Constată că prin contestaţia formulată şi precizată de contestatorul M. I. a fost chemată în judecată S.C. S. R. S.A. SIBIU pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună, anularea deciziei de concediere a contestatorului emisă de intimată ca fiind lipsită de o cauză reală, reintegrarea contestatorului la un loc de muncă corespunzător cu fracţiunea de normă deţinută, sau pe funcţia anterioară , obligarea intimatei la despăgubiri potrivit contractului colectiv de muncă raportat la art. 67 C.muncii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestaţiei se arată că decizia este lovită de nulitate absolută conf. art. 76 C.muncii deoarece a fost emisă cu respectarea procedurii legale, în sensul că a angajat alte două persoane în posturi de pază, similare celui al contestatorului, fără să îl notifice pe acesta că unitatea îşi extinde sau îşi reia activitatea, după disponibilizarea contestatorului.
Pe fondul cauzei contestatorul precizează că motivul real al îndepărtării sale din unitate îl constituie conflictele pe care le-a avut cu unii angajaţi din societate şi că îndepărtarea lui a fost premeditată prin anunţarea postului său ca vacant pe sit-ul societăţii.
În drept sunt invocate disp. art. 76, 651, 88 tezele 1 şi 2 şi art. 283 C.muncii.
În dovedirea acţiunii au fost depuse la dosar decizia atacată, certificate care atestă pregătirea profesională a contestatorului , copie de pe sit-ul societăţii şi s-a solicitat audierea de martori şi interogatoriul pârâtei.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei ca tardiv formulată, iar pe fond ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării se arată că potrivit art. 283 pct. a C.muncii, termenul în care poate fi atacată decizia este de 30 zile de la data comunicării deciziei. Decizia a fost comunicată în 24 martie 2009 iar contestaţia a fost pronunţată la 9 septembrie 2009.
Apreciind că situaţia de speţă nu se încadrează în disp. art. 283 lit. e din C.muncii aşa cum a invocat contestatorul, intimata solicită admiterea excepţiei tardivităţii şi respingerea contestaţiei.
Cu privire la nulitatea deciziei pentru nerespectarea condiţiilor de formă intimata solicită să se constate că în cauză nu au fost încălcate disp. art. 76 din C. muncii motivat de împrejurarea că în materia desfacerii contractului de muncă pentru motive care nu ţin de persoana angajatorului legea nu impune anchetă administrativă.
În întâmpinare se mai susţine că măsura desfacerii contractului de muncă a fost confirmată de Inspectoratul Teritorial de muncă care a concluzionat că s-au respectat condiţiile de preaviz când a făcut reduceri de personal şi a acordat un salariu corespunzător.
De asemenea se apreciază că a fost respectat, în situaţia contestatorului şi termenul de preaviz.
În susţinerea întâmpinării au fost depuse la dosar actele care au stat la baza emiterii deciziei.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa va soluţiona mai întâi excepţia tardivităţii contestaţiei invocată de intimată.
Potrivit art. 283 pct. a C.muncii termenul de atacare a deciziei este de 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei .
Decizia a fost comunicată la 24.03.2009 iar contestaţia formulată la 9 septembrie 2009.
Cum în speţă nu-şi găsesc aplicabilitatea disp. art. 283 lit. e din C.muncii potrivit cărora se atacă disp. din Contractul colectiv de muncă excepţia urmează a fi admisă.
Contestaţia a fost formulată cu întârziere, după expirarea termenului de 30 de zile, împrejurare care constituie o încălcare a unor dispoziţii imperative ale C.muncii, sancţiunea este decăderea din dreptul de a promova contestaţie.
În consecinţă excepţia tardivităţii a fost admisă. Admiterea excepţiei face superfluă cercetarea fondului contestaţiei, astfel încât pe fond contestaţia a fost respinsă.
