În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, în cursul anului 2008, a prestat catre pârâta S.C. “…….” S.R.L. servicii prelucrare materiale pentru industria textila în baza unor comenzi si pentru care s-au întocmit facturile fiscale nr. 117 din 27.10.2008, nr. 133 din 02.12.2008 si nr. 134 din 03.12.2008 si ca serviciile s-au prestat prin oferta acceptata si urmata de executare, conform prevederilor art. 36 Cod comercial, marfa prelucrata fiind livrata si acceptata de pârâta, asa cum rezulta din avizele de expeditie însusite prin semnatura si stampila.
S-a mai aratat în actiune ca, în urma concilierii prealabile, pârâta a înteles sa achite în data de 17 martie 2009 doar facturile fiscale nr. 122 din 06.11.2008, nr. 127 din 14.11.2008, nr. 128 din 19.11.2008 si nr. 129 din 14.11.2008, plata efectuata printr-un ordin de plata, situatie în care a ramas un rest de plata în valoare de 52.247,57 lei, la care se adauga si diferenta de curs valutar ce se ridica la suma de 22.806 lei, reprezentând pierdere.
Reclamanta a mai arata ca prin extrasul de cont nr. 648 din 23.02.2009, trimis de pârâta, aceasta recunoaste în întregime obligatia de plata în suma de 150.422,37 lei din care însa, asa cum s-a retinut mai sus, s-a achitat partial, ramânând cu un rest de 52.247,57 lei.
Reclamanta a mai apreciat ca, în fapt, pârâta a achiesat în totalitate la pretentiile sale, invocând în acest sens norma privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv publicata în M.O. 1174 din 13.12.2004, potrivit careia “creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica în totalul soldurilor acestor conturi potrivit extrasului de cont”,
Totodata, a mai aratat reclamanta ca datele scadente de plata a sumelor datorate încep sa curga din luna ianuarie a anului 2008 si, pentru achitarea sumei, s-a procedat la convocarea pârâtei la conciliere în data de 09.02.2009, însa aceasta nu s-a prezentat
Legal citata, pârâta S.C. “…….” S.R.L. a formulat atât întâmpinare, cât si cerere reconventionala.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea actiunii, invocând faptul ca aceasta nu poate fi admisa pentru sumele pretinse, întrucât lipseste temeiul juridic si economic al acestora, precum si nota de calcul care sa detalieze modalitatea prin care s-a ajuns la aceste sume, în conditiile în care relatiile comerciale s-a derulat prin comanda urmata de executare. A mai sustinut pârâta ca, din evidenta sa, rezulta ca nu a fost platita factura nr. 117 din 27.10.2008 în valoare de 11.303,63 euro la cursul de 3,6875 lei, adica 41.682 lei la 27.10.2008 si 46.684 lei la 11.05.2009.
Pârâta a mai aratat ca nu a fost achitata aceasta factura întrucât serviciile prestate de reclamanta au înregistrat defecte în personalizarea unui numar de 972 bucati fete tricou, înregistrându-se o paguba de 6.147,32 euro la care, adaugându-se T.V.A.- ul, suma se ridica la 7.315,31 euro.
De asemenea, pârâta a invocat exceptia de neexecutare partiala a comenzii în limitele de calitate impuse în C.E.E. de partenerii lor comerciali, aratând în acest sens ca din factura nr. 117/2008 au fost înregistrate 972 bucati defecte, din care 278 au fost refacute în totalitate si 704 partial, fiind necesare încorporarea de materiale noi livrate de ……., precum si manopera si timp de productie.
În aceste conditii, invocând culpa reclamantei, pârâta a apreciat ca nu poate fi obligata la daune, dobânzi sau diferente de curs valutar, ci doar cel mult la valoarea în euro a facturii la data emiterii, respectiv la suma de 11.303,63 euro.
Pe cale de cerere reconventionala, pârâta-reclamanta S.C. “…….” S.R.L. a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 6.147,32 euro plus T.V.A., în total 7.315,31 euro, reprezentând daune produse în executarea comenzilor din factura nr. 117/NOV/27/10/2008.
În motivarea cererii reconventionale, s-a aratat ca în urma comenzilor nr. 17 si 36, mentionate de pârâta în factura nr. 117 din 27.10 2008, s-au înregistrat un numar de 972 bucati tricouri defecte, ce trebuiau personalizate, din care 268 bucati au fost refacute total si 704 bucati au necesitat remedieri partiale si pentru care s-au facut cheltuieli în vederea refacerii ce se ridica la valoarea sumei pretinse si care are în componenta urmatoarele sume: 727,02 euro reprezinta manopera control bucati defecte, operate de partenerul strain …….; 202,5 euro, manopera control întreaga cantitate de 3.167 bucati, comanda 17 si 36; 81 euro, manopera recroire 268 bucati; 82 euro, manopera recroire 165 fete din 165 bucati spate; 500 euro, pierderi din linia de productie reprezentând timpii pentru schimbarea modelului; 2.330 euro, c/val. a 363 ml tesatura facturata de …….; 1.724,80 euro, reprezentând costul productiei si materiale pentru 112 bucati defecte; 300 euro, c./val. a trei transporturi Iasi – Macin si retur pentru înlocuirea bucatilor defecte si 150 euro, transport din Italia a 363 ml. tesatura pentru recroirea bucatilor defecte.
Reclamanta-pârâta a formulat întâmpinare la cererea reconventionala, prin care a solicitat respingerea pretentiilor pârâtei – reclamante, aratând ca sustinerile acesteia, conform carora o parte din marfa prelucrata conform comenzilor 17, 36 si 125 nu se ridica la standardele europene, nu se justifica, întrucât prin avizele de însotire a marfii depuse la dosar se face dovada ca si-a îndeplinit obligatiile asumate în sensul ca a prelucrat în baza comenzii si a specificatiilor solicitate materia prima livrata, iar avizele probeaza faptul ca produsele prelucrate au fost returate beneficiarului. A mai aratat reclamanta pârâta, ca în luna octombrie a anului 2009, când s-a efectuat receptia lucrarilor, S.C. “…….” S.R.L. nu a formulat nici un fel de obiectiuni în ceea ce priveste prelucrarea produselor, sustinând ca actele depuse de S.C. “…….” S.R.L. nu obliga în nici un fel întrucât nu se probeaza o culpa a sa si mai mult, se considera ca o parte din înscrisuri au fost realizate pro cauza.
Prin sentinta civila nr. 279/02.05.2011, a Judecatoriei Macin au fost admise în parte atât actiunea principala, cât si cererea reconventionala si s-a dispus obligarea pârâtei-reclamanta S.C. “…….” S.R.L. sa plateasca reclamantei-pârâte SC “…….” S.R.L. suma de 52.247,57 lei c./val. prestari servicii prelucrare materiale si a reclamantei-pârâta S.C. “…….” S.R.L. sa plateasca pârâtei-reclamante S.C. “…….” S.R.L. c./val. în lei, la data platii, a sumei de 1.094,35 euro reprezentând c./val. a 972 bucati tricouri cu defecte la personalizare.
Totodata s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata, iar reclamanta pârâta a fost obligata la plata sumei de 630 de lei catre pârâta-reclamanta, reprezentând cheltuieli de judecata ramase necompensate.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca relatia comerciala dintre cele doua societati s-a derulat în forma simplificata, comanda urmata de executare, fara a exista clauze asiguratorii cu responsabilitati definite privind calitatea lucrarilor, ceea ce de altfel a si generat stari de incertitudine în relatia comerciala.
Sub acest aspect, desi reclamanta a negat orice legatura cu partenerii externi ai lui S.C. “…….” S.R.L., precum “…….” Italia, a depus anexa la actiunea principala cele doua oferte, fara data, în care într-una ofera pretul minim pentru 2.000 bucati – 3 euro/bucata, iar în a doua, pentru o comanda minima de 12.000 bucati, pret de 2,15 euro/bucata. În acest sens, prima instanta a retinut ca ambele oferte sunt facute de reclamanta atât catre “…….” Italia, cât si catre S.C. “…….” S.R.L., cu precizarea ca la oferta de 3 euro nu identifica produsul, în timp ce la oferta de 2,15 euro denumeste produsul care este altul decât cel ce face obiectul comenzilor 17 si 36.
A mai învederat prima instanta ca nu exista nici un fel de clauze în contractul dintre parti cu privire la verificarea calitativa a marfii, la modul de receptionare a acesteia, la locul de receptionare si ca relatia dintre cele doua societati a constat în personalizarea prin imprimare HV a unor logo-uri pe fete de tricou, comenzile 17 si 36, care fac obiectul prezentei cauze, însumând 3.167 produse model KHG05, care dupa imprimare au fost retrimise la S.C. “…….” S.R.L. astfel: din comanda 17 cantitatea de 1.177 bucati cu avizul 135 din 24.09.2008 si 643 bucati cu avizul 138 din 29.09.2008, în total 1.820 bucati si comanda 36 cu 570 bucati restituite cu avizul 138 din 29.09.2008, în total 1.140 bucati. Separat, cu avizul de expeditie 141 din 17.09.2008, s-au mai trimis 200 de bucati din comanda 17 si 36, deci, în total, din 3.167 bucati trimise la imprimare s-au restituit 3.160 bucati.
A mai retinut judecatorul fondului ca, dupa confectionare, S.C. “…….” S.R.L. a livrat catre “…….” Italia, din comanda 17 – 1.545 bucati cu factura 515 din 18.10.2008, 1.160 bucati din comanda 36 cu factura 524 din 25.10.2008 si 110 bucati din comanda 17 cu factura 543 din 01.11.2008 si ca, la livrarile facute de reclamanta S.C. “…….” S.R.L., nu s-a încheiat nici un document prin care pârâta sa sesizeze defecte, prin extrasul de cont contabil 648 din 23.02.2009 trimis de S.C. “…….” S.R.L. reclamantei, aceasta fiind înstiintata ca în evidentele sale figureaza cu suma de 150.422,17 lei si solicita confirmarea extrasului.
De asemenea, din avizele de expeditie atasate la dosar si chiar din recunoasterea pârâtei în întâmpinare, a rezultat fara dubiu, ca S.C. ……. S.R.L. datoreaza suma de 52.247,57 lei c./val. prestari servicii prelucrare materiale, astfel ca în conformitate si cu art. 43 si 46 Cod comercial si art. 969 Cod civil, a obligat-o la plata acestei sume catre reclamanta S.C. “…….” S.R.L. Iasi.
În privinta sumei solicitata de catre reclamanta cu titlu de diferenta de curs valutar, si anume 22.806 lei, prima instanta a retinut ca, desi aceasta poate fi pretinsa cât timp pretul a fost acceptat de catre pârâta si nu este legata de clauza neexecutarii comenzii, nu este certa, motiv pentru care a respins acest capat de cerere
Cu privire la cererea reconventionala, judecatorul fondului a retinut ca desi S.C. “…….” S.R.L. neaga orice legatura cu partenerii externi ai lui S.C. “…….” S.R.L., cele doua oferte, cu privire la pretul/bucata, existente la filele 8 si 9, sunt adresate lui “…….”. De asemenea, mostrele de imprimare facute de reclamanta-pârâta sunt trimise si acceptate de partenerul extern.
Mergând mai departe, desi reclamanta-pârâta la interogatoriu a negat prezenta vreunui reprezentant la sediul sau privind calitatea produsului, martorul ………, audiat la cererea pârâtei-reclamante, a afirmat ca a fost la sediul S.C. “…….” S.R.L. si a constatat defecte cam la 10% din ce a vazut, defecte care constau în imprimeul dezlipit, imprimeu aplicat pe spate, pete pe material.
Acelasi martor a mai afirmat ca la refacerea unor tricouri, pentru ca nu se mai putea folosi fata tricoului, s-au recroit din spate, astfel ca din 100 de tricouri se puteau recupera 50.
În sfârsit, acelasi martor a afirmat ca a discutat legat de aceste defecte cu un anumit domn …….
Analizând credibilitatea prezentei acestui martor la sediul reclamantei-pârâte, prima instanta a apreciat ca în ofertele existente la filele 8 si 9 este trecut din partea acesteia domnul ………. ceea ce a dat convingerea instantei ca într-adevar la sediul pârâtei-reclamante s-a deplasat acest martor, tocmai pentru a discuta problemele legate de calitatea imprimeurilor.
De asemenea, instanta a apreciat ca documentele prezentate si emise de partenerul extern, fac dovada, cel putin partial, ca parte din lucrarile efectuate de S.C. “…….” S.R.L au prezentat defecte cu privire la calitate.
În ceea ce priveste expertiza propusa în sustinerea cererii reconventionale, instanta de fond a apreciat ca calculul cu referire la existenta prejudiciului este fundamentat.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs S.C. “…….” S.R.L. Macin, criticând-o ca fiind netemeinica si nelegala.
În motivarea recursului, recurenta a aratat ca fara temei s-a sustinut de catre prima instanta ca suma de 52.247,57 lei, debit rezultând din avizele de expeditie existente la dosar a fost recunoscuta, aceasta suma neputând fi dovedita cu avizele de expeditie, ci doar cu documente contabile certe, necontestate, ce au fost depuse la doar, respectiv factura nr. 117/27.10.2008 în suma de 41.682 lei si fisa analitica pozitia 1 si documentele anexe ce dovedesc plata tuturor celorlalte facturi emise de S.C. “…….” S.R.L.
Sustine recurenta ca din aceste documente si, în principal din factura numarul 117/27.10.2008, emisa de S.C. ……. S.R.L. rezulta ca litigiul a avut în vedere articolul 0177 cu cod KGHO5JV – personalizare, iar în legatura cu aceasta comanda arata ca au fost înregistrate un numar de 972 bucati fete tricou defecte din totalul mentionat pe factura de 1971bucati + 1196 bucati = 3116 bucati, procentul de nerealizare al comenzii fiind de 30,69% (972:3167).
Considera recurenta ca un simplu calcul aritmetic arata ca suma debitata din factura nr. 117, respectiv 41.682,15 lei trebuie diminuata cu 30,69% rezultând un debit de 28.889,89 lei, pentru ca suma din factura nr. 117/2008 reprezinta contravaloarea unor servicii de personalizare a fetelor de tricou pe care le-a pus la dispozitie, operatiune care s-a soldat cu defecte în procent de 30,69%, si nu vede nici o ratiune pentru care ar trebui sa plateasca integral contravaloarea facturii din moment ce refacerea celor 972 de bucati tricouri defecte a fost realizata doar cu efortul propriu, pe cheltuiala sa.
Mentioneaza recurenta ca expertiza nu a avut în vedere‚si nici nu putea sa vizeze un astfel de calcul aritmetic simplu, aceasta fiind axata doar pe aspectele tehnice ale prejudiciului ce i-a fost creat în mod direct, detaliind doar operatiunile de refacere a bucatilor de tricouri defecte.
Un alt motiv de critica a hotarârii atacate, sustine recurenta, este faptul ca aceasta este lipsita de temei legal si cuprinde rationamente contradictorii în ceea ce priveste judecata cererii reconventionale pe care a formulat-o.
Astfel, desi i-au fost recunoscut cele 972 de bucati fete tricouri defecte din care unele au fost recroite, altele refacute total si desi experta a declarat în instanta ca pentru cei 271 ml de tesatura import exista documente justificative de intrare în tara, materialul fiind necesar tocmai pentru refacerea celor 972 de bucati tricouri defecte, totusi nu i-au fost acordate despagubirile mentionate în cererea reconventionala, prima instanta necoroborând si necumulând în mod cauzal si necesar aspectul nerealizarii comenzii cu aspectul prejudiciului cauzat recurentei, ci s-a limitat doar la acordarea cheltuielilor cu manopera pentru remedierea celor 972 bucati fete tricouri.
La dosarul cauzei, recurenta a depus fotocopii de pe mai multe facturi, un extras de cont, o fisa analitica, alte acte (filele 6-18)
Intimata S.C. “…….” S.R.L., legal citata, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondata a recursului aratând ca motivele invocate de catre recurenta vizeaza în principal aspecte legate de aprecierea probelor si mai putin de nelegalitate si nu aduce un probatoriu nou, din care sa rezulte o alta situatie de fapt. A mai aratat intimata ca suma de 52.247,57 lei pe care a pretins-o rezulta nu doar din avizele de expeditie, ci si din celelalte probatorii si anume extrasul de cont contabil nr. 648 din 23.02.2009 si din recunoasterea recurentei, facuta la interogatoriu, în sensul ca a înregistrat în facturi având valoarea precizata anterior.
Relativ la cererea recurentei de diminuare procentuala a sumei mentionata în factura nr. 117/2008, intimata a apreciat ca aceasta reprezinta o cerere noua fata de continutul cererii reconventionale din cursul primei instante, acest lucru nefiind posibil, potrivit art. 316 coroborat cu art. 294 al. 1 Cod pr. civila. A mai a apreciat intimata ca în mod întemeiat prima instanta a redus valoarea pretentiilor recurentei, tinând cont de probatoriul administrat si ca societatea recurenta ar fi trebuit sa o încunostiinteze în scris daca a constatat defectiuni, precum si remedierea acestora, ceea ce nu a facut.
Examinând hotarârea recurata atât în raport de criticile formulate, cât si din oficiu, instanta constata ca recursul nu este întemeiat, nici în ceea ce priveste motivele referitoare la modul de solutionare a actiunii principale si nici în ceea ce priveste modul de solutionare a cererii reconventionale.
Astfel, faptul ca pârâta-reclamanta datoreaza reclamantei-pârâta suma de 52.247,57 lei, reprezentând contravaloare prestari servicii prelucrare materiale rezulta din coroborarea tuturor înscrisurilor administrate în fata primei instante, dar mai ales din extrasul de cont atasat la fila 105 din dosarul de fond, din care rezulta ca pârâta – reclamanta figura pe data de 23.02.2009 cu un debit de 150.422,37 lei, debit reprezentând contravaloarea facturilor nr. 117, 122, 127, 128, 129, 133, 134 si 135, toate din 2008, din care a efectuat o plata partiala, ramânând neachitate facturile nr. 117, 133 si 134, valoarea totala a acestora fiind de 52.247,57 lei. Trebuie observat ca respectivul extras de cont este emis chiar de catre pârâta si pe el sunt notate facturile ce au fost achitate, ramânând nenotate doar cele trei facturi ce însumeaza suma mentionata anterior.
Relativ la solicitarea pârâtei-reclamanta de diminuare a contravalorii facturii nr. 117/2008, cu 30%, din cauza unor defectiuni constatate la o parte din tricourile ce au facut obiectul acelei facturi, trebuie observat ca într-adevar, aceasta cerere a fost facuta direct în recurs si nu a facut obiectul cererii reconventionale, în continutul careia pârâta-reclamanta a solicitat obligarea reclamante pârâte la plata unei sume reprezentând daune produse în executarea comenzilor din respectiva factura, ceea ce are semnificatia schimbarii obiectului actiunii în calea de atac, acest lucru nefiind posibil.
De altfel, nici nu ar fi posibil ca reclamanta-pârâta sa suporte si diminuarea contravalorii facturii si pretentiile ce au facut obiectul cererii reconventionale, atât timp cât ambele au aceeasi cauza, si anume deficientele constatate în executarea comenzilor ce au facut obiectul facturii nr. 117/2008. În acest sens, cererea reconventionala a fost admisa în parte doar în limita sumei de 1.094,35 euro, în echivalentul în lei la data platii, suma ce reprezinta contravaloarea celor 972 tricouri defecte la personalizare, astfel încât si o eventuala diminuare a contravalorii respectivei facturi ar constitui o îmbogatire fara justa caza pentru pârâta-reclamanta.
Cu privire la cererea reconventionala, instanta de recurs apreciaza ca în mod întemeiat prima instanta nu a obligat reclamanta-pârâta si la diferenta pâna la suma de 7.315,31 euro, solicitata de câtre pârâta-reclamanta, deoarece în compunerea acestei diferente fie nu intra costuri pe care reclamanta pârâta ar fi avut obligatia sa le suporte, fie este vorba de contravaloarea unor lucrari cu privire la care pârâta – reclamanta nu a facut suficiente probe, asa cum în mod corect a retinut prima instanta
Fata de aceste considerente, urmeaza a fi respins recursul formulat de catre recurenta S.C. “…….” S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. ……. S.R.L. împotriva sentintei civile nr. 279/02.05.2011 a Judecatoriei Macin, ca nefondat si a mentine sentinta civila nr. 279/02.05.2011 a Judecatoriei Macin, ca legala si temeinica.
