Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile având ca obiect „divorţ” formulată de petenta N. M. A., în contradictoriu cu petentul N. G. M. şi autoritatea tutelară C. L. P..
Acţiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 40 lei, conform chitanţei nr. 153838/20.05.2011 şi timbru judiciar de 0,30 lei,care au fost anulate şi ataşate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns petenta, personal şi asistată de avocat şi petentul personal, lipsă fiind autoritatea tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, care învederează instanţei că la dosar s-a depus referatul de anchetă psihosocială întrucât la domiciliul părţilor.
Petenta, prin avocat, depune la dosar precizare la acţiune, prin care solicită desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de „…….”, exercitarea autorităţii părinteşti, în mod exclusiv de petentă, stabilirea locuinţei minorului M. A., la domiciliul mamei petente, obligarea tatălui pentent la plata unei pensii de întreţinere, în raport de venitul minim pe economia naţională.
Solicită totodata exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către petentă motivat de faptul că tatăl petent este plecat din ţară şi deciziile cu privire la minor, le ia singură.
Petentul, personal, arată că este de acord cu acţiunea astfel cum a fost precizată, desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, reluarea de către petentă a numelui avut anterior căsătoriei, acela de „……….”, exercitarea autorităţii părinteşti, în mod exclusiv de petentă, stabilirea locuinţei minorului M. A., la domiciliul mamei petente, cu obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere, în raport de venitul minim pe economia naţională. Solicită totodată ca tatăl pentent să păstreze legăturile cu minorul şi cu participarea acestuia la cheltuielile excepţionale legate de minor.
Instanţa procedează la legitimarea părţilor în baza cărţilor de identitate, respectiv, petenta prezentând C.I. seria ….. nr ……….CNP………, iar petentul CI seria …. nr …………… CNP ………
Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în fond.
Petenta, prin avocat, având cuvântul, pe fondul cauzei, solicită admiterea acţiunii precizate, desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de „………..”, exercitarea autorităţii părinteşti, în mod exclusiv de petentă, stabilirea locuinţei minorului M.A., la domiciliul mamei petente, cu obligarea tatălui pentent la plata unei pensii de întreţinere, în raport de venitul minim pe economia naţională, de la data pronunţării hotărârii, cu păstrarea de către petent a legăturilor personale cu minorul şi cu participarea tatălui la cheltuielile excepţionale legate de minor. Fără cheltuieli de judecată.
Petentul, personal, având cuvântul, pe fondul cauzei, solicită admiterea acţiunii precizate, desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, reluarea de către petentă a numelui avut anterior căsătoriei, acela de „………….”, exercitarea autorităţii părinteşti, în mod exclusiv de petentă, stabilirea locuinţei minorului M.A., la domiciliul mamei petente, cu obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere, în raport de venitul minim pe economia naţională. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANŢA
Prin acţiunea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 26.05.2011 sub nr.9768/281/2011 reclamanta-petenta N.M.A.a chemat in judecată pe paratul-petent N.G.M. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei încheiate intre părţi la data de ……….., din culpă comună, reluarea numelui avut anterior căsătoriei acela de „……….”, încredinţarea minorului M.A., către mama reclamantă, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere, de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul acestuia.
In motivarea acţiunii, reclamanta-petenta a arătat ca s-a căsătorit cu petentul la data de …………….., din căsătorie rezultând minorul M.A., născut la data de ……………, insa intre părţi au intervenit neînţelegeri determinate de comportamentul necorespunzător al pârâtului.
A mai arătat că deşi locuiesc în acelaşi apartament, de mult timp părţile sunt despărţite în fapt, iar petenta gospodăreşte separat de petent.
Cum între părţi nu mai există sentimente de afecţiune, reclamanta consideră că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei, sens în care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa comuna.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe art. 2,37,38,40,42,86,94 cod fam., art 607 şi urm c.civ. iar la termenul din 24.10.2011, reclamanta-petenta si-a precizat temeiul de drept al actiunii, in raport de prevederile noului cod civil, respectiv, disp. art. 379 alin 1, art 383 alin 3, art 400 alin 1, art 398 alin 1, art 529 c.civ.
Acţiunii, legal timbrate cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar mobil, i-a fost ataşat certificatul de căsătorie al părţilor şi copia certificatului de naştere al minorului rezultat din căsătoria părţilor.
Paratul-petent, legal citat, s-a prezentat în instanţă, arătând că este de acord cu desfacerea căsătoriei.
La termenul de judecată din data de 24.10.2011 reclamanta a precizat acţiunea potrivit prevederilor noului cod civil, solicitând desfacerea căsătoriei din culpă comună, reluarea numelui avut anterior căsătoriei, acela de „………”, exercitarea autorităţii părinteşti, în mod exclusiv de mama reclamantă, stabilirea locuinţei minorului M.A., la domiciliul mamei, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere, în raport de venitul minim pe economia naţională şi stabilirea unei cote de 50% pentru fiecare dintre părinţi, în ceea ce priveşte cheltuielile de creştere şi educare a minorului.
La termenul de judecată din data de 05.12.2011, părţile au aratat ca indeplinesc conditiile legale pentru a putea solicita desfacerea casatoriei prin acordul lor – precizand acţiunea, printr-o cerere comuna, în sensul că solicită desfacerea căsătoriei pe baza acordului acestora.
Analizând actele şi lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:
La data de ……………… între părţi, s-a încheiat căsătoria înregistrată la Consiliul Local al comunei ………….., judeţul Prahova, conform certificatului de căsătorie seria ….. nr. …………. (f. 5).
Potrivit art. 373 lit. a c.civ. divortul poate avea loc prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, iar potrivit disp. art. 374 alin. (1) c.civ., divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau copii minori rezultati din casatorie.
Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi este pus sub interdicţie.
Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.
In aceste conditii, instanta urmeaza sa constate ca sunt indeplinite cerintele impuse de lege privitoare la divortul prin acordul partilor.
Cauzei îi sunt aplicabile şi dispoziţiile procedurale conţinute în art. 6131 C.pr.civ.: ” În cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi. Atunci când este cazul, soţii vor stabili şi modalităţile în care au convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului.”
În conformitate cu dispoziţiile art. 373 lit. a şi art. 374 alin. (1) C. civ., precum şi art. 617 alin. 3 C.proc.civ., astfel cum au fost modificate prin Legea 202/2010, luând în considerare declaraţiile exprese ale soţilor prin care au convenit cu privire la modalitatea de divorţ, instanţa urmează sa admita cererile reunite şi sa dispuna desfacerea căsătoriei încheiate între soţi la data de 15.06.1995, prin acordul soţilor.
Cu privire la capătul de cerere privind revenirea petentei la numele avut anterior căsătoriei, instanţa, în temeiul art. 383 alin. 3 C.civ., va dispune revenirea acesteia la numele purtat anterior casatoriei, acela de “……………”.
Instanţa mai retine ca din casatoria parţilor a rezultat minorul N.M.A., născut la data de 31.10.1998, cu privire la care, locuinta sa se va stabili la domiciliul mamei reclamante-petente, avand in vedere acordul ambilor părinţi in acest sens, faptul ca, potrivit consemnarilor din ancheta sociala, minorul se afla in prezent in îngrijirea mamei sale, petenta, care se ocupa corespunzător de creşterea si educarea sa, dispunând de condiţii bune – locuind intr-un imobil compus din doua camere, frumos mobilat si igienic intretinut si manifestând grija si afecţiune fata de aceasta, locuinta statornica a minorului aflandu-se la aceasta, astfel cum rezulta si din cuprinsul referatului de ancheta sociala intocmit de reprezentantii Autoritatii tutelare de pe langa Consiliul Local Ploiesti – astfel ca, apreciind asupra interesului minorului si avand in vedere si disp. art. 400 al. (1) si (2) c. civ., va stabili locuinţa minorului N.M.A., la domiciliul mamei petente, in municipiul ……………….. – tatal-petent păstrând dreptul de a avea legături personale cu minorul, conform disp. art. 401 alin. 1 c.civ..
In ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, se retine ca potrivit disp. art.397 NCC, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel, iar potrivit art. 398 alin(1), daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
Totodata, art. 507 NCC prevede ca dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
Prin urmare un părinte nu poate cere retragerea autorităţii părinteşti pe care o are asupra minorului deoarece, pe de o parte, autoritatea părintească asupra minorului nu este doar un drept al părintelui ci şi un drept al copilului de care copilul poate fi lipsit doar în situaţii speciale ce ţin de interesul său superior, iar pe de altă parte autoritatea părintească asupra minorului implică numeroase obligaţii pentru părintele în cauză. În acest sens, instanţa trebuie să cerceteze cu precauţie tranzacţiile sau înţelegerile prezentate de părinţi care implică faptul că unul dintre părinţi doreşte să renunţe benevol la autoritatea părintească. Instanţa trebuie să încuviinţeze o astfel de tranzacţie doar dacă există motive foarte bine întemeiate din punctul de vedere al interesului superior al minorului, care să o facă să creadă că păstrarea autorităţii părinteşti de către acel părinte ar dăuna intereselor copilului.
In consecinta, nu reprezintă o bază suficientă pentru a decide custodie unică faptul că unul dintre părinţi nu doreşte să mai colaboreze cu fostul soţ sau fosta soţie în procesul decizional privind creşterea copilului, acest fapt nu este suficient ca instanţa să se abată de la regula generală şi să decida exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte .
Astfel, se constata ca in speta, reclamanta-petenta nu a aratat in actiunea formulata care ar fi motivele intemeiate care ar justifica exercitarea autoritatii de catre mama in mod exclusiv, nu a precizat acest aspect nici dupa ce instanta i-a pus in vedere in mod expres, prin incheierea de sedinta din data de 24.10.2011 sa faca acest lucru, dispunand amanarea cauzei si prorogand incuviintarea probatoriului in mod special pentru lamurirea acestuia aspect – reclamanta-petenta rezumandu-se la a afirma, oral, prin reprezetantul legal, cu ocazia formularii concluziilor pe fondul cauzei, ca „tatăl petent este plecat din ţară şi deciziile cu privire la minor, le ia singură”.
Ori, aceasta imprejuare nu a fost dovedita in nici un mod, paratul-petent prezentandu-se personal in instanta, avand domiciliul indicat la aceeasi adresa cu reclamanta-petenta – dupa cum s-a confirmat si in cuprinsul anchetei sociale intocmite in cauza, unde s-a mai precizat totodata ca tatal contribuie la intretinerea copilului.
Mai mult, cu ocazia audierii minorului M.A., in varsta de 13 ani, in camera de consiliu, acesta a aratat ca sta cu ambii parinti si ca „doreste sa ramana cu ambii parinti, neputand alege pe unul dintre acestia”.
Astfel, daca, luand act ca minorul se intelege foarte bine cu mama, care „il ajuta la lectii si se ocupa corespunzator de intretinerea lui”, instanta a putut lua act ca de acordul partilor privind stabilirea locuintei minorului la mama sa – nu acelasi lucru se poate realiza si in ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, constatand ca in cauza nu s-a invocat si nu s-a dovedit nici un motiv temeinic concret care sa justifice acordarea custodiei unice si degrevarea tatalui petent de responsabilitatile si obligatiile ce ii revin in calitate de parinte conform prevederilor art.487 NCC si nu s-a dovedit ca ar fi in interesul minorului ca mama sa exercite autoritatea parinteasca in mod exclusiv.
In consecinta, fata de considerentele aratate, instanta va dispune că, în temeiul art. 397 Cod civil, cu privire la minorul N.M.A., fiul părţilor, născut la data de 31.10.1998, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi.
Dat fiind ca locuinta minorului va fi stabilita la domiciliul mamei-petente, urmeaza ca in temeiul disp. art. 525 alin. (1) si art. 529 c .civ., sa se dispuna obligarea tatalui-petent la plata unei pensii lunare de intretinere in favoarea minorului, ce va fi calculata in raport de venitul minim pe economia nationala, astfel cum a fost stabilit prin H.G. nr. 1193/2010, respectiv in suma de 167,50 lei lunar – avand in vedere ca paratul-petent nu este incadrat in munca si nu are alti copii in intretinere – pensia astfel calculata fiind datorata începând cu data pronuntarii prezentei hotarari – 5.12.2011, fata de acordul partilor in acest sens si de faptul ca paratul a contribuit pana in prezent benevol la intretinerea minorului – şi până la majoratul minorului, daca nu intervin alte modificari.
De asemenea, ambii parinti vor suporta cheltuielile extraordinare necesare pentru îngrijirea medicală, educarea, învăţătura, pregătirea profesională a minorului.
In baza art. 274 rap. la art. 276 C.proc.civ. instanta va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite in parte acţiunea precizata formulată de petenta N.M.A., cu domiciliul în …………, în contradictoriu cu petentul N.G.M. cu domiciliul în ……………… şi autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL PLOIEŞTI cu sediul în Ploieşti, jud Prahova.
Desface căsătoria încheiată între părţi la data de ……. şi înregistrată în Registrul de stare civilă al comunei Filipeştii de Târg, jud Prahova, sub nr. ……………., prin acordul părţilor.
După desfacerea căsătoriei, petenta îşi va relua numele purtat anterior căsătoriei, acela de „…………”.
În temeiul art. 397 Cod civil, cu privire la minorul N.M.A., fiul părţilor, născut la data de ………, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi.
Stabileşte locuinţa minorului Niculescu M.A., la domiciliul mamei petente, in municipiul …….. – tatal-petent păstrând dreptul de a avea legături personale cu minorul.
Obligă tatal-petent la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului, în suma de 167,50 lei lunar, începând cu data pronuntarii prezentei hotarari – 5.12.2011 şi până la majoratul minorului, daca nu intervin alte modificari.
Ambii părinţi vor suporta cheltuielile extraordinare necesare pentru îngrijirea medicală, educarea, învăţătura, pregătirea profesională a minorului.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă şi irevocabilă în ce priveşte desfacerea căsătoriei.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de comunicare, pentru celelalte capete de cerere.
Pronunţata în şedinţă publică, azi, 5.12.2011.
