DOSAR NR.42632/3/2012
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A II – A PENALĂ
Î N C H E I E RE
ŞEDINŢA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 06.11.2012
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN :
PREŞEDINTE : V. F.
GREFIER : G. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror TIBA OCTAVIAN.
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, privind prelungirea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii PC, C.A., V.G., M.M., S.D., S.G, S.M., S.A.M., S.C.E.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au răspuns inculpaţii: PC, personal, aflata in stare de arest si asistată de avocat ales av. Lucian Dragnea cu împuternicirea avocaţială la dosar, CA personal, aflata in stare de arest asistată de avocati alesi av. Radu Ionel, av. Bugnarius Danut Ioan si Atanasov Mariana Nicoleta, cu imputerniciri avocatiale la dosar, VG personal, aflata in stare de arest asistată de avocat ales Bota Elena cu împuternicirea avocaţială la dosar, M.M. personal, aflata in stare de arest asistată de avocat ales av. Paul Vărzaru, cu delegatie la dosar, S.C., S.G., personal aflati in stare de arest si asistati de aparatori alesi av. Catalin Dumitrescu si Pascu Cristina, cu delegatii la dosar, S.M. personal, aflata in stare de arest si asistata de aparatori alesi av. Fenechiu Gheorghe si av. Morarescu Alexandru, S.C.E. personal, aflata in stare de arest asistaţi de apărători aleşi Fenechiu Daniel, Morărescu Alexandru si inculpata S.A.M. personal, aflata in stare de arest asistată de avocat Antal Radu, fara delegatie la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Apărătorul ales al inculpatei C.A. solicita instantei încuviintarea probei cu acte in circumstantiere.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca nu se opune încuviintarii probei cu acte în circumstantiere.
Tribunalul încuviinteaza proba cu acte în circumstantiere solicitata de inculpata C.A. si ia act de depunere acestora la dosar.
Tribunalul aduce la cunoştinţa inculpaţilor obiectul cauzei, respectiv propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti de prelungire a măsurii arestării preventive fata de aceştia.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatilor, pe o perioada de 30 de zile, aratand ca privarea de libertate a acestora este în continuare necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, precum si pentru a se impiedica sustragerea inculpatilor de la urmarirea penală. Totodata solicita sa se constate ca în cauza sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 148 lit f C.p.p, avand in vedere ca inculpatii au savarsit infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare mai mare de 4 ani si există probe ca lasarea lor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, în acest sens retinadu-se numarul mare de fapte săvarsite si caracterul continuu si regulat al savarsirii lor.
Totodata solicita să se observe că urmarirea penala nu este finalizata si ca urmeaza a fi efectuate in continuare actele expuse in referatul parchetului cu propunere de prelungire a masurii arestarii preventive.
Apărătorul ales al inculpatei P.C.,avand cuvantul, solicită respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive formulată de parchet, iar in subsidiar, in cazul in care se va considera necesar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu părasi tara sau localitatea, avand in vedere ca nu mai subzista temeiurile care au stat la baza arestarii preventive si nu au apărut altele noi, care sa justifice privarea de libertate a inculpatei.
Totodata solicita sa se constate ca inculpata a fost arestata in data de 10.10.2012, iar la adoptarea acestei măsuri instanta a avut in vedere scopul masurii, complexitatea cauzei, volumul mare de acte de urmarire penala, ori in decursul acestei luni, de cand s-a dispus arestarea preventivă, toate aceste activitati au fost efectuate, fiind audiati martori, adunate inscrisuri, urma ca saptamana trecuta sa se faca prezentarea materialului de urmarire penala,dar acest lucru nu a mai avut loc, deoarece nu venise rezultatul unei expertize.
De asemenea se va avea în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, a colaborat cu organele de poliţie pentru aflarea adevărului, are un copil minor în întreţinere, iar părinţii acesteia sunt foarte bolnavi.
În cauză nu există riscul sustragerii de la urmărirea penală, de a influenţa buna desfăşurare a urmăririi penale, de a influenţa martorii sau probele ce urmează a fi administrate în cauză.
Apărătorul ales al inculpatei C.A.L., av. , avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, ca neintemeiata, avand in vedere ca nu sunt indeplinite exigentele art. 155 C.p.p., in sensul ca nu exista date sau indicii ca temeiurile care au stat la baza arestarii preventive subzista si nici nu au apărut temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate a inculpatei.
In ceea ce priveste actele de urmarire indicate in referatul parchetului ca urmeaza a se efectua, solicita sa se constate ca aceste acte se pot efectua si cu inculpata in stare de libertate si ca urmarirea penala este aproape finalizata.
Avand in vedere ca urmarirea penala este aproape finalizata, iar disp. art. 148 lit f C.p.p nu sunt indeplinite, apreciaza ca in cauza se poate dispune luarea unei măsuri alternative , prevăzută de dispoziţiile art. 145 sau 1451 C.p.p..
Totodata, arata ca in referatul cu propunere de prelungire a arestarii preventive la fila 258 se face vorbire că fata de inculpata ar fi incidente disp. art. 148 lit b C,.p.p. dar solicita sa se constate ca în hotararea pronuntata de Tribunalul Bucuresti , prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, s-a constatat ca disp. art 148 lit b C.p.p nu sunt aplicabile fata de aceasta inculpată, arestarea preventiva fiind dispusa doar in baza disp. art. 148 lit f C.p.p..
Al doilea apărător al inculpatei C.A.L., av. B.D., avand cuvantul, solicita sa se constate ca nu exista riscul ca inculpata sa se sustragă de la urmarirea penala , avand in vedere ca situatia inculpatei este una speciala si arată ca acest risc nu este prezent, nu numai pentru faptul ca nu s-a sustras de la urmarirea penala, ci si pentru faptul ca are o situatie familiala deosebita , sotul acesteia fiind decedat si are doi copii minori in intretinere, acestia avand varsta de 10 ani si 14 ani.
De asemenea, arata ca si inculpata sufera de diverse boli si se afla sub tratament psihologic si psihiatric, astfel incat este greu de crezut ca s-ar putea gandi la o eventuala sustragere, cat timp prin aceasta ar vatama nu numai urmarirea penala, dar si interesele sale familiale.
Mai arata ca inculpata nu a ascuns niciodata faptul ca stia ca exista niste bonusuri care se dau medicilor, dar nu a stiut niciodata ca ar fi vorba despre retete falsificate. Nici declaratiile date ulterior de celelalte persoane din cauza nu conduc in aceasta directie, ci in directia total opusa.
In ceea ce priveşte cunoştinţele despre bonusurile acordate medicilor acestea reprezentau o practica implementata înainte ca inc. C. sa lucreze in aceasta firma si aveau drept scop creşterea vânzărilor potrivit cu politica firmei.
Atâta timp cat banii pentru bonusuri proveneau din contabilitate prin ordine de plata, inc. C nu s-a gândit ca ar fi nelegal ceea ce face. Abia când organele de cercetare penala le-au făcut cunoscuta ancheta, prin efecuarea percheziţiilor, au realizat ca ceva nu era tocmai legal si au intrat in panica, iar aceasta atitudine a fost greşit interpretata de organele de cercetare penala.
Iar daca aceasta fapta este sau nu o dare de mita ramane sa stabilească judecătorul fondului; ceea ce este totuşi greu de inteles este situtia in care presupusul „mituitor” ,cu o pedeasa prevăzuta de lege intre 6 luni si 5 ani, este cercetat in stare de arest, iar cei care primesc mita, de ex. dr. M., S si B si alţii, pasibili de o pedeasa mult mai aspra ( de la 3ani la 12 ani),sunt cercetaţi in stare de liberatate.
Al treilea apărător al inculpatei C.A., av. A.M., depune la dosar concluzii scrise si solicita respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive pentru motivele indicate in concluziile scrise.
Totodata solicita sa se aiba in vedere ca din actele medicale depuse la dosar se constata ca inculpata suferă de litiaza renala, ulcer duodenal, boala cardiaca ischemica, sindrom depresiv anxios, steatohepatita nonalcoolica( hepatita autoimuna) care este incompatibila cu regimul de viata si regimul alimentar din detenţie si care conduce la ciroza hepatica si , indubitabil la transplant hepatic.
De asemenea, inc. C. a fost diagnosticata in data de 24.10.2012 de către medic specialist psihiatru cu „ tulburare de adaptare cu reacţie anxios depresiva ” si cu recomandarea de continuare a consilierii psihologice, iar tratamentul medicamentos este parţial contraindicat datorita afecţiunilor asociate. Medicatia admisa si recomandata este de distonocalm, extraveral, fenobarbital, fara de care nu poate supravieţui, întrucât nu s-a putut adapta noului mediu.
Totodata solicita sa se aiba in vedere si faptul ca inculpata nu are antecedente penale, este o persoana educata, cu studii superioare, cunoscuta in societate ca un om integru, cu o buna reputaţie, liniştita si de încredere. Este văduva, este unicul susţinător a doi copii minori, de 10 ani si respectiv 14 ani care si-au pierdut tatăl, subit, in urma cu trei ani. La rândul lor copii au avut nevoie de consiliere psihologica pentru a trece peste aceasta trauma, iar in prezent sunt lipsiţi si de afecţiunea mamei.Este posibil ca aceasta lipsa a mamei din viata lor sa echivaleze psihologic si cu pierderea celui de-al doilea părinte
Solicită aplicarea unei alte masuri mai putin restrictive de libertate, respective masura obligarii de a nu părăsi localitatea sau ţara.
Apărătorul ales al inculpatei V.G., având cuvântul, solicita respingerea propunerii parchetului de prelungire a masurii arestarii preventive , aratand ca temeiurile care au fost avute in vedere la momentul arestarii nu mai subzista si nu au aparut temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate a inculpatei.
Totodata, solicita sa se constate ca lasarea in libertate a inculpatei nu prezinta pericol pentru ordinea publica, ca parchetul in referatul cu propunere de prelungire a masurii arestarii preventive nu a aratat in concret care sunt motivele din care rezulta ca inculpata daca ar fi lasata in stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica.
Solicita sa se aiba in vedere atitudinea pe care inculpata a avut-o in cursul desfasurarii urmaririi penale, respectiv pozitia sincera a acesteia, ca în volumul 51 dosar de urmarire penala se afla consemnata declaratia inculpatei din care rezulta ca această inculpată are o contributie esentială la stabilirea corecta a situatiei de fapt.
Dosarul de urmarire penala a debutat la un moment anterior propunerii de arestare preventiva si daca in aceasta perioada s-au realizat o serie de acte de urmarire penala , neconditionate de starea de arest a niciunui inculpat, nu intelege de ce s-ar justifica prelungirea starii de arrest a inculpatilor si de unde s-a nascut brusc pericolul concret pentru ordinea publica, pe care l-ar reprezenta aceasta inculpată.
Arata că, din punctul său de vedere nu se poate vorbi de motive pertinente care sa justifice mentinerea starii de arest.
Mai solicita sa se aiba in vedere si dispozitiile art. 5 CEDO .
Cu privire la disp. art 136 al 1 C.p.p., arata ca nu exista date în cuprinsul urmaririi penale din care sa rezulte ca este necesara prelungirea starii de arest pentru o buna desfasurare a procesului penal sau pentru a o impiedica sa se sustraga de la urmarirea penala, inculpata demostrand ca a avut tot interesul la stabilirea situatiei de fapt.
În ceea ce priveşte persoana inculpatei, din perspective disp. art 136 al 8 C.p.p., arată că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale, este o persoana serioasa, are în întreţinere un copil minor şi este căsătorită.
În raport de cele expuse mai sus, solicită respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, iar în subsidiar, inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
Apărătorul ales al inculpatei M.M., având cuvântul, solicită respingerea cererii de prelungire a masurii arestarii preventive iar in subsidiar în masura in care instanta considera ca trebuie luata o masura preventive pentru buna desfasurare a urmaririi penale, solicita luarea unei măsuri alternative prevăzută de dispoziţiile art. 145 sau 1451 C.p.p..
Cu privire la actele de urmarire penala ce urmeaza a se efectua, solicita sa se constate ca acestea puteau fi efectuate pana la momentul arestarii preventive a inculpatilor si faptul ca actele efectuate pana in acest moment nu au nicio legatura cu aceasta inculpată, aceasta nefiind nici macar reaudiată, pentru ca nu mai avea ce detalii sa dea, fata de declaratiile date pâna in momentul arestului preventiv cu privire la fapte ce nu o privesc. Nici actele de urmarire indicate in referatul parchetului ca urmeaza a se efectua nu vizează infracţiunile pentru care s-a pus in miscare actiunea penală in ceea ce o priveste pe inculpata si nici farmacia la care aceasta era angajata.
Se mai solicita să se observe ca in referatul parchetului este mentionat ca se impune in continuare prelungirea masurii arestarii preventive, fiind indicate o serie de criterii de oportunitate a acestei masuri preventive, numarul de fapte savarsite, caracterul continuu, diversitatea infractiunilor, ori în acest dosar pana in acest moment sunt cercetati 15 inculpati si 15 învinuiti, din care doar inculpatii prezenti astazi in fata instantei se afla in stare de arest, celelalte persoane, chiar daca sunt cercetate pentru fapte similare, se afla in stare de libertate, exemplu fiind doamna F., care este cercetata pentru fapte mai grave decat cele ale inculpatei M.
In ceea ce priveste existenta pericolului sustragerii inculpatei de la urmarirea penala , arata ca nu exista nicio proba, nicio declaratie de martor sau vreo proba indirecta prin care sa fie caraterizata conduita inculpatei anterior luarii masurii arestului preventiv, din care sa rezulte ca ar fi incercat deturnarea urmaririi penale sau sustragerea de la urmarirea penală.
De asemenea, solicita sa se aiba în vedere ca inculpata are sotul paralizat, doi copii ,din care unul este la scoala si de care se ocupă cu acordul sotului un prieten de familie.
Apreciaza ca in acest moment inculpata se afla in executarea pedepsei , având in vedere ca nu i s-a mai cerut participarea la efectuarea niciunui act de urmarire penală.
Apărătorul ales al inculpaţilor S.C. şi S.G., av. P.C., avand cuvantul, depune la dosar concluzii scrise si solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, aratand ca nu subzista temeiurile care au stat la baza arestarii preventive si nu exista nici temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate a inculpatilor.
Astfel, solicita sa se constate ca temeiul arestarii preventive a fost cel prevazut de art.148 lit f C.p.p., ori toate aceste temeiuri nu exista la acest moment procesual si nu rezulta din dosarul de urmarire penala probe sau indicii ca lasarea in libertate a inculpatilor ar putea sa constituie un pericol pentru ordinea publica.
Aceasta potentiala stare de pericol nu poate sa fie invocata de o maniera abstracta daca nu exista dovezi in acest sens, aspect care rezulta si din practica Curtii Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea , solicita sa se constate ca indiciile care rezulta din dosar nu probeaza in mod indubitabil si fara echivoc indeplinirea cumulativa a conditiilor reglementate de art. 148 lit f C.p.., ca nu exista indicii suficiente si relevante in acceptiunea CEDO pentru prelungirea masurii arestarii preventive.
Solicita sa se observe ca propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive nu este motivata in concret, avand in vedere ca in referatul intocmit de parchet la penultima pagina se face referire la probele ce urmeaza a fi administrate, dar aceste probe pot fi efectuate si cu inculpatii in stare de libertate.
Mai solicita sa se constate ca urmarirea penala este aproape finalizata , ca s-a dorit in urma cu cateva zile prezentarea materialului de urmarire penala, fiind evident ca aceasta etapa procesuala se apropie de final.
In concluzie, solicita respingerea cererii de prelungire a masurii arestarii preventive, sa se constate ca nu exista temeiuri care sa justifice privarea de libertate a inculpatilor.
In subsidiar, solicita să se constate ca pot fi aplicate prevederile disp. art 139 C.p.p., iar daca se va considera ca pentru mai multa siguranta si pentru buna desfasurarea a urmaririi penale se impune,se poate lua masura obligarii inculpatilor de a nu parasi localitatea sau tara, cu respectarea masurile ce se impun.
Mai solicita să se constate ca in acest moment exista posibilitatea individualizarii masurii arestarii preventive, aspect pe care trebuia sa îl aiba in vedere si judecatorul investit cu solutionarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive.
Se mai solicita sa se aiba in vedere si disp. art. 138 alin 8 C.p.p., ca inculpatii au o situatie familiala delicata, acestia avand un copil de un an si sase luni, iar lasarea acestui copil fara grija parinteasca, de care acesta are nevoie, constituie, in opinia apărarii, si o încalcare a prevederilor art. 8 CEDO.
De asemenea, considera ca trebuie avute in vedere si normele prevazute de Lg. 272/2004 si normele Conventiei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului.
Al doilea apărător al inculpatilor S.C. şi S.G., av. F.C., avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive, aratand ca sunt suficiente si alte masuri neprivative de libertate, cum ar fi cea prevazuta de art. 145 sau 145 ind 1 C.p.p., pentru a se garanta buna desfasurare a procesului penal.
Cu privire la riscul sustragerii de la urmarirea penala, arata ca în acest moment procesual nu se poate invoca un astfel de motiv atata vreme cat in momentul luarii masurii arestarii preventive nu s-a invocat un astfel de motiv si în mod cert daca existau probe in acest sens parchetul ar fi facut propunerea de luare a masurii arestarii preventive si in temeiul disp. art.148 lit a C.p.p.
Totodata, solicita sa se constate ca parchetul nu a indicat care sunt probele din care rezulta ca lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta pericol pentru ordinea publica.
La momentul începerii urmăririi penale, în urmă cu 6 luni, când s-au efectuat o serie de percheziţii, au fost ridicate o serie de bunuri şi sisteme informatice, iar de la acel moment inculpatul S.G. s-a prezentat în faţa organelor de urmărire penală, colaborând cu organele de anchetă pentru aflarea adevărului, urmărirea penală desfăşurându-se în bune condiţii.
Apreciază că la acest moment este inoportună prelungirea masurii arestarii preventive a inculpaţilor în condiţiile în care S.C. şi S.G. au fost audiaţi, au relatat toată activitatea de la bun început, inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, au colaborat cu organele de anchetă şi au avut o conduită sinceră, astfel că, în aceste condiţii, se poate lua o măsură preventivă prev. de art. 145 sau 145 ind 1 C.p.p.
Primul apărător ales al inculpatei S.M., av. F.G., avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive formulate de parchet, apreciind ca se impune luarea unei alte masuri , prevăzută de dispoziţiile art. 145 sau 1451 C.p.p..
Solicita sa se observe ca in referatul parchetului se face vorbire despre aceasta inculapta (filele 150, 154 si 155), că se face vinovata de savarsirea infractiunilor de complicitate la infractiunea de inselaciune, fiind vorba de doua fapte, una cu consecinte deosebit de grave, in concurs cu fals intelectual.
Ori, pentru a se aprecia acel pericol concret pentru ordinea publica trebuie avut în vedere modalitatea savarsirii infractiunilor.
Totodata, solicita sa se observe ca la fila 163 din referatul parchetului se stipuleaza faptul ca inculpata avea posibilitatea de a falsifica retete, putandu-se observa ca in jurul acestei afirmatii se învarte tot esafodajul care o tine in stare de arest pe aceasta inculpata.
Inculpata in perioada la care e se presupune ca ar fi fost savarsite faptele era studenta la facultatea de psihologie în ultimul an. Aceasta a semnat un contract de munca pe durata determinata de 4 ore cu clinica familiei sale, lucrând ca secretara. Retetele erau completate primele patru rubrici de secretara sau de asistenta, cum de altfel se practica in toate clinicile de stat sau particulare şi asigura relatia clinicii cu diverse persoane printre care si cu una din farmaciste, respectiv cu inculpata V.G., pe care o suna si îi spunea de ce medicamente are nevoie.
Astfel, in sarcina inculpatei s-a retinut ca este complice la savarsirea a 5000 de acte materiale.
In acest sens solicita sa se constate ca in conditiile in care inculpata avea un program de lucru de 4 ore nu are cum sa fie complice la toate actele materiale.
Al doilea apărător al inculpatei S.M., av. M.A., avand cuvantul, sustine ca la data de 5.03.2012 a inceput urmarirea penala “in rem” , iar in cele 7 luni de zile trecute pana la acest moment Ministerul Public nu a facut ceea ce trebuia, de exemplu nu a precizat intr-un mod rezonabil ceea ce a facut inculpata S.M. ( vezi paginile 126, 127 referat), unde i se retine o anumita fapta in legatura cu o anumita persoana, pentru ca ulterior acuzarea sa se raporteze la cu totul alta persoana tot prin acelasi referat ( vezi filele 154-156 referat).
Apărătorul mai arata ca în speta prin aplicarea disp. art 148 lit f C.p.p. se tinde la asigurarea unei preventii generale, nu speciale, prin arestarea acestei inculpate, deziderat care a fost déja atins in cele 6 luni ( martie –septembrie 2012) în care s-a desfasurat urmarirea penala, astfel ca se poate sustine la acest moment ca au disparut temeiurile prev. de art 148 lit f C.p.p. care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive fata de inculpata S.M..
Apărătorul ales al inculpatei S.A., solicită respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive si sa se consemneze ca daca masura arestarii preventive se va prelungi, declara recurs , avand in vedere ca inculpatii urmeaza sa fie transferati la penitenciar.
În raport de probele existente la dosar, arată că nu se poate reţine în sarcina inculpatei prejudiciul arătat în referatul cu propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive , în condiţiile în care în cauză nu s-a întocmit o expertiză pentru stabilirea acestui prejudiciu.
În cauză nu există temeiuri pentru a se dispune prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatei şi nu exista niciun indiciu care sa susţină o eventuala temere asupra sustragerii inculpatei de la procesul penal si nici date din care sa rezulte ca inculpata ar influenta in vreun fel bunul mers al urmăririi penale, in condiţiile in care acesta a avut o poziţie procesuala constant sincera si corecta in fata organelor de cercetare.
Apărătorul inculpatei S.C., av. M.A., având cuvântul, solicită respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive , iar în subsidiar luarea faţă de inculpată a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau tara, aratand ca temeiurile care au fost avute in vedere la momentul arestarii preventive nu mai subzista si nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate a inculpatei.
Totodata solicita sa se aiba in vedere ca inculpata S.C. nu are antecedente penale, având pana in prezent o conduita ireproşabila, conforma cu normele de convieţuire sociala, este cunoscută drept o persoana integra, corecta si muncitoare, absolventă de studii superioare, are o ocupaţie licita si constanta.
Solicită a se retine si poziţia procesuala sincera si corecta pe parcursul cercetărilor, aceasta dându-si tot concursul in scopul aflării adevărului.
Este evident faptul ca, raportat la persoana si circumstanţele inculpatei, arestul preventiv constituie o experienţa traumatizanta atât pentru inculpată, cat si pentru membrii familiei.
Inculpata nu a avut reprezentarea că săvârşeşte o faptă de natură penală, iar luarea unei măsuri preventive la 6 luni de la comiterea ultimului act material este inoportună, în condiţiile în care urmărirea penală s-a desfăşurat în bune condiţii până la momentul arestarii.
Cel de-al doilea apărător al inculpatei, av. F.G., arată că nu se impune prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatei, intrucat aceasta nu prezinta pericol pentru ordinea publica.
De asemenea, solicita sa se constate ca toti medicii de la oncologie se afla in stare de libertate, iar farmacistii in stare de arest si faptul ca inculpata nu putea sa ia decizia asupra comisionului de bonusare.
Inculpata P.G, personal, având cuvântul, arată că solicită judecarea in stare de libertate, aratand ca a dat declaratii sincere, nu a avut rol de decizie.
In ceea ce priveste prejudiciu, arata ca suma indicată de parchet este valoarea reţelor din perioada in care era coordonator si nu stie de ce i s-a atribuit acel prejudiciu.
Totodata arata ca in momentul in care s-a angajat colaborarea intre farmacie si medici exista si nu putea sa intrerupa aceasta colaborare.
Inculpata C.A., personal, în ultimul cuvânt, solicita judecarea in stare de libertate.
Inculpata V.G. personal, în ultimul cuvânt, arată că nu s-a gândit că va ajunge în această situaţie si ca faptul că colaborarea cu mediciul Sescu a fost o greseala, că a fost un simplu executant, ca este bolnava si are un copil in intretinere. Solicita judecarea in stare de libertate.
Inculpata M.M., personal, în ultimul cuvânt, se consideră o persoană integrată în societate, este mamă a doi copii minori, iar soţul său este internat de 2 zile în spital cu probleme cardiologice.
Inculpata S.C., personal, în ultimul cuvânt, arată că lucra înte 10 şi 12 ore pe zi, consulta în medie 21 de pacienţi – majoritatea cronici, are toată familia anchetată şi doreşte să fie cercetată în stare de libertate.
Inculpatul S.G., personal, în ultimul cuvânt, arată că daca nu accepta colaborarea cu farmaciile Dona veneau altele care sa îi propună acelasi gen de colaborare
Inculpata S.M. , personal, în ultimul cuvânt, arată că nu a avut nici un fel de legătură cu farmacia, ci a făcut ceea ce i s-a spus.
Inculpata S.A. personal, având cuvântul, arată că impactul asupra familiei a fost covârşitor. Solicită cercetarea în stare de libertate, tatăl său este foarte bolnav şi are în întreţinere o fetiţă de 7 ani .
Inculpata S.C.E., personal, având cuvântul, arată că regretă cele întâmplate, la acest moment realizând că a săvârşit nişte ilegalităţi. Regretă cele întâmplate.
În baza ansamblului actelor şi lucrărilor existente la dosarul cauzei precum şi a concluziilor formulate, Tribunalul reţine cauza în pronunţare.
TRIBUNALUL,
Prin referatul întocmit la 05.11.2012 în dosarul nr.4979/P/2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a solicitat prelungirea masurii arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile, începând cu data de 08.11.2012 pana la data de 07.12.2012, inclusiv a inculpaţilor
Prin rezoluţiile din data de 08.10.2012, 11.10.2012, 22.10.2012 si 23.10.2012 s-a început urmărirea penală fata de inculpatii :
1. P.C., cercetata pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată si uz de fals in forma continuata, fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., respectiv art. 291 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (3602 de acte materiale, cu un prejudiciu total de 1.370.305,13 de lei), complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p, precum şi dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (5513 de acte materiale), aflată in concurs real cu primele trei infractiuni.
2. C.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune în formă continuată şi complicitate la uz de fals in forma continuata, fapte prevăzute şi pedepsite de art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (.842 de acte materiale şi un prejudiciu total de 376085,5 de lei), si art.26 C.p. rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (842 de acte materiale), aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p., şi favorizarea infractorului, faptă prevăzută şi pedepsită de 264 C.p., aflata in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p., cu primele doua.
3.V.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată si uz de fals in forma continuata, fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p.,(3671 de acte materiale si un prejudiciu total de 1360425,65 de lei), si complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, toate trei aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p, precum si cate o infractiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (3788 de acte materiale) si de delapidare in forma continuata, fapta prevăzută şi pedepsită de art.2151 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p, aflate in concurs real cu primele trei infractiuni.
4.M.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată, uz de fals in forma continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale) şi art.291 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale), si complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p., precum si o infractiune de dare de mita în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (66 de acte materiale), aflata in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p., cu primele trei infractiuni
5. S.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată, fapta prevăzută şi pedepsită de art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. şi fals intelectual în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.289 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (3543 de acte materiale si un prejudiciu de 1.314.917,85 de lei), precum si luare de mita în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.254 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (3543 de acte materiale), toate aflate în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a C.p.
6. S.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune în formă continuată, fapta prevăzută şi pedepsită de art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. şi complicitate la fals intelectual în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.289 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (3543 de acte materiale si un prejudiciu de 1.314.917,85 de lei), complicitate la înşelăciune în formă continuată, fapta prevăzută şi pedepsită de 26 C.p. rap. la art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. şi complicitate la fals material in inscrisuri oficiale în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art. 26 C.p. rap. la art. 288 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (128 de acte materiale si un prejudiciu total de 45507,8 de lei), precum si complicitate la luare de mita în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art. 26 C.p. rap. la art.254 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (3543 de acte materiale), toate aflate in concurs real, prevazut de art. 33 lit.a C.p.
7..S.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune în formă continuată si la fals intelectual în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. şi art. 26 rap. la art.289 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (3543 de acte materiale, cu prejudicial total de 1.314.917,85 de lei), complicitate la înşelăciune în formă continuată, fapta prevăzută şi pedepsită de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (128 de acte material) si fals material in inscrisuri oficiale în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art. 288 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (5 acte materiale), toate aflate in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p.
8. S.A., pentru săvârşirea unei infractiuni de înşelăciune în formă continuată (333 acte materiale ?i un prejudiciu de 203.819,51 lei) si uz de fals in forma continuata (333 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., o infractiune de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, toate aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit. b C.p, precum şi o infracţiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (827 de acte materiale), aflată în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.p. cu primele.
9.S.C., pentru săvârşirea unei infractiuni de complicitate la înşelăciune în formă continuată (395 acte materiale ?i un prejudiciu de 230.894,43 lei) si de complicitate la uz de fals in forma continuata (395 acte materiale) , fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., o infractiune de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (407 acte materiale), toate aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit. b C.p, precum şi o infracţiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (855 de acte materiale), aflată în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.p. cu primele.
Prin ordonanta din data de 31.10.2012 s-au dispus urmatoarele:
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de S.C.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de
-complicitate la înşelăciune în formă continuată si complicitate la uz de fals in forma continuata, fapte prevăzute şi pedepsite de art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 C.p., respectiv de art.26 C.p. rap. la art. 291 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p, (115 de acte materiale, cu un prejudiciu total de 26968,73 de lei);
– dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.26 rap. la art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (115 acte materiale)
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de S.C.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la înşelăciune în formă continuată(3 acte materiale ?i un prejudiciu de 478,47 de lei) si de complicitate la uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., ambele aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p;
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de S.C.E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la înşelăciune în formă continuată (3 acte materiale ?i un prejudiciu de 657, 03 de lei) si de complicitate la uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., ambele aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p;
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale fata de inc. S.C.E. pentru săvârşirea infractiunii de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (121 de acte materiale);
Schimbarea incadrarii juridice a faptelor savarsite de inc. S.C.E. din doua infractiuni de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (395 acte materiale, respectiv 121 de acte materiale), aflate in concurs real, o infractiune de complicitate la înşelăciune în formă continuată (395 acte materiale ?i un prejudiciu de 230.894,43 lei,), trei infractiuni de complicitate la înşelăciune în formă continuată (115 de acte materiale, cu un prejudiciu total de 26968,73 de lei, 3 acte materiale ?i un prejudiciu de 657, 03 de lei, 3 acte materiale ?i un prejudiciu de 478,47 de lei) si patru infractiuni de complicitate la uz de fals in forma continuata (395 acte materiale, 115 acte materiale, 3 acte materiale, 3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de art.26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.(o infr), art.26 rap. la art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.(trei infr) si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (4 infr), precum şi două infractiuni de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (855 de acte materiale, respectiv 115 de acte materiale), aflate in concurs real cu celelelalte infractiuni, in infractiunea de complicitate la înşelăciune în formă continuată (401 acte materiale ?i un prejudiciu de 232.029,93 de lei,) prevazuta de art.26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., o infractiune de complicitate la înşelăciune în formă continuată (115 de acte materiale, cu un prejudiciu total de 26.968,73 de lei), prevazuta de art.26 rap. la art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.,aflate in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p., si doua infractiuni de complicitate la uz de fals in forma continuata (401 acte materiale, respectiv 115 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (2 infr), aflate in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p.intre ele si in concurs ideal, prevazut de art. 33 lit. b C.p. cu primele doua. o infractiune de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (516 acte materiale), aflata in concurs ideal cu toate enumerate anterior, precum si două infractiuni de dare de mita în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (855 de acte materiale, respectiv 115 de acte materiale), aflate in concurs real cu celelelalte infractiu;
. Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de S.A. sub aspectul savarsirii infractiunilor de înşelăciune în formă continuată (3 acte materiale ?i un prejudiciu de 478,47 de lei) si uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., ambele aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit. b C.p;
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de S.A. sub aspectul savarsirii infractiunilor de înşelăciune în formă continuată (3 acte materiale ?i un prejudiciu de 657, 03 de lei) si uz de fals in forma continuata (3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2, C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., ambele aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit. b C.p;
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale fata de inc. S.A. pentru săvârşirea infractiunii de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (6 acte materiale);
Schimbarea incadrarii juridice a faptelor savarsite de inc. S.A. din doua infractiuni de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (333 acte materiale, respectiv 6 acte materiale), aflate in concurs real, intr-o infractiune de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (339 acte materiale);
Schimbarea incadrării juridice a faptelor savarsite de inc. S.A. din o infracţiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (827 de acte materiale),in doua infractiuni de dare de mita în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (713 de acte materiale, respectiv 114 de acte materiale), aflate în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.p.;
Schimbarea incadrarii juridice a faptelor de inselaciune savarsite de inc. S.A. din trei infractiuni de înşelăciune în formă continuată (333 acte materiale ?i un prejudiciu de 203.819,51 lei, 3 acte materiale ?i un prejudiciu de 657, 03 de lei, 3 acte materiale ?i un prejudiciu de 478,47 de lei) si trei infractiuni de uz de fals in forma continuata (333 acte materiale, 3 acte materiale, 3 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., aflate în concurs ideal prev. de art. 33 lit. b C.p.. in o infractiune de înşelăciune în formă continuată (339 acte materiale ?i un prejudiciu de 204.955,01 lei) si o infractiune de uz de fals in forma continuata (339 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p.;
Concluzionand, in sarcina inculpatei S.A. se retin : o infractiune de înşelăciune în formă continuată (339 acte materiale ?i un prejudiciu de 204.955,01 lei) si o infractiune de uz de fals in forma continuata (339 acte materiale), fapte prevăzute şi pedepsite de 26 rap. la art.215 alin.1, 2, 5 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. si art.26 rap. la art.291 C.p., cu aplic. art.41 alin.2 C.p., o infractiune de complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (339 acte materiale), aflate toate inconcurs ideal, si doua infractiuni de dare de mita în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p., (713 de acte materiale, respectiv 114 de acte materiale), aflate în concurs real prev. de art. 33 lit. a C.p., cu celelalte infractiuni.
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de P.C. sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (591 de acte materiale);
Schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor de dare de mita savarsite de inc. P.C., in o infractiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (3428 de acte materiale), o infractiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (334 de acte materiale) si o infractiune de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (2227 de acte materiale);
Extinderea cercetării penale, începerea urmăririi penale si punerea in miscare a actiunii penale faţă de M.M. sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (579 de acte materiale);
Schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor savarsite de inc. M.M. din infracţiunile de înşelăciune în formă continuată, uz de fals in forma continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale) şi art.291 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale), si complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p., precum si doua infractiune de dare de mita în formă continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (66 de acte materiale, respectiv 579 de acte materiale), aflate in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p., cu primele trei infractiuni in infracţiunile de înşelăciune în formă continuată, uz de fals in forma continuată, fapte prevăzute şi pedepsite de art.215 alin.1, 2 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale) şi art.291 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (943 de acte materiale), si complicitate la spalarea banilor în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.26 C.p. rap. la art.23 alin.1 lit.c din Legea 656/7.12.2002 cu aplic. art.41 alin.2 C.p, aflate in concurs ideal, prevazut de art.33 lit.b C.p., precum si o infractiune de dare de mita în formă continuată, fapta prevăzuta şi pedepsita de art.255 alin.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p. (645 de acte materiale), aflata in concurs real, prevazut de art.33 lit.a C.p., cu primele trei infractiuni.
În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că activitatea infracţională de care sunt acuzaţi inculpaţii s-a desfăşurat în patru modalităţi de operare:
1. Farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabileşte o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescrie în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi si care nu solicitaseră vreun tratament; prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul face menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul înmânează aceste reţete false farmacistului (de regulă farmacist diriginte sau farmacist coordonator) cunoscând că urmau să fie implementate în contabilitatea farmaciei şi înaintate ulterior spre decontare Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (în continuare C.A.S.M.B.) fără ca medicamentul să ajungă în posesia persoanei trecute drept beneficiar. Farmacistul primeşte reţetele compensate false, le introduce in programul de gestiune al farmaciei si le înaintează spre decontare către C.A.S.M.B. Farmacistul verifică reţetele sub aspectul corectitudinii formale, după care le implementează in gestiunea farmaciei, de multe ori prin modificarea electronica a datei de introducere. Rubrica “Am primit” de pe reţetă este completată de către farmacist (şi nu de către pacient), uneori prin falsificarea scrisului si semnăturii beneficiarului reţetei, alteori farmacistul trecându-se (în mod fals) drept împuternicit al pacientului. Farmacia realizează astfel un profit, întrucât primeşte de la C.A.S.M.B. valoarea decontata a medicamentului fără ca acesta sa iasă fizic din stoc. Totodată, prin ieşirea electronica din stoc, medicamentul devine un plus in gestiune si poate fi folosit la compensarea minusurilor si a produselor expirate. Farmaciştii implicaţi obţin un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţin prime în plus faţă de salariu. Sumele de bani decontate de C.A.S.M.B. către farmacii intră în continuare în circuitul comercial al acestora. Medicii primesc (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
În raport cu această situaţie s-a reţinut săvârşirea următoarelor infracţiuni: pentru medici: înşelăciune şi fals intelectual în formă continuată; luare de mită în formă continuată, iar pentru farmacişti: înşelăciune şi uz de fals în formă continuată; dare de mita în formă continuată; complicitate la spălare de bani.
S-a mai reţinut că farmaciştii care trimit reţetele false spre decontare la C.A.S.M.B. cunosc de la început faptul că sumele de bani decontate de C.A.S.M.B. sunt virate în conturile S.C. SIEPCOFARM S.A., fiind gestionate şi introduse în circuitul comercial al societăţii de către alţi angajaţi şi anume cei din cadrul departamentului economic-financiar. Cu alte cuvinte, aceşti farmacişti cunosc de la început faptul că banii proveniţi din comiterea infracţiunilor de înşelăciune urmează a fi astfel “spălaţi” prin introducerea într-un circuit comercial licit.
2. Farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabileşte o legătură cu un medic (specialist sau de familie). Medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescrie reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor. Dar, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determină pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie (şi nu dintr-o farmacie concurentă). Reţetele sunt prezentate spre decontare de farmacie la C.A.S.M.B, fie nu înmânează reţeta pacientului, ci direct farmacistului (pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte), iar ulterior îi dă pacientului medicamentele ridicate din farmacie. Medicii primesc (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor eliberate.
În raport cu această situaţie s-a reţinut săvârşirea următoarelor infracţiuni: pentru medici, luare de mită în formă continuată, iar pentru farmacişti dare de mita în formă continuată.
3. Procurorul a apreciat acest mod de operare ca fiind caracteristic relaţiilor dintre angajaţii farmaciilor – în special inculpatele P.C., V.G., M.M. şi medicul S.C., împreună cu inc. S.G. şi S.M.. În acest caz medicul (în baza înţelegerii cu farmacistul şi în schimbul unor sume de bani) eliberează reţete false pe care le pune la dispoziţia farmaciştilor care, la rândul lor, obţin decontarea de la C.A.S.M.B.
Medicul S.C. este medic psihiatru, in cadrul unui cabinet individual care are încheiat un contract de furnizare servicii medicale cu C.A.S.M.B., iar inc. S.G., soţul ei, este administratorul SC. C.M.. În baza înţelegerii cu medicul S.C. şi cu S.G., farmacistul achiziţionează în numele şi în contul farmaciei D. anumite medicamente. Medicamentele sunt efectiv ridicate din farmacie de S.G. sau complicii acestuia; în acest moment nu se întocmeşte niciun act între medic şi farmacist, în gestiunea farmaciei producându-se un minus care nu se reflectă în acte. Medicamentele astfel ridicate fie erau transportate la un imobil al soţilor S, unde urmau sa fie încredinţate unor persoane in vederea valorificării lor, fie erau date pacienţilor in cabinet, fără a exista o corespondenta intre pacienţii pe numele cărora erau prescrise reţetele si pacienţii cărora le erau remise medicamentele efectiv. În perioada imediat următoare, S.C. emite reţete false (fără consultarea pacienţilor) pe care S.G. le predă farmacistului; prin aceste reţete false (care se vor deconta ulterior de C.A.S.M.B.), farmacistul justifică lipsa medicamentelor şi acoperă golul creat în gestiune prin livrarea anterioară (ilicită) a acestora. În anumite cazuri inc au eliberat reţete false, folosind fără drept parafa unui alt medic din clinica C.M..
4. Procurorul a apreciat acest mod de operare ca fiind caracteristic raporturilor dintre farmacişti şi medici din cadrul Institutului Oncologic Bucureşti (în continuare I.O.B.) şi prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte infracţiunile de înşelăciune săvârşite, infracţiuni care privesc doar reţete prescrise pentru medicamentul ALOXI. Pacienţii bolnavi de cancer trebuie să se prezinte la un anumit interval de timp la IOB pentru a li se face o internare de o zi în timpul căreia să li se administreze proceduri specifice de chimioterapie. Principalul efect negativ al chimioterapiei este starea accentuată de greaţă şi vomă. Pentru a elimina sau diminua această stare se administrează medicamente antiemetice (antivomitive), printre acestea numărându-se şi Aloxi. În cazul în care medicul apreciază că va fi nevoie de administrarea unui tratament antiemetic (antivomitiv), acesta are posibilitatea să administreze pacienţilor din farmacia IOB un astfel de medicament. Farmacia IOB este permanent aprovizionată cu astfel de medicamente. Spitalul achiziţionează în mod constant Osetron, un medicament din aceeaşi categorie cu ALOXI, însă mai slab şi mult mai ieftin. În cazul în care pacientul solicită el însuşi Aloxi sau medicul constată că acest medicament este necesar şi nu altul, în funcţie de starea pacientului, medicul eliberează reţetă compensată pentru Aloxi. Având în vedere că acesta trebuie administrat practic odată cu citostaticele, intervalul de timp fiind foarte scurt, pacientul prezintă reţeta şi ridică Aloxi de la una dintre farmaciile cele mai apropiate de I.O.B., chiar în aceeaşi zi, imediat după prescrierea reţetei. În consecinţă, datarea unei reţete pentru Aloxi la un moment ulterior tratamentului cu citostatice este nereală. Prin modalitatea frauduloasă prin care se eliberează reţete false pentru Aloxi, reţete decontate ulterior de C.A.S.M.B. în înţelegere cu farmacistul (de la alte farmacii decât cele aflate în proximitatea I.O.B.), medicul creează, pentru aceiaşi pacienţi, un al doilea circuit, bazat pe reţete false, paralel cu cel real prin care pacienţii primiseră deja medicamentele. Medicul (în aceeaşi zi în care pacientul face tratamentul cu citostatice în cadrul I.O.B.) administrează în mod real un medicament (Osetron) din farmacia I.O.B. sau, foarte rar, prescrie Aloxi iar pacientul îl ridică în mod real de la o farmacie din apropiere de I.O.B. Esenţial este faptul că Aloxi este ridicat şi folosit în aceeaşi zi. După administrarea reală a medicamentului, medicul eliberează o reţetă falsă pentru Aloxi pe numele aceluiaşi pacient: de regulă reţetele sunt datate în aceeaşi zi. Există situaţii când reţetele poartă o dată ulterioară. Reţetele false sunt puse la dispoziţia farmaciştilor (de la farmacii din zonele Pantelimon şi Mihai Bravu – la distanţă de I.O.B.), fiind decontate ulterior de C.A.S.M.B. Farmaciile predau medicamentele medicului (şi nu pacientului). Semnificativ este faptul că în toate cazurile, data eliberării medicamentului Aloxi este ulterioară datei reale a tratamentului cu citostatice. Ca şi în celelalte cazuri, medicul primeşte şi sume de bani.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului dispusă de instanţă poate fi prelungită motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Conform dispoziţiei legale anterior enunţate, ceea ce este de analizat de către instanţa investită cu soluţionarea unei propuneri privind prelungirea duratei măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale este împrejurarea dacă temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării se menţin şi impun în continuare privarea de libertate sau dacă au intervenit temeiuri noi care să impună în continuare cercetarea inculpaţilor în stare de arest preventiv.
Analizând materialul de urmărire penală administrat în cauză până în acest moment, instanţa apreciază că pentru acest gen de oameni, educaţi, cu o pregătire profesională temeinică, având studii superioare şi care nu au mai încălcat până în prezent legea penală, cum sunt inculpatii din prezenta cauza, 30 (treizeci) de zile de arest preventiv reprezintă suficient pentru a garanta o conduită ireproşabilă din partea lor pe tot parcursul procesului penal.
Pe de altă parte, pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpaţii dacă ar fi puşi în libertate, s-a estompat suficient de mult la acest moment procesual, după parcurgerea celor 30 de zile de arest preventiv, pentru a nu mai exista în rândul societăţii acea stare de temere creată de sentimentul lipsei de reacţie fermă din partea autorităţilor judiciare în faţa fenomenului infracţional.
Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere circumstanţele personale şi familiale ale anumitor inculpaţi, starea de sănătate precară a altor inculpaţi, elemente care ,potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. Final Cpp., trebuie avute în vedere la alegerea unei măsuri preventive.
De asemenea, faţă de poziţia procesuală a inculpaţilor, care au dat declaraţii în majoritate sincere, precum şi faţă de atitudinea lor cooperantă, instanţa consideră că nu va împiedica buna desfăşurare a procesului penal lăsarea în libertate a inculpaţilor, prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Echitatea, pe de altă parte, este un atribut care trebuie să se regăsească într-o hotărâre judecătorească şi din acest punct de vedere, instanţa consideră că şi pentru cei 9 (nouă) inculpaţi rămaşi în stare de arest preventiv pot fi privite lucrurile din aceeaşi perspectivă din care au fost privite pentru ceilalţi inculpaţi cercetaţi în prezenta cauză, în stare de libertate tot pentru acelaşi gen de infracţiuni.
Cu privire la actele procesuale ce urmează a se mai efectua în aceasta cauză, instanţa apreciază că acestea pot fi făcute în bune condiţii şi cu inculpaţii în stare de libertate, neavând cum să influenţeze în mod negativ rezultatul cercetărilor în prezenta cauză.
În cazul în care s-ar încerca aşa ceva, oricând măsura obligării de a nu părăsi localitatea poate fi revocată şi înlocuită din nou cu arestarea preventivă, întrucât inculpaţii vor fi monitorizaţi strict, conform programului de supraveghere ce se va întocmi de către organele de poliţie desemnate în acest sens, în baza prevederilor art. 145 alin. 1, ind.1, lit. b, Cpp.
Cu privire la prejudiciul creat în cauză, aşa cum s-a învederat de apărare şi cum este îndeobşte cunoscut, CASMB face plata cu întârziere către farmacii pentru medicamentele compensate, fiind plauzibilă sutinerea că o parte din banii calculati cu titlu de prejudiciu înca nu s-a încasat, la acest moment plăţile făcându-se până la momentul noiembrie 2011. Deci, chiar dacă reţetele falsificate urmau să fie plătite în viitor, totuşi, pentru moment, prejudiciul respectiv, adică cel aferent reţetelor compensate încă neachitate de către CASMB, nu s-a creat în bugetul statului. Că s-ar fi produs cu siguranţă, dacă nu interveneau organele judiciare, este o certitudine, dar întrucât s-a pornit urmărirea penală „in rem”, în luna martie 2012, s-a estompat activitatea infracţională a celor implicaţi în aceste compensări ilegale, respectiv a celor pe care îi vizau actele de urmărire penală în curs de desfăşurare.
Astfel se poate spune că se tinde în acest moment procesual spre restabilirea unor practici legale în aceasta materie, spre descurajarea acestui tip de „cooperare” între medici şi farmacişti ca cea descrisă în referatul Parchetului ca situaţie de fapt şi care, în opinia instanţei, este corect reţinută şi are caracter infracţional indiscutabil (luare/dare de mită).
S-a sustinut de apărare că un medicament antivomitiv-Aloxi- ar fi fost administrat bolnavilor de cancer în mod real, nu doar scriptic cu sustine acuzarea , chiar daca reteta era eliberata ulterior zilei în care pacientul era programat sa faca citostatice.Motivarea ar consta în faptul ca in Bucuresti sunt putine locuri unde pacientii pot fi tratati cu citostatice si de multe ori nu le vine rândul în ziua în care au fost programati , astfel ca tratamentul se face a doua zi sau a treia zi, atunci cand se gaseste o solutie .
Aceasta chestiune ar putea fi intradevar reala, dar cele cateva cazuri în care chiar s-a întamplat asa nu justifica practica instituită în aceasta materie, aceea a neadministrarii medicamentului prescris pacientului, dar a încasarii contrvalorii acestuia de catre unitatile farmaceutice.
Faptul ca nimeni nu se considera pe deplin responsabil de perpetuarea acestei stari de lucruri, spunand ca la angajare asa a gasit situatia si nu avea de ales, daca vroia un loc de munca, poate fi partial de inteles, dar nu scuza activitatea proprie infractionala pe care a desfasurat-o ulterior, in cunostinta de cauza. Nu se poate totusi admite ca inculpatii, având o pregătire profesională superioară de excepţie, nu au realizat gravitatea faptelor lor, ca acestia nu si-au dat seama ca s-au integrat intr-un sistem de spoliere a bugetului de stat alocat sanatatii si ca prin activitatea lor aduc zi de zi prejudicii bolnavilor şi sistemului public de sănătate.
Sustinerile inculpatului S.G. in sensul ca daca nu accepta colaborarea cu farmaciile D. veneau altele (etc.) care sa îi propună acelasi gen de colaborare, sunt bazate pe fapte reale, intradevar producatorii de medicamente, interesati sa îsi vanda produsele, facand campanii de promovare agresive prin intermediul farmaciilor in care produsele lor sunt lansate pe piata.Ramane insa la latitudinea medicului sa accepte sau sa refuze promovarea contra cost( 3-5% comision) a acestei oferte, după propria constiinta.
Daca in a prescrie un medicament mai scump, dar eficient, de ultima generatie, in locul unui medicament ieftin, depasit, nu este nimic rau, fiind in interesul pacientului acest lucru, asa cum sustine apărarea, totusi, in situatia in care, asa cum sustine acuzarea, acel medicament nu ajunge la pacient, dar banii sunt incasati de la bugetul statului de catre unitatile farmaceutice, atunci este foarte rau, cu atata mai rau cu cat legiuitorul incrimineaza aceste fapte, considerandu-le infractiuni.
Oricum, acestea sunt chestiuni care tin de fondul cauzei, urmand a fi lamurite pe parcursul urmaririi penale toate imprejurarile comiterii infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor, pentru a se putea face delimitarea stricta a contributiei infracţionale a fiecaruia.
Cauza fiind complexa, probatoriul ce urmeaza a fi administrat va putea fi, in opinia instantei, parcurs in bune conditii cu inculpatii in stare de libertate, acestia urmand a fi sub incidenta obligatiilor restrictive impuse de disp. art 145 C.p.p.
Fata de toate aceste considerente, Tribunalul va respinge cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucuresti de prelungire a măsurii arestării preventive fata de inculpate
În baza art.139 rap la art.145 C.p.p., va dispune înlocuirea măsurii arestarii preventive cu măsura obligarii de a nu părăsi localitatea fata de inculpati.
În baza art. 145 alin 1 ind 1 C.p.p va obliga pe inculpati să respecte următoarele:
a.să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori vor fi chemati;
a.să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori vor fi chemati;
b. să se prezinte la organele de poliţie în a căror rază teritorială domiciliază, conform programului de supraveghere;
b. să se prezinte la organele de poliţie în a căror rază teritorială domiciliază, conform programului de supraveghere;
c. să nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea organelor judiciare;
d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
Conf. art. 145 alin 2 C.p.p masura dispusa are o durata de 30 de zile, începând cu data de 8.11.2012.
Conf. art. 145 alin 2 C.p.p masura dispusa are o durata de 30 de zile, începând cu data de 8.11.2012.
În baza art. 145 alin 3 C.p.p. va atrage atentia inculpatilor asupra încalcarii cu rea credintă a măsurii aplicate sau a obligatiilor enumerate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucuresti de prelungire a măsurii arestării preventive fata de inculpatii: P.C., arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 175/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, C.A., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 176/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, V.G., arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 177/UP/10.10.2012, emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, M.M.), S.C., , arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 179/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, S.G. , arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 180/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, S.M. , arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 181/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012, S.A. , arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 182/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012 si S.C.E., arestată în baza mandatului de arestare preventivă nr. 183/UP/10.10.2012 emis de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală în dosarul nr. 39440/3/2012.
În baza art.139 rap la art.145 C.p.p dispune înlocuirea măsurii arestarii preventive cu măsura obligarii de a nu părăsi localitatea fata de inculpati.
În baza art. 145 alin 1 ind 1 C.p.p obligă pe inculpati să respecte următoarele:
c. să nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea organelor judiciare;
d. să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
În baza art. 145 alin 3 C.p.p. atrage atentia inculpatilor asupra încalcarii cu rea credintă a măsurii aplicate sau a obligatiilor enumerate mai sus.
Cu recurs.
Pronuntata în sedinta publica azi. 06.11.2012.
PREŞEDINTE, GREFIER,
