– art.6, 7 si 22 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;
– art.16 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ
Într-adevar, din interpretarea logica, gramaticala, sistematica si teleologica a art. 6, 7 si 22 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public rezulta ca în cauzele întemeiate pe prevederile acestei legi pot sta în judecata în calitate de pârât, în vederea stabilirii obligatiei de furnizare a informatiilor de interes public, exclusiv autoritatea publica careia i-a fost adresata cererea si din activitatea careia ar rezulta respectivele informatii, nicidecum functionarul vinovat de necomunicarea respectivelor informatii. Acesta poate sta în judecata doar pe capatul accesoriu având ca obiect despagubiri, în conditiile art.16 din Legea nr.554/2004, doar în solidar cu autoritatea publica, situatie neregasita în speta.
Într-adevar, din interpretarea logica, gramaticala, sistematica si teleologica a art. 6, 7 si 22 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public rezulta ca în cauzele întemeiate pe prevederile acestei legi pot sta în judecata în calitate de pârât, în vederea stabilirii obligatiei de furnizare a informatiilor de interes public, exclusiv autoritatea publica careia i-a fost adresata cererea si din activitatea careia ar rezulta respectivele informatii, nicidecum functionarul vinovat de necomunicarea respectivelor informatii. Acesta poate sta în judecata doar pe capatul accesoriu având ca obiect despagubiri, în conditiile art.16 din Legea nr.554/2004, doar în solidar cu autoritatea publica, situatie neregasita în speta.
Art.11 din Hotarârea de Guvern nr.386/2007 stabileste ca Ministrul Economiei si Finantelor reprezinta ministerul în raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate. Dar aceasta înseamna ca în calitate de pârât trebuie sa participe Ministerul Economiei si Finantelor, care va fi reprezentat de ministru. Ministrul nu participa in nume propriu în proces, ci in calitate de reprezentant al ministerului.
Art.11 din Hotarârea de Guvern nr.386/2007 stabileste ca Ministrul Economiei si Finantelor reprezinta ministerul în raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate. Dar aceasta înseamna ca în calitate de pârât trebuie sa participe Ministerul Economiei si Finantelor, care va fi reprezentat de ministru. Ministrul nu participa in nume propriu în proces, ci in calitate de reprezentant al ministerului.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII A ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR. 218/26.01.2009)
Prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr.15530/3/CA/2008 la data de 23.04.2008 reclamantul B. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul V. V., Ministrul Economiei si Finantelor, obligarea acestuia, în calitatea acestuia de functionar vinovat de necomunicarea informatiilor solicitate, sa-i comunice informatiile de interes public solicitate prin cererea adresata de reclamant în data de 23.02.2008, precum si obligarea acestora la plata catre reclamant a sumei de 1 RON cu titlu de daune materiale si 23412 EURO daune morale, rezultând din lipsirea reclamantului de posibilitatea întocmirii ,,Studiului de impact privind integrarea europeana si energia”.
În motivare, reclamantul a aratat ca la data de 23.02.2008 a solicitat pârâtei, în contextul unui studiu de impact privind integrarea europeana si energia realizata de reclamant, sa-i comunice informatiile de interes public în temeiul Legii nr.544/2001, informatii rezultând din cererea adresata pârâtului. S-a aratat ca pârâtul nu a furnizat informatiile de interes public solicitate, situatie în care a încalcat obligatia prevederile de art.7 din Legea nr.544/2001, motiv pentru care a produs un prejudiciu reclamantului, atât material, cât si moral.
Prin sentinta civila nr.1962/20.06.2008, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
În motivare, instanta de fond a aratat ca calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati între persoana pârâtului si persoana careia îi incumba obligatia corelativa dreptului dedus judecatii, ori în speta se constata ca pârâtul a înteles sa cheme în judecata nu Ministerul Economiei si Finantelor, ca autoritate publica, prin Ministru, ci pe Ministrul Economiei si Finantelor V. V., ca functionar considerat de reclamant vinovat de nefurnizarea informatiilor solicitate.
Ori, din interpretarea logica, gramaticala, sistematica si teleologica a dispozitiilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public (în special art.6, 7 si 22 ) rezulta fara echivoc ca în cauzele întemeiate pe prevederile acestei legi pot sta în judecata în calitate de pârât, în vederea stabilirii obligatiei de furnizare a informatiilor de interes public, exclusiv autoritatea publica careia i-a fost adresata cererea si din activitatea careia ar rezulta respectivele informatii, nicidecum functionarul vinovat de necomunicarea respectivelor informatii. Acesta poate sta în judecata doar pe capatul accesoriu având ca obiect despagubiri, în conditiile art.16 din Legea nr.554/2004, doar în solidar cu autoritatea publica, situatie neregasita în speta.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul aratând ca admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale a pârâtului V. V. – Ministrul Economiei si Finantelor este contrara realitatii. HGR nr.386/25.04.2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Economie si Finantelor stabileste la art.11:
“1. Conducerea Ministerului Economiei si Finantelor se exercita de catre ministrul economiei si finantelor.
2. Ministrul Economiei si Finantelor reprezinta Ministerul în raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate.”
Rezulta în mod clar ca, ministrul V. V. are calitatea de titular al dreptului si respectiv cea de titular al obligatiei ce formeaza continutul solicitarii.
Instanta de fond retine faptul ca pârâtul ,,nu a furnizat informatiile de interes public solicitate, situatie în care a încalcat obligatia prevazuta de art.7 din Legea nr.544/2001, motiv pentru care a produs un prejudiciu reclamantului atât material cât si moral”.
Din aceste motive, în baza textelor de lege mentionate, a art.3041 si 312 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
