CIVIL
GRĂNIŢUIRE – REVENDICARE
Judecătoria Horezu
Sentinţa civilă nr. 1060/6.11.2009
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin actiunea formulata de reclamanta A. M. a chemat in judecata pe piritul P. C. solicitind instantei ca prin hotarirea ce va pronunta sa dispuna: stabilirea liniei de hotar care desparte proprietatile partilor ; urmare a stabilirii liniei de hotar sa fie obligat piritul sa-i respecte dreptul de proprietate asupra fisiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea reclamantei ; sa fie obligat piritul la plata cheltuielilor de judecata.Motivind in fapt actiunea a aratat ca este proprietră a terenului situat in comuna Mateesti,sat.Mateesti pct. Meea cu vecinii N-Dita Nicolae, S- drum acces, E-drum acces V-Mihai Barbu si vis a vis de drumul de acces este proprietatea piritului cumparata de la P. C. A petins reclamanta ca desi terenul sau este delimitat de terenul piritului de drumul de acces sunt indoieli cu privire la hotarul dintre cele doua proprietati iar pentru clarificarea acestei situatii s-a deplasat la cererea sa o comisie formata din membrii ai Primariei comunei Mateesti care au incheiat un proces verbal. A mai pretins reclamanta ca piritul i-a ocupat din proprietatea sa suprafata de 816 mp.
In drept a invocat art. 584 c.ciuv. iar in probatiune a solicitat inscrisuri, martori, expertiza tehnica, cercetare locala si interogatoriul piritului.
Piritul a depus intimpinare si cerere de chemare in garantie ( f 16 ) prin care : prin intimpinare a solicitat respingerea cererii motivat de faptul ca reclamanta nu a dovedit calitatea de proprietar iar posesia pe care o exercita este legitima, acesta cumparând suprafata revendicata, prin inscris sub semnatura privata, de la defunctii Pirvulescu P. si P.C. ;prin cererea de chemare in garantie a mostenitorilor defunctiilor P. P. si P. C.- vinzatorii catre pirit, respectiv P. V., C. T., T.E., N. M. si V.V. a solicitat ca, in ipoteza in care reclamanta va opune un titlu de proprietate valabil ca acestia sa raspundă pentru evictiune partiala.In drept a invocat disp. art. 115 si urm c.pr.civ. si art. 60 si urm. c.pr.civ. iar in ce priveste probatiunea a aratat ca isi rezerva dreptul de a propune probe dupa ce reclamanta isi va dovedi calitatea de proprietar.
Cererea de chemare in garantie a fost precizata oral de aparatul piritului in sedinta publica din 8 mai 2009 in sensul ca este o cerere de interventie fortata intrucit chematii in garantie pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta. Cererea ,astfel precizată a fost legal timbrată.
La dosar s-au depus inscrisuri, s-a luat interogatoriu din oficiu si la cererea piritului, reclamantei ( f. 30,62, 63), intervenientiilor fortati P. V.,C. T., T. E., N. M. si V. V. ( f. 31) si s-au solicitat relatii de la Primaria comunei M. , ce au fost inaintate prin adesa nr. 2979/21.05.2009 ( f. 35) si prin adresa nr. 3411 din 18.06.2009 ( f. 50)
Cu privire la capatul de cerere privind revendicarea reclamanta a declarat in sedinta publica din 19 iunie ca intelege sa renunte la judecata. Fiind in discutie chestiunea pralabila a timbrajului – in legatura cu care i s-a pus in vedere reclamantei sa timbreze la valoarea terenului revendicat, declarata oral in sedinta publica din 8 mai 2009 ca fiind de 1000 lei, cu taxa de timbru in suma de 85,96 lei, aceasta a arătat ca nu intelege sa timbreze. In consecinta in temeiul art. 20 al 3 din Legea 146/1997 a fost anulat ca netimbrat capatul de cerere vizind revendicarea.
Cu privire la capatul de cerere vizind granituirea piritul prin aparator a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active a fost motivata pe faptul ca potrivit raspunsului la interogatoriul luat la cererea piritului ( f. 62) terenul provine de la M. N.M. – mama fostului sot al reclamantei care este in viata, iar la decesul sotului sau au ramas mai multi mostenitori respectiv reclamanta si A. F.L. I.In legatură cu acest ultim motiv a arătat că în ipoteza în care se va aprecia ca atrage o altă excepţie, respectiv a inadmisibilităţii , să fie analizat ca atare.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire a fost motivata pe faptul ca in speta stabilirea liniei de hotar implica si o revendicare , avind in vedere pozitia reclamantei exprimata la interogatoriul luat din oficiu ( f. 63) prin raportare la schita de la f. 4 , reclamanta urmarind stabilirea liniei de hotar prin cuprinderea in posesia sa a unui teren ce este folosit de pirit. In conditiile in care reclamanta nu a timbrat capatul de cerere privind revendicarea intrucit dorea sa renunte la judecata acestei cereri a arătat pârâtul că nu poate fi solutionata doar cererea in granituire fara cererea in revendicare.
Analizând cu prioritate exceptiile invocate din perspectiva disp. art. 137 al. 1 c.pr.civ. instanta retine urmatoarele.
In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active instanta constata ca este neintemeiata urmind a o respinge pentru urmatoarele motive : calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre titularul dreptului dedus judecatii si persoana reclamantului. In speta exceptia a fost motivata pe doua argumente care presupun situaţii si conditii diferite.Primul argument relativ la calitatea de proprietar a numitei M. M. nu se confirma intrucit din adeverinta de la f. 37 si din relatiile comunicate de Primaria comunei M. prin adresa nr. 2979/21/05.2009 rezulta ca pentru terenul din pct. Meea in suprafata totala de 1,15 ha a formulat cerere de reconstituire A.M.- sotul reclamantei, acesta fiind validat in baza Legii 18/1991 cu suprafata totala de 1,83 ha. Cel de-al doilea argument intemeiat pe promovarea actiunii in granituire doar de un coindivizar respectiv doar de reclamanta desi la decesul autorului A. M. au ramas mai multi mostenitori desi se confirma nu atrage lipsa de legitimare procesuala activa a reclamantei. În speta actiunea in granituire are caracter revendicativ intrucit asa cum rezulta din pozitia reclamanteia aceasta a solicitat ca linia de hotar sa se sabileasca conform schitei la la f. 4 astfel incit suprafata de 816 mp. ocupată de pirit sa-i revina in stapinire.Fara a nega ca exista o stare de indiviziune ce impunea respectarea regulii unanimitatii in promovarea acţiunii granituire, nerespectarea acestei reguli nu atrage lipsa de calitate procesuala activa a reclamantei, pentru ca reclamanta are legitimare procesuala, intre persoana sa si titularul dreptului (indiviz) dedus judecatii fiind identitate ;nerespectarea reguli unanimitatii atrage insa o alta sanctiune, respectiv a inadmisibilitatii ce a fost invocata de pirit si intemeiata pe acelasi argument.Cita vreme actiunea a fost promovata in alte conditii decit cele pe care le prevede legea, respectiv cu nerespectarea regulii unanimitatii acţiunea este inadmisibilă.Este real ca in prezent regula unanimitaţii nu mai este privita in sens strict, ci urmare a hotaririlor pronuntate de Curte (ex. cauza Lupaş şi alţii c.România ) intr-un sens mai larg, fiind admisa si promovarea actiunilor revendicative doar de o parte dintre coindivizari.Insa aceasta posibilitate constituie o situatie speciala si presupune invocarea si dovedirea de catre coindivizarii reclamanti a unei imposibilitati obiective in promovarea actiunii revendicative de catre toti coindivizarii ; ori in cauza reclamanta nu a invocat si nu a dovedit aceasta imposibilitate, desi instanta a acordat un termen pentru ca aparatorul reclamantei să răspunda la excepţiile invocate.
In ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire intemeiata pe faptul ca granituirea asa cum a fost solicitata de reclamanta presupune o revendicare- cerere in care reclamanta nu a insistat declarind ca nu intelege sa timbreze acest capat de cerere, se retine de instanta ca este intemeiata.Astfel : si fostul Tribunal Suprem si ICCJ au stabili ca , in sensul art. 584 c.civ. granituirea constituie o operatiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietati invecinate; in caz de conflict ea se realizeaza pe cale judecatoreasca nu numai atunci cind intre proprietati nu au existat niciodata semne exterioare de hotar ci si atunci cind asemenea semne exista dar sunt controversate, situatie in care implica si o revendicare,cele doua actiuni fiind strins corelate si exercitate impreuna.In acelasi timp nu se mai poate pleca de la ideea ca o hotarire pronuntata in actiunea in granituire nu are autoritate de lucru judecat in privinta intinderii dreptului de proprietate al partilor producind efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce apartin partilor nu si cu privire la insusi dreptul real, astel ca oricare dintre parti ar putea sa introduca ulterior o actiune in revendicare privind o suprafata determinata de teren fara a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotaririi ce s-a pronuntat in cadrul actiunii in granituire .Ori Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ( cauza SC Pilot Service c.Romaniei) ca obligatia de a executa o hotarire nu se limiteaza la dispozitiv invederind ca articolul 6 paragraf 1 din Conventie nu face nici o distinctie intre hotaririle prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca, indiferent de rezultat hotarirea trebuie sa fie respectat si aplicata si a reamintit ca in cauza Zazanis si altii c.Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarire nu se limiteaza la dispozitivul acesteia iar autoritatile nu pot impiedica si cu atit mai mult nu pot repune in discutie fondul problemei solutionate prin hotarirea judecatoreasca.De asemenea in cauza Amuraritei c.Romaniei Curtea a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie trebuie interpretat prin prisma preeminentei dreptului ce are care ca element fundamental principiul securitatii raporturilor juridice care presupune ,printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti nu mai pot fi repuse in discutie in cazul altor litigii ulterioare.
In cauza se solicita stabilirea liniei de hotar pe un alt amplasament decit cel care rezulta din stapinirea faptica, linie care ridica probleme cu privire la insusi dreptul real- asupra careia instanta nu se poate pronunta in conditiile in care reclamanta nu a inteles sa timbreze capatul de cerere privind revendicarea ( intentia exprimata a acesteia fiind de a renunta la acest capat de cerere).Neputindu-se face o analiza cu privire la dreptul de proprietate al partilor- ce este contestat reciproc de acestea se retine de instanta ca actiunea reclamantei doar in stabilirea liniei de hotar este inadmisibila.
Pentru aceste motive va fi respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active si va fi admisa exceptia inadmisibilitatii.
In ce priveste cererea de chemare in garantei pentru evictiune, precizata ca si o cerere de interventie fortata urmeaza a fi respinsa ca ramasa fara obiect intrucit nefiind verificate pe fond pretentiile reclamantei – nu se poate examina pe fond daca reclamantii pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta.
In temeiul art. 274 c.pr.civ. reclamanta cazind in pretentii va fi obligata la cererea piritului la cheltuieli de judecata in suma de 1019 lei reprezentind taxa timbru, onorariu avocat si cheltuieli de transport – conform inscrisurilor prezentate de pirit.
