da mă, da, da.

CV – „Ce crezi că-i bun aia îmi dai”, aşa îi spui, nu îi bun, eşti răspunzător.

RB – Normal. Vol III – fl.69.

După ce inculpaţii R.B. şi B.C. au achiziţionat echipamentele şi le-au probat, l-au asigurat pe inc. C.V. că au cumpărat echipamente performante şi că se întorc spre Bacău, cei trei stabilind să se întâlnească la Staţia Petrom, situată în faţa Spitalului de Urgenţă Bacău, pentru a-i arăta acestuia din urmă „marfa” cumpărată.. De asemenea, „B.” le-a atras atenţia celor doi coinculpaţi să aibă grijă cum conduc autoturismul, pentru a nu fi opriţi de organele de poliţie în trafic, respectiv să nu fie surprinşi de radar.

În aceeaşi zi, 09-11-2005, „B.” i-a cerut inc. R.B. să aducă de la Oneşti „motanul”, şi să meargă la locuinţa fratelui său, înv. C.M., pentru a lua şi o „pisicuţă”, deoarece sunt toţi pregătiţi şi trebuie să se întâlnească pentru a preda echipamentele unui transportator, ce le va duce în Italia, la „A.” . (vol III – fl.79)

Inc. C.V. îl contactează telefonic pe fratele său, înv. C.M., în Italia, spunându-i să vorbească acasă pentru ca soţia sa să-i dea „mâţa aia mică” lui B. :

C M. – Alo?

CV – Alo? Sună acolo, să deie mîţa, să o ia B..

C M. – De ce să sun?

CV – Să deie mâţa, că este acolo.

C M. – Hai că vorbesc eu acuma acasă. Vol III – fl.83.

Pentru trimiterea echipamentelor la fratele său, înv. C.M., inc. C.V. zis „B.” l-a contactat pe martorul B.G., pe care îl cunoştea de mai mult timp, căruia i-a spus că trebuie să-i dea ceva, fapt pentru care cei doi şi-au dat întâlnire pe strada Ardealului, în jurul orei 2158 (vol III – fl.83).

În acelaşi scop, la data de 09-11-2005, inculpatul C.V. a purtat din greşeală, cu o altă persoană decât martorul B.G., o discuţie în care făcea referire la echipamentele achiziţionate de inc. R.B. şi B.C., după cum urmează:

D. – Da B..

CV – Hai că suntem pregătiţi.

D. – …ce tată?

CV – …Ah, tu eşti D.. Pa.

D. – Ai sunat pe altcineva, nu?

CV – Da. Hai. Pa.

D. – Ai greşit numărul.

CV – Da. Suntem pregătiţi cu tot armamentul, hai.

D. – Sunteţi pregătiţi, nu?

CV – Da. Vol. III – fl. 82-83

După prinderea în flagrant a inculpaţilor, privitor la învinuirea ce li se aduce, respectiv de asociere în vederea comiterii de infracţiuni şi deţinere de echipamente în scopul fraudării şi falsificării instrumentelor de plată electronice, inculpaţii au avut atitudini procesuale diferite.

În timp ce inc. C.V. zis „B.”, liderului grupului infracţional la care facem referire, nu a recunoscut faptele, arătând că nu le-a comis, inc. R.B.V. a avut o atitudine sinceră, declarând că a fost de acord, la propunerea inc. C.V., să meargă la Bucureşti, pentru achiziţionarea echipamentelor împreună cu inc. B.C., că a cunoscut scopul deplasării şi că dispozitivele cumpărate erau destinate fraudării bancomatelor în străinătate, activitate infracţională la care trebuia să ia parte toţi inculpaţii, odată ce ajungeau în Italia. Inculpatul R.B. recunoaşte că „B.” le-a plătit, atât lui, cât şi inc. B.C., la Agenţia Tarom Bacău, contravaloarea călătoriei până în Italia, respectiv 650 euro, dar a fost şi persoana care a suportat toate cheltuielile ocazionate de deplasarea la Bucureşti şi achiziţionarea echipamentelor, pentru care au plătit 4.000 euro.

De asemenea, inc. R.B. arată că inc. C.V. trebuia să mai rămână în ţară, până la data de 11-11-2005, deoarece „M.” urma să-i aducă în contul sumei achitate deja, două „capuri”, componente electronice ale echipamentelor, ce nu i-au fost predate, motivat de faptul că nu erau terminate.

Din cercetări a rezultat că şi inc. C.V. intenţiona să se alăture grupării, care comitea deja infracţiuni de genul celor descrise, în Italia. De altfel inc. C.V. a păstrat legătura permanent cu membrii grupării, conduşi de înv. C.M. zis „A.”. Astfel, la data de 02-11-2005, a fost interceptată o convorbire purtată de inc. C.V. cu o persoană din Italia:

X – Da B..

CV – Băi i-a dă-l pe A..

X – Dar nu-i cu mine. Eu am venit la băieţi în partea astalaltă. El îi acasă în partea aialaltă.

CV – Aha.

X – Că eu am venit aici că dorm în seara asta aici ca să văd cu băieţii ăia care o plecat, care-i treaba, mă mai sună noaptea, mă mai…

CV – Dar au plecat?

X – Da. Au plecat 3 azi.

CV – Cine o plecat?

X – C., T.şi cu S..

CV – Şi B. ?

X – B. o rămas pe cursa care vine , că nu poţi să bagi 3 negri în maşină că-i haleşte. Aşa şoferul îi alb, unul negru , S. alb, unul negru.

CV – Îhîm. Hai bine.

X – Tu ce faci? Când vii?

CV – SÂMBĂTĂ. Hai.

X – Bine. Hai.

CV – Hai. – Vol. III – fl.39.

Pe parcursul efectuării urmăririi penale, datorită ameninţărilor pe care le-a primit de la familia inc. C.V., inc. R.B. şi-a schimbat declaraţiile, luând întreaga răspundere a faptelor asupra sa, susţinând că s-a deplasat la Bucureşti din proprie iniţiativă şi că a plătit echipamentele din banii săi personali, iar inc. C.V. nu a avut nici o contribuţie la săvârşirea infracţiunilor descrise mai sus (confruntare cu inc. C.V. din data de 17-03-2006).

Cele anterior menţionate sunt susţinute de transcrierea convorbirilor telefonice din 10-11-2005, dintre inc. A.C. (AC) şi înv. C.M. zis „A.” (A):

A – Du-te la C. şi spune-i aşa : ,,băi , convinge-l pe omul tău , care-l ai tu , să ieie numai el asupra lui’’ .

AC- Aha , da , da , da .

A – Spune-i aşa ,,băi , convinge-l , îţi dă omul 5 – 10 mi de EURO , îţi dă ţie . Convinge-l pe omul tău să spună … băi n-are nici un rost să mai tragi pe B. după tine , rămâi singur şi ai şanse mai departe’’ .

AC- Da , da , da .

A – Te rog eu frumos .

AC- Hai , să nu mai vorbeşti pe telefon . Mă duc eu la el personal , acuma .

A – Acuma să te duci şi te sun . Aşa-i spui : ,,C.E , convinge-l pe omul tău că nu are nici un rost să-l tragi pe omul după tine , că omul nu-i vinovat , nu-s ale lui’’ .

AC- Da , hai . vol. IV fl. 108

***************

A – Da .

AC- Băi , m-a sunat C. acuma .

A – Şi ce a zis ?

AC- Fraierul ăsta de B. , uite ce a declarat : a declarat împotriva lui B. , că l-a pus să vândă apartamentul …

A – Ştiu , ştiu .

AC- A zis că se duce peste el acuma şi-l ia deoparte şi …

A – Să-i spună să schimbe declaraţia , să-i spună .

AC- A zis că până vine să-i deie mandat , să schimbe declaraţia şi să ieie numai el pe el , ştii ?

A – Da . Băi , zi-i lui C. : ,,băi , îţi dă …’’

AC- I-am zis băi , i-am zis .

AC- A zis ,,fac tot ce pot’’.

A – Du-te acolo P. lângă el , du-te .

AC- Da , acuma plec .

A – Du-te , du-te , vai mamă , mamă !!! vol. IV – fl.110

precum şi dintre inc. A.C. (AC) şi avocatul inculpatului R.B.:

…………………………….

Av – Da, e naşpa, e naşpa. Da şi reţeaua e mai mare. Să-i zici lui A. să nu se apropie …

AC – E afară el .

Av – Ştiu , dar el e omul de afară . S-a dus la BUCUREŞTI şi a luat nişte piese şi i-a prins aicea când voia să le dea la ăsta , la transportator .

AC – Băi , eşti nebun ?

Av – Da , da , da . Pentru ,,cată’’, pentru pisicuţe de astea de-a lor .

AC – Băi băiatule …!!! vol. IV – fl. 106-107

……………………………..

**************************

Av – Da .

AC – Auzi , poţi să vorbeşti ?

Av – Da .

AC – M-a sunat A. …

Av – Aşa …

AC – A zis că : ,,poţi să-l convingi pe B. să ieie pe el tot ? că ai premiul tău de 10 – 15 mii’’

Av – Nu ştiu dacă reuşesc .

AC – A zis să încerci că nu-i problemă de lovele , a zis că diseară le trimite acasă .

…………………………….. vol. IV – fl. 108-109

Aceste ultime declaraţii ale inc. R.B., sunt nesincere, nu se coroborează cu materialul probator administrat, şi vor fi înlăturate întrucât şi la testarea la poligraf, la întrebările relevante cauzei, au fost evidenţiate modificări ale stresului emoţional, semnificativ caracteristice comportamentului simulat, adoptat de inc. R.B. înainte de terminarea urmăririi penale (vol. I – fl. 167-172.)

Însă, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inc. R.B. a precizat că îşi menţine primele declaraţii, cele sincere, şi că nu doreşte să propună alte probe în apărare.

Deşi inc. C.V. nu recunoaşte faptele ce i se reţin în sarcină, probatoriul administrat conduce la concluzia că acesta a iniţiat constituirea grupării infracţionale din care fac parte C.M., R.B., B.C. şi A.C., pe care a finanţat-o, a stabilit regulile de acţionare, precum şi ierarhia în cadrul grupului, repartizarea rolurilor pentru fiecare membru, fiind persoana de care ascultau necondiţionat persoanele implicate.

S-a stabilit, de asemenea, că după stricta organizare a grupului susmenţionat, acesta trebuia să acţioneze pentru o perioadă mai lungă de timp, în scopul fraudării bancomatelor şi falsificării instrumentelor de plată electronice în vederea obţinerii ilicite de venituri materiale.

În acest sens, este relevantă discuţia purtată la data de 09-11-2005, între inc. C.V. (CV) şi inc. B.C. P. (COS):

CV – Ai văzut care-i treaba. Ai văzut cât ai vrut să te alţii şi nu te-o luat nimeni? Ai văzut, nu?

COS – Da B..

CV – Ca să nu te şmechereşti după aia , că n-ai ştiut.

COS – Da zii.

CV – Mă înţelegi?

COS – Îhîm.

CV – Deci care-i treaba: te duci , ca să ştii treaba.

COS – Adică?

CV – Deci ai 40 din câştig.

COS – 40 la sută din câştig.

CV – Da frate.

COS – Dar merg şi eu la scos.

CV – Hî?

COS – Merg şi eu la scos.

CV – Nu înţeleg.

COS – Merg şi eu la scos?

CV – Băi… peste o lună , peste 3-4 luni atunci se schimbă foaia. Atuncea ai să fii căpitan, cum ar veni.

COS – Nu-mi trebuie mie căpitan frate, să fie acolo, să am eu viaţă…

CV – Să fie treabă bună ca să ştii şi tu .

COS – Nu să mă îmbogăţesc peste noapte. Să fie acolo.

CV – La toţi băieţii le convine că…se fac treaba.

COS – Normal.

CV – Că dacă ajung eu acolo.

COS – Am înţeles.

CV – Şi dac-o fi să te trimit pe tine în partea aialaltă…lasă că vorbim noi, vii tu la mine acasă.

COS – Aha. Bine. Lasă că vorbim.

CV – Că tu o să fii şi o să mă contrazici pe mine, înţelegi?

CV – Eu săptămâna care vine oricum vin după voi acolo.

COS – Bine. Hai că vorbim mai încolo.

*******************************.

CV – Şi nu poţi să iei de la mă-ta 3 milioane să-ţi iei 100 de euro?!!!!

COS – Ăăă, dar mama n-are nici un ban bă. Mama n-are un ban. Lasă bă că vorbesc eu cu B. .

CV – Lasă-l pe B. băi.

COS – Nu ştiu bă. Văd eu.

CV – N-ai treabă cu B.. Nu discuţi prea multe că după aia rup capul în tine.

COS – De ce să discut?

CV – Hî? Ca să bagi tu strâmbele tale. Ştiu eu cum bagi tu strâmbele tale.

COS – Eu? Cu el?

CV – Nu te duci la drum ca să cazi….că dacă ai căzut pe mâna mea , să te ferească Dumnezeu peste un an , doi!!!

COS – Dar ce combinaţie am eu cu el?

CV – Ăsta îi finul meu, îl cunun eu…

COS – Da B.. Dar ştii că nu vorbesc.

CV – Vezi când ajungi acolo să nu cumva să spui că cu B. nu mai ai nici o treabă.

COS – Dar ştiu bă.

CV – Mai bine mă cert acuma cu tine ca să ştiu ce am de făcut.

COS – Dar ştii că eu vorbesc despre nimica.

CV – Ăla îi finul meu, îl cunun.

COS – Treaba ta cu el.

CV – Te rog frumos nu te băga în discuţii, nu te băga în vorbe şi dacă ajungi acolo şi vorbeşti cu băieţii nu îmbârligi pe nici unul …

COS – Stai liniştit.

CV – Tu eşti cum ar veni omul de încredere. Ce să…aşa, zici tot. Nu încercaţi cu neseriozitate că vă torn la fiecare. Se sparge ..

COS – Păi dar nu cu mine vorbeşti. Nu ne auzim la telefon? Nu vorbim?

CV – Eu oricum vin săptămâna care vine după voi, eu.

COS – Hai.

CV – Treci pe la mine mai încolo. Hai.

COS – Da. Vol. III fl. 74-76.

De altfel, inc. C.V. a mai desfăşurat în perioada anilor 2002-2004, în Marea Britanie, activităţi infracţionale privind fraudarea bancomatelor şi contrafacerea cardurilor bancare, aspect ce rezultă din declaraţiile martorului protejat A.V. care arată că:

„A. şi B. au obţinut din fraudarea bancomatelor pe teritoriul Marii Britanii, respectiv acţionând în zona EASTHAM, împreună cu membrii familiilor lor, în aproximativ 3 luni suma de 1 milion de lire sterline, bani pe care i-au adus în România. De asemenea, ştiu în mod sigur că dispozitivele electronice utilizate pentru copiere şi clonare utilizate de această gruparea, aparţineau lui B. şi A., fiind achiziţionate de ei, motiv pentru care, şi după plecarea acestora în România, D. şi D. le-au trimis bani în România, după extragerea sumelor de bani de la bancomat” – (vol. I – fl 101-105)

Aceleaşi aspecte sunt surprinse şi în declaraţia martorului protejat P.C. care declară că îl cunoaşte de mai mulţi ani pe inc. C.V., cât şi pe fratele acestuia, C.M., iar despre ei declară următoarele:

„Ştiu că în 1999, B. a plecat în Anglia, fiind ajutat de nişte prieteni din Bucureşti, şi întrucât la acea dată nu se săvârşeau infracţiuni privind contrafacerea cardurilor bancare, iniţial B. a comis alt gen de infracţiuni pe teritoriul Marii Britanii, respectiv tâlhării şi furturi. Cred că începând cu anii 2003-2004, luând exemplu de la oamenii lui N.C. şi F.S., care aveau aparatură pe teritoriul Marii britanii, cu care copiau datele de pe carduri, după care le contrafăceau, B. a reuşit să-şi procure şi el, prin intermediul unei firma aparatura electronică necesară contrafacerii cardurilor. Astfel, ştiu că aparatura cumpărată de B. era montată şi utilizată la bancomat …şi ştiu că, după ce şi-a procurat aparatura, deoarece B. nu avea cunoştinţe de operare PC a racolat din ţară persoane de încredere, ce ştiau să lucreze la calculator, le-a plătit drumul până în Anglia, le-a procurat paşapoarte false, după care le-a folosit pentru a comite infracţiuni în modalitatea arătată mai sus….

După ce a început să câştige mulţi bani, prin intermediul unor săgeţi ce au lucrat pentru el, B. l-a adus în Marea Britanie şi pe fratele său A., i-a procurat şi lui aparatura electronică, şi ştiu că cei doi fraţi lucrau separat având fiecare oamenii lui şi zone unde acţionau separat…” vol. I fl. 108-111

Declaraţiile martorilor protejaţi se coroborează şi cu redarea în formă scrisă a conţinutului convorbirilor telefonice purtate de inc. C.V. cu o persoană neidentificată, aflată în Marea Britanie, la data de 09-11-2005. Astfel:

X – Ce-ai făcut bă?

CV – Ce să fac? Tu?

X – Ce să fac? Nimic.

CV – Hîm.

X – Da. Tu ce-ai făcut?

CV – N-am făcut nimic. Dar tu? Ce este acolo?

X – Nu sunt bani pe cărţi.

CV – Nu sunt bani pe cărţi?

X – Îhîm.

CV – Şi n-a făcut nimic?

X – A luat o mie şi două sute…

CV – Ăştia îs toţi banii?

X – Am mai dat o mie lui M.

CV – A cumpărat mia?

CV – Cât e pe carte?

X – Este o sută, opt…o sută cinci zeci, două sute…

CV – Da, da.

X – Cinci zeci…

CV – Aha. Şi?

X – Ce să fac?

CV – Îmi trimiţi ceva?

X – Ce să-ţi trimit?

CV – Patru mi.

X – Of viaţă! De unde să-ţi dau?

CV – Of viaţă!!?

X – Dacă aş avea banii ăştia aş fi boier.

CV – Ce este acolo că vorbesc eu cu ei?

X – Ce să fie?

CV – Dă-mi-l pe E..

X – Doarme

CV – Du-te în vamă că merită.

X – Ah?

CV – Îhîm.

X – Şi cu harta ce faci?

CV – De CANADA.

X – S. ce face?

CV – Ce să facă?

X – A făcut ceva?

CV – Eu nu ştiu dar plec acuma. Mă pornesc şi văd ce au făcut. Pleacă românul mâine dimineaţă.

X – Da?

X – Hai. Vol. III – fl. 76-77

Din datele existente in dosarul cauzei releva, faptul cert, ca inculpatul C.V. zis „B.” este liderul unui grup infracţional organizat si specializat in operaţiuni financiare frauduloase, care, achiziţionează si utilizează instrumente de plata electronica falsificate, in vederea realizării unor importante sume de bani.

Din aceasta grupare infracţională fac parte mai multe persoane între care şi inculpaţii C.M., R.B., B.C. şi A.C..

Din probele administrate în cauză, s-a constatat că fiecare dintre inculpaţii menţionaţi, îndeplineau anumite atribuţii care se completau între ele, realizându-se astfel finalitatea infracţională, respectiv, obţinerea unor considerabile beneficii materiale.

Se observă că inculpaţii la care s-a făcut referire mai devreme, au înţeles să-şi alăture eforturile, existând un consens neechivoc a acestora, de a se reuni pentru săvârşirea mai multor infracţiuni. În vederea realizării scopului infracţional comun, inculpaţii au acţionat potrivit unui plan, s-au supus unei discipline interne cu anumite reguli privind ierarhia şi rolurile fiecăruia dintre ei.

În cursul verii 2005, inc C.V. a luat hotărârea de a achiziţiona echipamente electronice folosite la fraudarea ATM-urilor şi cardurilor bancare pentru a le utiliza împreună cu alte persoane din grupul infracţional, în străinătate la săvârşirea infracţiunilor în legătură cu emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică, activitate ilicită generatoare de importante venituri materiale.

Pentru obţinerea rezultatului infracţiunii, inculpatul C.V. la începutul lunii noiembrie 2005, i-a contactat pe inculpaţi pe care îi cunoştea dinainte, în care avea încredere şi asupra cărora avea influenţă, cu care să iniţieze un grup, în vederea achiziţionării de echipamente, destinate fraudării bancomatelor şi falsificării cardurilor bancare.

Aflaţi în derularea activităţilor infracţionale, la data de 9.11.2005, în jurul orelor 21.00, inculpaţii C.V. şi R.B. au fost surprinşi în flagrant de către organele de politie pe str. Ardealului din mun. Bacău, în timp ce încercau să plaseze martorului B.S.G. o sacoşă ce conţinea mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării şi falsificării cardurilor bancare, ce urma sa ajungă în Italia la inculpatul C.M. prin intermediul martorului sus menţionat.

În momentul surprinderii in flagrant, se mai aflau în acelaşi loc, în autoturismele conduse de inculpaţi şi martorii N.M. şi C.M., rude a inculpaţilor.

Echipamentele electronice găsite asupra inculpaţilor C.V. şi R.B. au fost trimise spre analizare, organului abilitat, Institutul pentru Tehnologii Avansate Bucureşti.

În urma analizării tehnice a echipamentelor electronice trimise, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de instituţia menţionată mai devreme, s-a stabilit că dispozitivele găsite asupra inculpaţilor constituie componente destinate fraudării cardurilor bancare bancomatelor.

Astfel, in concluziile lucrării tehnico-ştiinţifice efectuată la 17.11.2005 în cursul urmăririi penale, s-a constatat că elementele analizate conduc la constituirea imaginii unui scenariu destinat fraudării sistemelor bancare, prin componenta destinată interceptării codului PIN asociat conturilor cardurilor bancare şi a datelor de pe cardurile bancare.

Faţă de dispoziţiile date de instanţa supremă s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-ştiinţifică cu privire la constatările tehnico-ştiinţifice asupra instrumentelor de plată electronică sau a sistemelor de plată.

Din concluziile raportului nr. 103 din 03 07 2009 a INSTITUTULUI NAŢIONAL DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE BUCUREŞTI rezultă că:

1. materialele puse la dispoziţie pot fi utilizate la falsificarea instrumentelor şi sistemelor de plată electronică (a se vedea precizările din Capitolul V. Constatări):

2. printre materialele puse la dispoziţie nu au fost identificate carduri magnetice sau bancare, respectiv instrumente de plată electronice.

3. pixul cu cameră video încorporată şi emiţător, receptorul şi video recorder-ul puse la dispoziţie permit configurarea unui sistem electronic de supraveghere care, plasat în proximitatea unui bancomat, facilitează vizualizarea neautorizată a codului PIN introdus de utilizatorul legal al unui card;

4. o mască de bancomat utilizată neautorizat, permite citirea datelor informatice de pe cardurile magnetice utilizate de posesorii legali ai acestora;

5. de asemenea, prin intermediul materialelor puse la dispoziţie (ex. dispozitivele Mini 123, MSR206, programul Mini 123 SC, ş.a.) se poate proceda la clonarea neautorizată de carduri bancare, ce reprezintă instrumente de plată electronică (a se vedea precizările din Capitolul V. Constatări).

Trebuie reţinut faptul că datele din dosar rezultă faptul că echipamentele găsite în posesia inculpaţilor C.V. şi R.B. în momentul surprinderii acestora de către organele de poliţie, au fost procurate din Bucureşti prin cumpărare de la „M.” persoană încă neidentificată, care se ocupa cu comercializarea dispozitivelor electronice destinate fraudării bancomatelor.

Inculpatul C.V. a luat legătura telefonic în mai multe rânduri cu „M.” pentru a „tranzacţiona” cumpărarea echipamentelor de la acesta, şi pentru a se asigura ca sunt pregătite şi funcţionale. Pentru a se proteja, i-a trimis pe inculpaţii R.B. şi B.C. la Bucuresti pentru a cumpăra de la „M.” produsele electronice contra sumei de 4000 de euro pe care C.V. le-a remis-o celor 2 inculpaţi la plecarea din Bacău.

Astfel in ziua de 9.11.2005 R.B. împreună cu B.C., s-au deplasat la Bucureşti cu un autoturism condus de cel din urmă, unde s-au întâlnit cu „M.” la un restaurant McDonalds situat la marginea capitalei, după care toate cele 3 persoane s-au deplasat la locuinţa lui „M.” de unde au ridicat echipamentele electronice.

În drumul de întoarcere spre Bacău, în urma unei convorbiri telefonice purtate, R.B. şi B.C. l-au asigurat pe C.V. ca au cumpărat echipamentele potrivite urmând ca acestea sa fie remise celui din urmă în aceeaşi la zi Staţia Petrom situată în faţa Spitalului de Urgenţă Bacău. De asemenea C.V. le-a cerut celor 2 inculpaţi să conducă prudent, astfel încât, să nu fie opriţi de echipajele poliţiei rutiere.

În aceeaşi zi, 9.11.2005, C.V., i-a cerut inc. R.B. să aducă de la Oneşti alte dispozitive electronice („motanul”) şi să meargă şi la locuinţa fratelui său, inc. C.M. pentru a lua şi o „pisicuţă, bunuri care urmau să fie livrate în Italia alături de echipamentele cumpărate de la „M.” prin intermediul unui transportator.

În vederea „exploatării” în străinătate a echipamentelor electronice procurate prin mijloacele descrise, C.V. l-a contactat pe martorul B.G. pe care îl cunoştea de mai mult timp, căruia i-a cerut sa transporte un pachet spre Italia, fără a-i comunica martorului conţinutul pachetului.

În momentul întâlnirii cu B.G. din Bacău, inc. C.V. şi R.B. au fost surprinşi în flagrant de poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău în împrejurările arătate mai devreme.

Întrucât echipamentele destinate fraudării bancomatelor achiziţionate de inc. C.V. prin intermediul lui R.B. şi B.C., nu au mai ajuns în Italia datorită intervenţiei organelor judiciare, inc. C.M., l-a apelat telefonic pe inculpatul A.C. căruia i-a cerut să-i aducă alte dispozitive, care erau absolut necesare pentru continuarea activităţii infracţionale.

Astfel, in ziua de 31.01.2006 în urma unei convorbiri telefonice purtate între inc. C.M. şi inc. A.C., acesta din urma l-a informat C.M. ca pe data de 3.01.2006 îi va aduce in Italia 2 „guri” („mui”) de bancomat.

La data de 2.01.2006 C.M. îl contactează pe A.C. atât telefonic cât şi prin intermediul SMS-urilor, dându-i astfel îndrumări precise referitoare la modul de procurare a echipamentelor ce urmau să fie transportate de acesta în Italia.

Imediat ce a primit toate detaliile necesare procurării echipamentelor, inc. A.C. la apelat telefonic pe inc. A.G. pentru a stabili locul unde acesta din urmă, trebuia să-i predea „pisicuţa”.

După stabilirea locului şi a modalităţii de întâlnire, la data de 2.01.2006, inc. A.C., a primit de la fratele inc. A.G. o „pisicuţă” pe care a deţinut-o până la data de 5.01,2006, când a fost surprins în flagrant de organele de poliţie.

La data de 5.01.2006 în jurul orei 11.00, inc. A.C. a fost surprins în flagrant pe raza mun. Bacău, având asupra sa dispozitive utilizate în fraudarea bancomatelor. În momentul surprinderii de către organele judiciare, s-au găsit asupra inc. A.C., următoarele dispozitive electronice: un dispozitiv artizanal tip „gură de bancomat” care prezintă o fantă dreptunghiulară, un card de memorie de tip memory stick „PRO DUO SONY” având capacitatea 512 Mb, seria MSX MS 125 C 468 HIA,un cablu de transfer al datelor şi 2 tuburi tip spray cu vopsea marca Multona.

Pentru stabilirea naturii şi destinaţiei bunurilor sus menţionate, în cursul urmăririi penale, s-a solicitat din nou sprijinul Institutului pentru Tehnologii Avansate Bucureşti.

În urma analizei echipamentelor, la data de 10.01.2006, s-a întocmit un raport de constatare tehnico-ştiinţifica care a concluzionat faptul că „gura de bancomat” împreuna cu celelalte dispozitive găsite asupra inculpatului, pot fi folosite la fraudarea sistemelor de plată electronică.

În ziua de 11.01.2006, pe raza mun. Bacău, inc. A.G., persoana care i-a procurat inc. A.C. echipamentele prezentate mai sus, a fost surprins având asupra sa o listă conţinând mai multe şiruri cifrice, identificate ulterior ca fiind serii ale unor carduri bancare. În urma citirii datelor existente în telefonul mobil al inculpatului A.G. la rubrica mesaje expediate s-au găsit mai multe mesaje text trimise unei persoane „P.” din Italia. S-a observat că mesajele expediate conţin de asemenea şiruri cifrice, identificate ca fiind serii ale unor carduri bancare.

Asupra inc. A.G. s-au mai găsit şi un număr de 5 carduri bancare. Potrivit constatărilor tehnico-ştiinţifice efectuate în cursul urmăririi penale, s-a descoperit faptul că inculpatul a modificat datele originale de pe un card emis de Raiffeisen Bank imprimând datele altui card, iar datele originale au fost transferate pe un TOP-up.

Din probele administrate în cauză, rezultă că inc. A.G., după ce obţinea datele de identificare ale unor carduri bancare, trimitea seriile acestora, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, unei persoane neidentificate „P.” din Italia.

În tot cursul procesului penal inculpatul C.V. a adoptat o atitudine de nerecunoaştere a faptelor pentru care este acuzat, susţinând că nu a avut nici o înţelegere cu inculpaţii R.B., B.C., A.C. şi C.M., în sensul derulării unor activităţi ilegale de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică şi nici nu a iniţiat vreo grupare infracţională cu aceştia.

În apărarea sa, inculpatul invocă faptul că în luna noiembrie 2005 l-a contactat pe martorul B.S.G. pentru a-i solicita transportarea în Italia a unui pachet cu medicamente necesare fratelui său, inc. C.M. care era bolnav. Inculpatul C.V. a mai arătat că în ziua de 9.11.2005, inc. R.B. căruia anterior, i-a vândut un autoturism l-a întrebat dacă nu are posibilitatea printr-un intermediar să-i transporte un pachet în Italia. Având în vedere că inc. C.V. urma să expedieze prin intermediul martorului B.S.G. acel pachet cu medicamente în Italia, a fost de acord ca alături de medicamentele destinate fratelui său să trimită şi pachetul lui R.B.. Acelaşi C.V. susţine că este nevinovat întrucât nu a cunoscut nici un moment că inc. R.B. urma să remită transportatorului, echipamente electronice în vederea falsificării instrumentelor de plată.

Examinând materialul probator administrat în ambele faze procesuale, instanţa observă că apărările inculpatului C.V. nu pot fi primite de instanţă.

În cauză s-au administrat suficiente probe în învinuirea inculpatului care fac dovada neîndoielnică a vinovăţiei acestuia faţă de faptele reţinute în sarcina sa susţinerile inculpatului sunt contrazise total de declaraţiile iniţiale date de inculpatul R.B. în cursul urmăririi penale, care îl incriminează direct pe C.V.. Inc. R.B. a declarat în faza de urmărire penală că a fost de acord cu propunerea lui C.V. de a merge la Bucureşti împreună cu inc. B.C. pentru achiziţionarea echipamentelor. Acelaşi inculpat a învederat procurorului că a cunoscut scopul deplasării la Bucureşti iar dispozitivele achiziţionate urmau să fie folosite în Italia de către toţi inculpaţii, care fiecare avea un rol în cadrul grupării infracţionale condusă de C.V.. R.B. a mai arătat că inc. C.V. a suportat financiar, atât contravaloarea echipamentelor cumpărate de la Bucureşti, cât şi contravaloarea transportului său şi a inculpatului B.C. ce urma să fie efectuat cu avionul către Italia.

Apărarea inculpatului C.V. este infirmată şi de elementele de fapt expuse de martorii N.M. şi C.M. cu ocazia audierii acestora la urmărirea penală, care atestă că bunurile găsite cu ocazia prinderii în flagrant aparţineau lui C.V..

O altă probă eficientă în acuzarea inculpatului C.V., constituie declaraţiile martorului B.S.G. date în ambele faze procesuale, care urma să transporte echipamentele inculpatului în Italia. Martorul la care s-a făcut referire, a învederat organelor judiciare că inc. C.V. i-a înmânat o plasă de plastic din care ieşeau nişte fire. Elementele de fapt descrise de martor se coroborează perfect cu celelalte probe în acuzare administrate în cauză, confirmând şi mai evident vinovăţia inculpatului.

Edificatoare la aflarea adevărului judiciar este declaraţia dată în faţa procurorului de inculpatul A.C. la 5.01.2006. Inculpatul A.C. a arătat cu acea ocazie, că inc. C.V. este liderul unei grupări infracţionale specializată în falsificarea cardurilor bancare, iar fiecare membru al grupării avea sarcini bine stabilite, ascultând necondiţionat dispoziţiile acestuia. Astfel, unii membri se ocupau cu aprovizionarea de echipamente achiziţionate din banii lui C.V., iar alţii se ocupau de activitatea din „teren” montând gurile de bancomat la locul săvârşirii faptelor.

Un alt fapt probatoriu care întăreşte vinovăţia inculpatului C.V., îl reprezintă călătoria efectuată în Hong Kong de acesta, împreună cu inculpatul A.C. şi alte persoane. În conţinutul aceleiaşi declaraţii, A.C. a arătat procurorului ca realul scop al acestei călătorii era acela de a frauda bancomatele din ţara asiatică menţionată de unde a şi achiziţionat echipamentele necesare derulării activităţilor ilicite.

Covârşitoare la aflarea adevărului şi stabilirea corectă a situaţiei de fapt, reprezintă interceptările convorbirilor telefonice, efectuate de inculpaţi între ei sau purtate cu terţe persoane în cursul urmăririi penale.

Astfel convorbirile telefonice efectuate la datele de 2.11.2005, 5.11.2005, 8.11.20005, 9.11.2005, 10.11.2005, 2.01.2006 care au fost redate în forma scrisă prin procesele verbale ataşate la dosarul cauzei, fac dovada certă a coeziunii infracţionale a inculpaţilor C.V. în calitate de lider, pe de o parte şi inculpaţii R.B., B.C., C.M. şi A.C. în calitate de membri ai grupului infracţional, pe de altă parte.

În acest sens tot faţă de dispoziţiile obligatorii din decizia de casare pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus o expertiză tehnică cu privire la a înregistrările audio, dacă acestea sunt ale inculpaţilor sau nu; cu următoarele obiective:

1. Identificarea persoanelor din rândul coinculpaţilor C.M., A.C. şi C.V. după voce şi vorbire şi dacă înregistrările făcute aparţin inculpaţilor;

2. Stabilirea eventualelor intervenţii (ştersături, adăugiri, intercalări de cuvinte sau fraze) operate în înregistrările transcrise;

Din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 147/13 octombrie 2009 a INSTITUTULUI DE EXPERIZE CRIMINALISTICE BUCUREŞTI rezultă că în lipsa unor metode validate ştiinţific, nu se poate stabili autenticitatea înregistrărilor audio în litigiu şi nici dacă discontinuităţile remarcate se datorează unor intervenţii voluntare sau unor cauze obiective (a se vedea precizările din Capitolul V. Constatări).

Este foarte probabil ca una din vocile în litigiu să aparţină numitului A.C.;

Este foarte probabil ca una din vocile în litigiu să aparţină numitului B.C.;

Este probabil ca una din vocile în litigiu să aparţină numitului C.V.;

Deoarece pentru numiţii C.M. şi R.B.V. nu au avut la dispoziţie probe de comparaţie, nu se poate stabili dacă unele voci din înregistrările în litigiu aparţin acestora.

Cum concluziile raportului nu înlătură că vocile nu ar aparţine inculpaţilor şi cum inculpaţii C.M. şi R.B. NU S-AU PREZENTAT PENTRU a da probe de comparaţie, instanţa reţine că vocile de pe înregistrările audio şi telefonice efectuate în cauză aparţin inculpaţilor, aşa cum sunt menţionate în procesele verbale de la dosar.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească:

-procese verbale de prindere în flagrant ale inculpaţilor;

-raport de constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la dispozitivele găsite

asupra inculpaţilor în momentul surprinderii în flagrant şi planşe foto;

– declaraţiile martorilor protejaţi A.V. şi P.C.;

– adresa de la Tarom Bacău din care rezultă că inculpaţii R.B. şi B.C. urmau să se deplaseze în Italia;

– procesul verbal de confruntare dintre inculpatul C.V. şi inculpatul R.B.;

– raportul de expertiză privind detecţia psihologică a comportamentului simulat privind testarea la poligraf a inculpatului R.B.V. şi a inculpatului A.G.;

– proces verbal de percheziţie informatică asupra laptopului aparţinând inculpatului C.V.;

– proces verbal de prezentare pentru recunoaştere a martorului A.D., realizată de inculpatul A.C. şi planşele foto;

– adresa T.T. din care rezultă că inculpatul C.V. a achiziţionat 8 bilete de călătorie dus-întors cu destinaţia Hong Kong;

– documente depuse în apărare de inculpatul C.V.;

– adresa Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate nr. 1462766/MC/S6 din 10.01.2006;

– declaraţiile martorilor M.C.G., B.I., A.D., B.I.C.;

– proces verbal privind efectuarea percheziţiei în sistem informatic asupra CD-urilor găsite la prietena inculpatului A.G.;

– proces verbal de citire a datelor existente la telefonul mobil marca Nokia model 7210 aparţinând inculpatului A.G.;

– raportul de constatare ştiinţifică nr.819016 din 10.02.2006 a Institutului pentru Tehnologii Avansate;

– raporturile de expertiză nr. 147/2009 şi 103/ 2009 ale INSTITUTULUI DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE BUCUREŞTI;

– procese verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii C.V., A.C. şi A.G.;

– declaraţiile inculpaţilor.

Fiind menţinute actele procedurale, din al doilea ciclu procesual, Tribunalul Bacău a fost obligat la audierea martorilor C.S., S.F. C. precum şi a martorilor cu identitate protejată A.V. şi P.C.

La termenul de judecată din 09.08.2012 a fost audiat martorul S.F. C., depoziţie care se află ataşată la dosar la fila 219.

Potrivit procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de citare, fila 215 dosar 3505/110/2011, martorul C.S. nu mai locuieşte la adresa cunoscută, de aproximativ 5 ani, iar, în „evidenţele informatizate ale persoanei”, figurează în continuare cu acelaşi domiciliu.

De asemenea, cu privire la audierea martorilor cu identitate protejată, rezultă din procesul-verbal de aducere, rezultă că persoana A.V. nu a putut fi identificată, iar potrivit relaţiilor înaintate de D.I.I.C.O.T. Bacău, aceştia figurează plecaţi în străinătate. Prin urmare, posibilitatea reaudierii lor în dosar, în prezent, este imposibilă. Drept urmare, constatând că toţi cei trei martori nu mai pot fi audiaţi în instanţă, potrivit art. 327 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dat citire declaraţiilor pe care aceştia le-au dat în cursul urmăririi penale (filele 101, 108, vol. I urmărire penală).

Apărătorul ales pentru inculpatul C.V., a solicitat în concluziile sale, în şedinţă, achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. j Cod procedură penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cod penal achitarea în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002. Pentru prima infracţiune a apreciat că ne situăm în ipoteza autorităţii de lucru judecat atâta vreme cât instanţa supremă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a reţinut prin decizia penală nr. 3711/21.10.2011 pronunţată în dosarul nr. 656/110/2007, că aceşti inculpaţi se fac vinovaţi de faptul că în perioada 2000-2004 au pus bazele unui grup infracţional care să conducă la reţinerea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003. Consideră că în cauza de faţă ne aflăm în faţa unei infracţiuni mai puţin grave, că există identitate de părţi, sunt aceleaşi persoane implicate în aceeaşi activitate infracţională (acolo privea infracţiunea de spălare de bani), aceeaşi arie infracţională (infracţiuni comise pe teritoriul Marii Britanii), drept pentru care inculpaţii au fost odată sancţionaţi pentru acest fel de infracţiune.

Pentru cea de-a doua infracţiune, să avem în vedere că ne aflăm în a doua rejudecare, că nici acum nu s-a reuşit audierea nemijlocită a martorilor cu identitate protejată, aşa cum a dispus decizia de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare, Curtea de Apel Bacău.

Apărătorul ales pentru inculpatul C.V. a solicitat instanţei, amânarea pronunţării, pentru a acorda posibilitatea să depună concluzii scrise.

Acest lucru s-a întâmplat, însă, în scris, s-a solicitat achitarea inculpatului C.V., pentru ambele infracţiuni, în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală apreciind că raportat la considerentele deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2858/18.09.2009, a deciziei Curţii de Apel prin care s-a admis apelul inculpaţilor şi s-a dispus trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea rejudecării, cât şi considerentele deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3711/21.10.2011 (pronunţată în cauza 656/110/2007) se impun următoarele constatări:

– prin decizia 3711/2011 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus condamnarea inculpaţilor din prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiune de constituire sau aderare la grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, infracţiune care are ca latură obiectivă aceleaşi acţiuni care fac obiectul infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni din prezenta cauză;

Asocierea dintre inculpaţii din prezenta cauză, conform rechizitoriului, s-a produs în aceeaşi perioadă, între aceleaşi persoane, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în acelaşi scop cu infracţiunea de constituire a grupului infracţional pentru care s-a pronunţat deja o pedeapsă definitivă.

Infracţiunea de deţinere de echipamente în vederea fraudării de bancomate nu întruneşte elementele constitutive, şi chiar mai mult, în aceeaşi decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nr. 3711, consideră că se va constata că instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, bani care ar fi provenit din infracţiunea de fraudare a bancomatelor din Anglia. Apreciază că, în condiţiile în care inculpaţii în respectivul dosar (656/110/2007) nu au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea bază de fraudare de bancomate, iar instanţa de recurs i-a condamnat pentru spălarea de sume de bani provenite din fraudarea de bancomate, prezenta infracţiune de deţinere de instrumente în vederea fraudării de bancomate ar fi absorbită în infracţiunea comisă în Anglia.

Raportat la declaraţiile martorilor cu identitate protejată, a solicitat să fie excluse din probatoriu, întrucât aceştia nu au fost audiaţi în condiţii de oralitate, contradictorialitate şi nemijlocire, aşa cum a dispus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare nr. 2858/2009.

În ceea ce priveşte măsura sechestrului asigurator instituită asupra autoturismului prin procesul-verbal din data de 05.11.2005, a solicitat să se observe că în prezenta cauză nu există un prejudiciu, vreo parte vătămată sau parte civilă. La opt ani de zile de la comiterea presupuselor fapte, măsura este absolut nejustificată, autoturismul se degradează şi a solicitat să se dispună restituirea acestuia către proprietar.

Pentru inculpatul R.B.V., apărătorul ales, a solicitat instanţei să se aibă în vedere faptul că acest inculpat a avut de la început o poziţie sinceră de recunoaştere, este întreţinător de familie, are patru copii spre creştere si educare. În al doilea ciclu procesual a obţinut o condamnare la pedeapsa de 3 ani cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, astfel că acum nu i s-ar putea agrava situaţia în propria cale de atac, aplicându-i-se o pedeapsă mai gravă. Infracţiunile comise sunt vechi de 8 ani, că între timp inculpatul s-a redresat, s-a reîncadrat social, că a petrecut pentru faptele sale timp de 14 luni în arest preventiv.

În „notele de concluzii scrise”, apărătorul ales, a solicitat pentru inculpatul R.B.V., reaprecierea probelor administrate în cauză şi s se dispună reindividualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată.

Astfel, prin individualizarea judiciară prevăzută de art. 72 şi următoarele din Codul penal a solicitat să se aprecieze asupra pedepsei care i se va aplica, în condiţiile în care se pot reţine mai multe circumstanţe reale şi personale în care a fost săvârşită fapta de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 25 din Legea 365/2002 şi pe care a şi recunoscut-o. de altfel, el este singurul din dosar care a recunoscut comiterea faptei, aspect care din punct de vedere legal constituie o circumstanţă atenuantă legală, prevăzută de art. 74 lit. c, ceea ce coroborat cu alte dispoziţii ale aceluiaşi articol ar trebui să ducă la coborârea pedepsei sub minim, aşa cum prevăd şi dispoziţiile art. 76 lit. e din Codul penal.

A solicitat să se aibă în vedere că nu are nici un fel de antecedente penale, fiind pentru prima oară în contradicţie cu legea penală. Acest aspect consideră că ar putea duce la acordarea unei clemenţe din partea instanţelor de judecată, care nu au dat nici un efect circumstanţelor atenuante ce se puteau reţine în favoarea sa. Chiar dacă instanţa merge pe nişte circumstanţe agravante acestea consideră că ar trebui să fie clar individualizate în hotărâre şi efectul imediat al acestui aspect poate fi acela că în cazul unui concurs între circumstanţele agravante şi atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie, conform prevederilor art. 80 Cod penal.

Mai mult decât atât, a solicitat să se observe că are patru copii în întreţinere şi că prezenţa sa acasă este mai mult decât importantă pentru a fi un real sprijin în creşterea şi educarea minorilor.

A arătat că a observat că a devenit o practică destul de periculoasă a Parchetului de a trimite în judecată grupuri cât mai mari de persoane, reţinându-se asocierea sau constituirea de grupuri infracţionale, renunţându-se la celelalte forme ale coparticipării procesuale prevăzute de legea penală, motivat de faptul că sunt pedepse mai mari. Cu toate că a recunoscut fapta de deţinere de echipamente în vederea falsificării de carduri şi legea specială prevede ca limite 6 luni – 5 ani, a apreciat că pedeapsa ce i se va aplica va putea fi orientată spre minimul special, deoarece nu are alte antecedente penale, are trei copii în întreţinere şi a recunoscut săvârşirea faptei aşa cum rezultă din declaraţia sa din faţa instanţei de judecată, existând astfel o serie de circumstanţe reale şi personale care ar fi putut convinge instanţele de judecată că în realitate această faptă a fost un accident izolat în viaţa sa şi că perioada de detenţie pe care a efectuat-o poate conduce la reeducarea sa, deoarece pedeapsa are şi un rol de îndreptare sau educare şi nu numai de suferinţă.

Totuşi a solicitat să se analizeze situaţia sa deoarece a fost în stare de arest preventiv circa 14 luni şi a cunoscut rigorile privării de libertate, motiv pentru care consideră că i se poate aplica o pedeapsă fără executare efectivă, apreciind că nu este în interesul nimănui reîntoarcerea lor în detenţie, deoarece au demonstrat faptul că nu prezintă nicidecum acel pericol social pe care l-au arătat reprezentanţii Parchetului atât la momentul arestării lor cât şi pe parcursul prelungirilor de arest solicitate. Chiar dacă acest motiv nu a lipsit niciodată din motivarea instanţelor care dispuneau automat prelungirea arestului lor, a arătat că au demonstrat faptul că aceste aspecte nu s-au confirmat deoarece de doi ani sunt liberi, dar nu s-a reţinut că ar fi săvârşit vreo infracţiune sau orice altă abatere, deci consideră că nu se poate pune problema că s-ar fi ocupat doar de rele şi că lăsarea lor în libertate ar fi un pericol, cu atât mai mult cu cât, fiind judecaţi în stare de libertate, nu s-au produs acele discuţii în mass media sau societate sau s-a ştirbit imaginea României peste hotare.

Şi-a susţinut nevinovăţia sa în ceea ce priveşte infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni deoarece nu există nici unul din criteriile şi condiţiile obligatorii pentru a se configura elementele constitutive ale infracţiunii, motivat de faptul că nu îl cunoştea decât pe C.V. de circa o lună deoarece a cumpărat o maşină de la acesta, iar pe B. l-a văzut o singură dată, în timp ce pe A. şi C.M. nu i-a văzut niciodată deci nu se poate vorbi despre acea organizaţie pe care a arătat-o acuzarea.

De asemenea, pentru existenţa infracţiunii prevăzută de art. 323 Cod penal trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, riguros stabilite şi care să demonstreze că asocierea se bazează pe unele elemente fixate şi adoptate de toţi participanţii. Astfel, trebuie să existe un sediu, să fie desemnat un conducător, trebuie elaborate sarcini precise şi sigure, astfel dacă unul dintre participanţi nu îşi execută sarcinile ce-i revin, operaţiunea în ansamblu nu poate fi îndeplinită.

Din moment ce nu au existat nici lider, sediu sau bani pentru a se săvârşi infracţiuni, a apreciat că nu poate fi vorba despre vreo infracţiune de asociere.

A solicitat să se aibă în vedere faptul că la adresa sa sunt numai prezumţii şi nu acuze clare, considerând nu poate fi acuzat doar pentru ceea ce urma să facă aşa cum precizează acuzarea, ştiindu-se faptul că în penal nu se poate vorbi despre lucruri viitoare şi nesigure ci doar de fapte probate ca fiind certe. În situaţia dată trenează peste multe aspecte dubiul şi acesta profită clar inculpatului, urmând a fi avut în vedere şi faptul că aparatele nu s-au folosit niciodată.

Referitor la faptul că a achiziţionat acele instrumente, a precizat că ele se găsesc pe internet fără nici o restricţie, însă nu se poate vorbi despre faptul că ar fi folosit personal acele aparate deoarece nu s-a făcut dovada de către lucrarea tehnică efectuată în cauză, respectiv acea constatare tehnică ce nu poate fi asimilată unei expertize de specialitate, că acele aparate s-ar fi folosit, neputându-se discuta despre existenţa vreunui prejudiciu sau părţi vătămate.

De criticat a apreciat a fi şi faptul că s-a dat o amploare prea mare acestui dosar făcându-se discuţii răutăcioase referitoare la inculpaţi în mass media locală, ceea ce speră că nu va influenţa instanţa în luarea unei decizii, deoarece aceasta va trebui să judece doar pe probe şi nu pe prezumţii sau acuze şi relatări de presă nefondate.

A arătat că a dovedit faptul că nu s-a ocupat niciodată cu fapte antisociale şi a solicitat să se aprecieze asupra celor prezentate.

A considerat încă o dată că pedeapsa ce i s-a aplicat de către instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel este mult prea mare, motiv pentru care a solicitat să se dispună reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată deoarece nu a săvârşit infracţiunea de asociere, iar la infracţiunea de deţinere pedeapsa este prea mare faţă de toate circumstanţele reale şi personale ce se pot reţine în favoarea sa şi care ar duce la aplicarea unei pedepsei orientate către minim şi nu aproape un maxim aşa cum s-a dat.

A solicitat să se analizeze situaţia sa şi prin prisma situaţiei unui coinculpat care a primit o pedeapsă cu suspendarea executării în condiţiile în care a fost prins în flagrant şi cu cărţi de credit asupra lui, dar totuşi a fost singurul împotriva căruia nu s-a luat măsura arestării preventive şi mai mult decât atât, a fost singurul care nu a primit pedeapsă cu executarea ca toţi ceilalţi din dosar, precizând că nu doreşte să creadă că este vorba despre o inechitate şi că cineva are vreun interes în a-l proteja pe acest inculpat, motiv pentru care a solicitat ca tuturor să li se aplice pedepse asemănătoare, fără favoritisme.

Ca o concluzie, a arătat că nu se poate reţine în sarcina sa săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea comiterii de infracţiuni deoarece pentru existenţa acesteia fiecare membru al grupului trebuie să cunoască toate detaliile oricărei operaţiuni şi stadiul lor, motiv pentru care a solicitat achitarea sa conform art. 11 punctul 2 litera a, cu referire la art. 10 litera a Cod procedură penală.

În ceea ce priveşte cealaltă infracţiune, acesta fiind singurul care a recunoscut-o, aspect ce apreciază că ar trebui să formeze instanţei convingerea că trebuie să fie mai clementă în aplicarea pedepsei pe care o va aprecia ca fiind îndestulătoare pentru fapta săvârşită.

Dacă ar fi să se compare acest dosar cu altele arată că s-ar observa că în prezenta cauză nu s-a demonstrat faptul că acele echipamente ar fi fost folosite, pe când în alte dosar s-au sustras efectiv sume mari de bani din bancomate, existând prejudicii uriaşe şi părţi civile, iar soluţiile date sunt fără privare de libertate.

A arătat că situaţia sa disperată l-a făcut să verifice speţe asemănătoare ce s-au judecat în toată ţara şi a observat că în toate cazurile pedepsele au fost cu suspendare, iar pentru infracţiunea de asociere majoritatea au fost achitaţi.

A solicitat să se aprecieze de către instanţă asupra probelor care îi acuză la asociere şi consideră că se va observa că în afară de acel desen făcut pe calculator de către D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Bacău, nu mai există absolut nimic care să îi incrimineze şi care să formeze instanţei convingerea că există acea faptă şi că merită o pedeapsă aşa mare pentru talentul la desen a unui poliţist.

Într-un subsidiar îndepărtat, a solicitat să se ţină cont de poziţia sa, de faptul că a avut o comportare bună şi înainte de săvârşirea faptei dar şi ulterior liberării din Penitenciar, dar şi de faptul că are o familie numeroasă care este în nevoie, şi să se observe că reeducarea sa este posibilă şi fără privarea efectivă de libertate şi o nouă încarcerare nu ar putea avea nici un efect pozitiv. Consideră că nu se mai poate vorbi de existenţa nici unui pericol social, deoarece acesta nu s-a concretizat nici într-un fel după lăsarea lor în libertate, situaţie în care nu a existat nici acea stare de insecuritate publică motivată la nesfârşit de către reprezentanţii Parchetului atunci când li se reînnoia mandatul de arest preventiv, şi lăsarea lor în libertate în timpul judecăţii nu a produs nici o tulburare socială.

A solicitat să se dispună reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei. De asemenea a solicitat să se aibă în vedere faptul că nu are antecedente penale şi că este la prima abatere, motiv pentru care instanţa trebuie să se gândească la faptul că ar merita o a doua şansă şi că scopul pedepsei a fost bine receptat de el pe perioada arestului preventiv, situaţie în care a apreciat că îndreptarea sa s-a produs şi nu mai este necesară încarcerarea sa.

Ceea ce s-a întâmplat în dosar a arătat că a fost un incident izolat şi nedorit, însă sancţiunea trebuie dozată pe măsura faptei pentru că pedeapsa trebuie să aibă şi un rol educativ adică de îndreptare şi nu să producă numai suferinţă subiectului infracţiunii. Chiar dacă Bacăul i-a tratat după aşa-zisul cap de dosar, fără a individualiza pedepsele pe persoană ci în mod generic pentru întregul grup, a apreciat că instanţa va putea revedea dosarul şi reaprecia cu exactitate sancţiunile care le v considera ca fiind îndestulătoare pentru reeducarea lor.

A solicitat să nu se piardă din vedere faptul că iniţial (în rejudecare) li s-au aplicat pedepse neprivative de libertate, conform dispoziţiilor art. 372 Cod procedură penală şi nu ar trebui să le fie aplicate pedepse mai grave pentru că se află după o casare ca urmare a admiterii apelului lor şi nu ar trebui să li se creeze o situaţie mai grea. Mai mult decât atât, a solicitat să se aibă în vedere faptul că celor 4 inculpaţi judecaţi definitiv nu li s-au aplicat pedepse privative de libertate, motiv pentru care a înţeles să invoce egalitatea de tratament.

În privinţa apărărilor făcute de domnul avocat, pentru inculpatul C.V., instanţa nu poate fi de acord cu susţinerea potrivit căreia, în cauză ar fi incidente dispoziţiile art. 10 lit. j Cod procedură penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, raportându-ne la decizia Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie nr. 3711/21.10.2011, întrucât obiectul infracţiunii supuse controlului ierarhic superior, în calea de atac a recursului, vizează infracţiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 precum si infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 lit. b din Legea nr. 656/2002. Inculpaţii în acest dosar C.V., C. E., C. C., H.L., C. L., C. S. si C. C.. Activitatea infracţională, infracţiunea premisă, este într-adevăr, infracţiuni legate de fraudarea bancomatelor, de unde au provenit sumele enorme de bani „spălate” prin achiziţionarea celor 44 de imobile de pe raza judeţului Bacău.

Motivarea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie are în vedere, aşadar, alţi inculpaţi, altă perioadă de timp. Analiza întrunirii condiţiilor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, vizează o ierarhie, un plan prestabilit, o perioadă de timp, un scop predeterminat, fiecare dintre inculpaţi având rolul său în plasarea veniturilor trimise din Marea Britanie în ţară, vizând în exclusivitatea activitatea lor de „albirea banilor”, de reinvestire a lor în ţară. Întreaga analiză a grupului infracţional, structura, ierarhia lui are în vedere activitatea de „spălare a banilor”.

Ceea ce interesează în dosarul de faţă este activitatea infracţională a celor doi inculpaţi (în prezenta cauză, aflată în al treilea ciclu procesual), din toţi cei 6 inculpaţi trimişi iniţial în judecată prin rechizitoriul nr. 15D/P/2004. În dispozitivul acestui rechizitoriu se menţionează că dosarul „suferă” o disjungere în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.V., în ceea ce priveşte infracţiunea de „spălare de bani”, sens în care a fost constituit următorul rechizitoriu, nr. 454D/P/2006.

Ceea ce este supus cercetării judecătoreşti în acest dosar (3505/110/2011) este doar activitatea infracţională a inculpaţilor C.V. si R.B.V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 323 Cod penal si art. 25 din Legea nr. 365/2002, potrivit Rechizitoriului nr. 15D/P/2004. Asupra analizei situaţiei de fapt, acest dosar a fost supus de două ori controlului judiciar, în apel (Curtea de Apel Bacău, decizia penală nr. 31/12.02.2008 si decizia penală nr. 65/28.06.2010 ) si la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în decizia penală nr. 2858/18.09.2009 si decizia penală nr. 2315/28.06.2012 prin care s-a respins ca nefondat recursul inculpatului C.M., iar prin decizia penală nr. 2477/21.06.2011 s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului inculpatului A.G. si s-a luat act de retragerea recursului de către inculpatul C.V..

Motivul desfiinţării cu trimitere spre rejudecare, indicat ultima dată de Curtea de Apel Bacău în decizia nr. 65/28.06.2010 viza critica adusă sentinţei fondului nr. 24/28.011.2010 a Tribunalului Bacău, faptul că inculpatul C.V. a fost lipsit de o apărare efectivă (fiindcă a lipsit apărătorul titular), iar pentru inculpatul R.B.V., faptul că pe timpul soluţionării cauzei, acesta s-ar fi aflat într-un loc de deţinere în Olanda (fiind lipsă de procedură cu acesta).

Aşadar, nu s-ar putea susţine că doar pentru cei doi inculpaţi, acum în a treia rejudecare se poate reţine art. 7 din Legea 39/2003, în vreme ce pentru ceilalţi patru inculpaţi, pentru care hotărârea nr. 24/28.01.2011 a rămas definitivă, situaţia de fapt coincide încadrării juridice prevăzute de art. 323 din Codul penal, toţi şase provenind din acelaşi rechizitoriu nr. 15D/P/2004.

În privinţa celei de-a doua infracţiuni, a „deţinerii de echipamente în vederea fraudării instrumentelor de plată electronică”, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, de către inculpatul C.V., instanţa nu poate fi de acord cu apărarea solicitată, cu soluţia de achitare în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât nu s-ar putea susţine că acestei infracţiuni îi lipseşte vreunul din elementele constitutive ale infracţiunii. Astfel, depoziţiilor coinculpaţilor A.C., R.B.V., C.M., B.C., confirmă activitatea infracţională a inculpatului C.V., a faptului că era „liderul” grupului. De asemenea, declaraţiile martorilor cu identitate protejată A.V. si P.C., redau cu exactitate activitatea fiecăruia dintre inculpaţi, rolul deţinut de fiecare dintre ei, n-ar putea fi pus sub semnul îndoielii depoziţiile acestora, fiindcă sunt „împănate” cu detalii, expun cu destule amănunte preocupările nu numai ale acestui grup dar, au cunoştinţe si despre alte grupuri infracţionale ce acţionau în „piaţa falsificării de carduri bancare”, a celor de prostituţie, de exemplu: grupul lui H.O.– bodyguarzi de-ai lui M.C.). Pe de altă parte nici inculpatul R.B. nu a negat. Asupra sa si a inculpatului A. au fost găsite astfel de apare falsificate precum si alte instrumente necesare copierii de PÎN si ulterior extragerii de sume de bani. S-au confiscat atât din bagajul ce-l aveau asupra lor la momentul flagrantului, cât si din locuinţele lor, astfel de aparate si au fost supuse expertizării de către Institutul de Specialitate, concluzionând că ele aveau aptitudinea de a fi folosite în scop infracţional, acela al copierii, al multiplicării si extragerii ilegale de bani.

Nu lipsită de relevanţă este si acea hartă relaţională depusă la dosarul de urmărire penală, în care sunt identificate toate „personajele dosarului” si care relevă bine, titlul său de „lider” al acestui grup infracţional, fila 198 vol. I.

Se reproşează instanţei nesupunerea sa la decizia Curţii de Apel Bacău, a faptului că nu s-au audiat direct, nemijlocit, martorii cu identitate protejată, A.V. si P.C., apreciem însă, că s-au depus toate eforturile, încă din cursul soluţionării dosarului nr. 6131/110/2009, cât si pe parcursul soluţionării acestui dosar nr. 3505/110/2011, a prezentării lor nemijlocite în faţa instanţei, lucru care nu s-a putut, din motive obiective. S-a înştiinţat instanţa, prin procesele-verbale de căutare, că aceştia nu sunt prezenţi în ţară de aproximativ doi ani de zile – proces-verbal de căutare din 25.11.2012. Aşadar, cu ce este instanţa în culpă, de ce subiectivism a dat dovadă? În ce constă nesupunerea ei faţă de decizia Curţii de Apel?

Ca urmare, nu putem identifica, care anume ar fi elementul care lipseşte, care face ca infracţiunea să nu poată fi reţinută în sarcina inculpatului C.V.. Prin urmare, soluţia de achitare, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală nu are acoperire în probatoriul administrat.

La finalul „concluziilor scrise” depuse de apărătorul ales, inculpatul C.V. solicită instanţei restituirea unui autoturism ce a fost supus sechestrului pe parcursul urmării penale.

Cu privire la acest aspect, instanţa constată că apărarea este fondată: La data de 10.11.2005, se întocmeşte un proces-verbal de „ridicare a autoturismului” de către membrii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Bacău, prin care se arată că se introduce în Curtea I.P.J. Bacău, autoturismul aparţinând inculpatului C.V., avându-se în vedere cercetările efectuate în dosarul penal nr. 15D/P/2004 al D.I.I.C.O.T. Bacău.

Aşa cum am specificat mai sus, la data întocmirii rechizitoriului nr. 15D/P/2004, adică la data de 24.03.2006 se dispune disjungerea cauzei faţă de inculpatul C.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „spălare de bani”, prevăzute de art. 23 lit. b din Legea nr. 656/2002. Acest nou dosar de urmărire penală are numărul 454D/P/2006 din 07.02.2007.

Deşi Ordonanţa de instituire a sechestrului asigurător dată la 16.11.2005 de către D.I.I.C.O.T. Bacău, are în vedere acest autoturism, în cadrul dosarului nr. 15D/P/2004, totuşi în dispozitivul rechizitoriului nr. 15D/P/2004 din 24.03.2006, nu se face deloc vorbire de situaţia acestui autoturism.

În soluţionarea acestui din urmă rechizitoriu nr. 454D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. Bacău a fost dată sentinţa penală nr. 58/18.02.2010 de către Tribunalul Bacău, care nu cuprinde menţiuni referitoare la autoturism, după cum nu se regăsesc nici un fel de indicaţii nici în calea de atac a apelului si a recursului. Prin urmare, situaţia autoturismului a fost omisă, nimeni nu s-a pronunţat asupra sechestrului ce a fost cândva înfiinţat, nici asupra menţinerii lui şi nici a ridicării lui. La rândul său, D.I.I.C.O.T. Bacău, nu a formulat apel şi recurs cu privire la situaţia sechestrului impus, motiv pentru care chestiunea autoturismului „a întrat în puterea lucrului judecat”.

Revenind acum la dosarul de faţă, nr. 3505/110/2011 – în a treia fază procesuală – în apelurile si recursurile promovate de inculpat – în rejudecare, n-am putea agrava situaţia acestui inculpat prin îndreptarea erorii ce s-a petrecut în celălalt dosar de „spălare de bani”, fiindcă am încălca dispoziţiile art. 372 Cod procedură penală, în sensul de a menţine sechestrul dispus în dosar.

Pe de altă parte, rolul instituirii acestui sechestru este acela de a avea posibilitatea să se acopere prejudiciile produse si/sau de acoperire a cheltuielilor judiciare. Cauza de faţă, având ca obiect „deţinerea de echipamente în vederea fraudării mijloacelor de plată”, nu este o infracţiune de prejudiciu, după cum nici „asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni”, art. 323 Cod penal, nu este o infracţiune de prejudiciu. S-ar fi impus soluţia menţinerii sechestrului în dosarul de „spălare de bani”, dar acest lucru nu s-a făcut. Să dispunem noi acum în alt dosar, fără prejudiciu, si să-i agravăm situaţia în propria cale de atac nu este legal. Prin urmare, singura soluţie nu este decât cea a restituirii autoturismului în cauză.

În privinţa inculpatului R.B.V., instanţa, are într-adevăr în vedere criteriile de individualizare, faptul că în propria cale de atac inculpatului nu-i poate fi agravată situaţia, astfel că în a treia rejudecare, nu i s-ar putea acorda o pedeapsă mai mare de 3 ani închisoare, si sub o altă modalitate de executare a pedepsei, decât cea a suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Toate acestea fiind impuse de dispoziţiile art. 372 Cod procedură penală. De aceiaşi situaţie juridică beneficiază şi inculpatul C.V.. Nici lui nu i-am putea majora pedeapsa şi modifica modalitatea de executare.

Inculpatul R.B.V. are rezerve în a recunoaşte infracţiunea de „asociere în vedere săvârşirii de infracţiuni”, prevăzută de art. 323 Cod penal susţinând că dintre toi inculpaţii, îl cunoştea doar pe inculpatul C.V.. Probatoriul administrat cauzei, cu precădere convorbirile telefonice vin să-l contrazică. Rezultă din conţinutul acestora faptul că a acţionat împreună cu inculpatul B. C., cu inculpatul C.M., cu A.C. (convorbiri din 07.11.2005, 08.11.2005,09.11.2008).

Raportat la fiecare infracţiune, aşa cum s-a arătat mai sus, fiecărui inculpat, pentru fiecare infracţiune îi va fi angajată răspunderea penală.

Urmare a aplicării dispoziţiilor privând concursul de infracţiuni, prevăzute de art. 33 lit. a Cod penal urmează ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea mai mare.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, pentru inculpaţi instanţa apreciază că, raportat la cuantumul pedepsei aplicate, la persoana fiecărui inculpat, lipsa de antecedente penale, recunoaşterea faptei, comportarea sinceră, la aprecierea că reeducarea lor se poate realiza fără privare de libertate, instanţa consideră că poate beneficia de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit dispoziţiilor art. 86 Cod penal. Condiţia care se impune este ca, pe perioada termenului de încercare inculpaţii să nu mai comită nici o infracţiune, în caz contrar se va dispune revocarea acestei pedepse, cu consecinţa executării viitoarei pedepse prin cumulul cu cea dispusă în prezenta hotărâre si în regim de detenţie, aşa cum prevede art. 359 Cod procedură penală si art. 83 Cod penal.

Va dispune încredinţarea supravegherii inculpaţilor R.B.V. si C.V. pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău si îi va obliga să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal si anume: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea; să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii cu privire la mijloacele de existenţă.

În baza art. 86 ind. 3 alin. 3 Cod penal va impune inculpaţilor, pe durata termenului de încercare, respectarea următoarelor obligaţii: să nu între în legătură cu inculpaţii B.C. P., A.C., C.M. zis „A.” si A.G..

Art. 71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c” se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci când privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului si libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie. Indiferent de durata pedepsei si de natura infracţiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului si scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni si de a asigura reinserţia socială a infractorilor. În consecinţă inculpaţilor li se va interzice numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza 2 si lit. „b” Cod penal, potrivit art. 71 alin. 2 Cod penal.

Se va dispune si suspendarea condiţionată a pedepsei accesorii, potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal urmare a modalităţii de executare a pedepsei principale.

Potrivit art. 88 Cod penal se va computa din pedeapsa de executat, ceea ce a executat deja prin reţinere si arest preventiv pentru fiecare dintre inculpaţi, aşa cum a rezultat din evidenţa locurilor de deţinere de la 9.11.2005-13.12.2006.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală menţine măsura obligării de a nu părăsi ţara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, deoarece în ceea ce priveşte măsurile preventive luate împotriva inculpaţilor în cursul procesului penal, instanţa constată că în cursul urmăririi penale s-a luat faţă de inc. A.G. măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145/1 C.p.p., iar în faza de cercetare judecătoreasca s-a înlocuit în cursul judecăţii, măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii C.V., R.B., B.C., A.C. cu măsura obligării de a nu părăsi ţara.

Cum în cursul urmăririi penale, nu s-a prelungit măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inc. A.G., instanţa văzând prevederile art. 140 al. 1 lit. a C.p.p. va constata încetată de drept această măsură preventivă.

Referitor la măsura obligării de a nu părăsi ţara luată în cursul judecăţii faţă de inculpaţii C.V., R.B., B.C., A.C., instanţa va constata că această măsură preventivă urmează a se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei dacă nu intervine revocarea acesteia. Constatând că măsura prevăzută de art. 145/1 C.p.p. se poate prelungi limitat doar in cursul urmăririi penale, în lipsa unor dispoziţii legale exprese ce produc efecte similare şi pentru faza de cercetare judecătorească, măsura obligării de a nu părăsi ţara luată în cursul judecaţii, se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei dacă nu intervine revocarea acesteia.

În temeiul art. 118 lit. f Cod penal se va dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri a căror deţinere este interzisă de lege si aflate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Tribunalului Bacău: aparat video digital tip Walkman marca Sony; dispozitiv electronic ce poartă inscripţia MSR 20 63 HL prevăzut cu card de alimentare si cablu transfer de date; o cutie de carton conţinând un dispozitiv electronic tip Mîni 123-SC si un mini CD ce prezintă inscripţia: disk NO, disk 5196, rev.C, model NO:MÎNI 123-SC: două dispozitive electronice ce poartă menţiunea „Swann wireless pencon receiver”; un pix prevăzut cu cameră video fără fir, înscripţionat ALM 2006; două serii a câte 5 baterii tip GPA76 de 1,5 Volţi; o cutie de carton de culoare albă conţinând o baterie dreptunghiulară de 9 volţi si cablul aferent acestei baterii. Acestea sunt bunuri deţinute în afara cadrului legal si care au fost identificate în bagajele celor doi inculpaţi, prinşi în flagrant si expertizate prin expertiză ştiinţifică.

Aceste bunuri se regăsesc şi în sentinţa penală nr. 24/28.01.2009, însă odată cu desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare doar în privinţa celor doi inculpaţi, suntem, în prezent obligaţi să verificăm care sunt obiectele ce au aparţinut doar celor doi inculpaţi si să dispunem prin prezenta sentinţă confiscarea lucrurilor deţinute de cei doi. Pentru restul obiectelor sentinţa penală anterioară este definitivă.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală va obliga pe fiecare inculpat la plata a câte 2.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus si câte 500 lei cheltuieli judiciare efectuate la urmărirea penală.

I. În baza art.25 din Legea nr. 365/2002, pentru săvârşirea infracţiunii de ”deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică”, condamnă pe inculpatul C.V., zis „B.”, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;

În temeiul art. 323 alin.1,2 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „ asociere pentru săvârşirea infracţiunii”, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a C.pen., art. 34 lit.b C.pen. aplică inculpatului pedeapsa ce mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art. 88 C.pen. compută din pedeapsă, durata executată deja prin reţinere şi arest preventiv de la 9.11.2005-13.12.2006.

În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. dispune suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.

În temeiul art. 86 ind.2 C.pen. stabileşte termen de încercare de 6 (şase) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 359C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Dispune încredinţarea supravegherii inculpatului C.V., zis „B.”, pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău şi obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. şi anume:

– să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

– să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

– să comunice informaţii cu privire la mijloacele de existenţă.

În baza art. 86 ind.3 alin.3 C.pen. impune inculpatului, pe durata termenului de încercare, respectarea următoarelor obligaţii:

– să nu intre în legătură cu inculpaţii R.B.V., B.C. P., A.C., C.M. zis „A.” şi A.G..

În temeiul art. 350 C.pr.pen. menţine măsura obligării de a nu părăsi ţara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Constată că inculpatul a avut apărător ales.

II. În baza art.25 din Legea nr. 365/2002, pentru săvârşirea infracţiunii de „”deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică”, condamnă pe inculpatul R.B.V., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;

În temeiul art. 33 lit.a C.pen., art. 34 lit.b C.pen. aplică inculpatului pedeapsa ce mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen..

În temeiul art. 88 C.pen. compută din pedepasă, durata executată deja prin reţinere şi arest preventiv de la 9.11.2005-13.12.2006.

În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. dispune suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.

În temeiul art. 86 ind.2 C.pen. stabileşte termen de încercare de 6 (şase) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Dispune încredinţarea supravegherii inculpatului R.B.V., pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău şi obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. şi anume:

– să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

– să nu intre în legătură cu inculpaţii C.V., zis „B.”, B.C. P., A.C., C.M. zis „A.” şi A.G..

În temeiul art. 350 C.pr.pen. menţine măsura obligării de a nu părăsi ţara până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 118 lit.f C.pen. dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri a căror deţinere este interzisă de lege şi aflate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Tribunalului Bacău:

– aparat video digital tip Walkman marca Sony;

– dispozitiv electronic ce poartă inscripţia MSR 20 63 HL prevăzut cu card de alimentare şi cablu transfer de date;

– o cutie de carton conţinând un dispozitiv electronic tip Mini 123-SC şi un mini CD ce prezintă inscripţia: disk NO, disk 5196, rev.C, model NO:MINI 123-SC:

– două dispozitive electronice ce poartă menţiunea „Swann wireless pencon receiver”;

– un pix prevăzut cu cameră video fără fir , inscripţionat ALM 2006;

– două serii a câte 5 baterii tip GPA76 de 1,5 Volţi;

– o cutie de carton de culoare albă conţinând o baterie dreptunghiulară de 9 volţi şi cablul aferent acestei baterii.

Dispune restituirea autoturismului marca aparţinând inculpatului C.V., ridicat la data de 10.11.20005 şi lăsat în curtea I.P.J. Bacău.

În temeiul art. 191 alin.1,2 C.pr.pen. obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 2.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi câte 500 lei cheltuieli judiciare efectuate la urmărirea penală.

Luni - Sambata: 7:00 - 17:00

[email protected]

Str. Plugarilor 5, București

074 322 6016

Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete

What we do and what can you expect from us

Infracţiuni privind instrumente de plată electronice

Monitorizează persoane

Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!

Baroul București

Jooble

Jobsora

Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.

Categories

Etichete

Media - Trafic de droguri