2).
SECTIA CIVILA MIXTA
MATERIE: DREPT CIVIL. DREPTURI REALE.
ACTIUNE ÎN GRANITUIRE SI ÎN STABILIREA DREPTULUI
DE PROPRIETATE CU TITLU DE UZUCAPIUNE ÎNTRE COPROPRIETARI. PREMATURITATE SI
INADMISIBILITATE.
Este de esenta granituirii, conform art. 584 Cod civil, ca aceasta se poate face doar când este vorba de doua imobile învecinate. Prezenta actiune este prematura, câta vreme partile sunt coproprietari ai imobilului si câta vreme nu s-a efectuat partajarea acestuia.
Actiunea în uzucapiune este inadmisibila în contra coproprietarilor cu exceptia cazului în care asupra unei portiuni bine delimitata din imobil sau asupra întregului imobil, unul dintre coproprietari exercita o posesie utila în întelesul art. 1848 Cod civil si se comporta ca un proprietar.
Temei de drept: ( Decizia civila nr. 1190/06 noiembrie 2007)
Curtea de Apel Oradea
dosar nr.4604/111/2006
Prin sentinta civila nr. 3597 din 17 mai 2006 pronuntata de Judecatoria Oradea în dosar nr. 9873/2004, a fost admisa actiunea formulata de reclamanta K.I. împotriva pârâtilor T.I., V.V. si T.L.F. prin mandatar V.V. si admisa în parte cererea reconventionala formulata de reclamantii reconventionali T.I., V.V. si V.R., ultimul decedat în cursul procesului, actiunea fiind continuata de mostenitoarea sa T.L.., împotriva pârâtilor reconventional K.l.si F.S. si în consecinta s-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantei-pârâta reconventionala K.I., având nr. top. 9471/I, înscris în CF 24398 Oradea si imobilul proprietatea pârâtului reclamant reconventional T.I., având nr. top. 9471/II, înscris în CF 24399 Oradea, ca fiind linia marcata cu punctele ABCDEFG, conform schitei privind identificarea imobilelor, varianta II, anexa la raportul de expertiza topografica întocmit de expert N.P.G., schita care face parte integranta din hotarâre.
S-a stabilit linia de hotar dintre imobilul proprietatea pârâtului-reclamant reconventional T.I., având top. 9471/III, înscris în CF 24399 Oradea si imobilul proprietatea pârâtelor reclamante reconventionale V.V. si T.L.F., având nr. top. 0471/III, înscris în CF 24400 Oradea, ca fiind linia marcata cu punctele ABCD, conform schitei aratate în alineatul precedent.
A fost respinsa ca neîntemeiata cererea privind constatarea dobândirii de catre reclamantii reconventionali a dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune asupra suprafetei de 114 mp din top 9471/I, înscris în CF 25398 Oradea si intabularea în CF a acestui drept.
Au fost obligati reclamantii reconventionali sa plateasca reclamantei pârâta reconventionala K.I. 1.200 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca reclamanta reconventionala K.I. este proprietara tabulara asupra apartamentului nr. 1 si asupra cotei de 592 mp teren, aferenti nr. top. 9471/I, înscris în CF 24398 Oradea, drept de proprietate dobândit de la F.S. asupra constructiei, cota de 250/592 mp teren, în baza Legii 18/1991, iar cota de 342/592 mp, cu titlu de uzucapiune. Pârâtul T.I. este proprietar tabular asupra apartamentului nr. 2, dobândit cu titlu de vânzare-cumparare si asupra cotei de 204 mp teren, dobândit în baza Legii 18/1991 asupra nr. top. 9471/II din CF 24399 Oradea. Pârâtii V.V. si T. L. sunt proprietari asupra apartamentului nr. 3, dobândit cu titlu de vânzare-cumparare, si asupra cotei de 204 mp teren, dobânditi în baza Legii 18/1991, înscris în CF 24400, nr. top. 9471/III. Din probe rezulta ca imobilele partilor sunt îngradite înca din 1977, folosinta fiind exercitata de atunci în aceeasi maniera. Deoarece s-a retinut ca nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege cu privire la uzucapiune, granituirea s-a facut în conformitate cu cotele de proprietate a fiecaruia dintre parti astfel cum sunt înscrise în CF, tinându-se seama de schita anexa raportului de expertiza.
Împotriva acestei hotarâri au declara apel apelantii T.I., V.V., T. L., solicitând modificarea ei, în sensul stabilirii liniei de hotar între imobilele proprietatea pârâtilor reclamanti reconventionali înscrise în CF 24397 Oradea, fata de imobilul pârâtei reconventionale înscrise în CF 24398 Oradea, conform folosintei faptice si conform gardului din beton care delimiteaza imobilele, marcaje care dateaza de peste 25 de ani, conform variantei I din raportul de expertiza efectuat în cauza.
Prin decizia civila nr. 387/A/2007 din 24 aprilie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor în dosar nr. 4604/111/2006, a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantii T.I., V.V., T.L.F., prin mandatar V.V., în contradictoriu cu intimatii K.I., F.S., fiind pastrata în totalitate sentinta civila nr. 3597 din 17.05.2006 pronuntata de Judecatoria Oradea.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a constatat, din actele de la dosar, ca granituirea s-a facut în conformitate cu cotele de proprietate ale partilor, asa cum apar ele înscrise în CF mai susmentionate, cu suprafetele mentionate, dobândite în modalitatile aratate si asupra descrierii acestora apreciindu-se ca nu este necesar sa se revina. Apelantii au invocat dobândirea modului de proprietate prin uzucapiune, prevazuta de art. 1895 si 1860 cod civil. S-a retinut ca în mod corect instanta de fond a aratat ca uzucapiunea prevazuta de aceste texte de lege nu este operanta în cauza, însa instanta de apel a apreciat ca motivarea hotarârii trebuia sa fie alta decât cea aratata de instanta, respectiv nu faptul ca nu este dovedita uzucapiunea de 30 de ani si nici faptul ca nu sunt îndeplinite cumulativ conditiile cerute de lege pentru uzucapiunea de 10-20 de ani, ci faptul ca, dat fiind ca, cursul prescriptiei începe sa curga în anul 1980, regulile privitoare la uzucapiune, sunt cele prevazute în Decretul nr. 115/1938. Acest act normativ reglementeaza uzucapiunea de 10 ani, situatie în care s-au înscris în cartea funciara în mod nelegal drepturi care nu apartineau persoanei care le invoca sau daca s-a posedat, în conditiile unei posesiuni utile timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular. Aceste aspecte nu sunt dovedite în speta si în orice caz dat fiind ca prin Legile 58 si 59/1974 terenurile au fost scoase din circuitul civil, cursul prescriptiei achizitive a fost suspendat, el neputând sa curga de la acea data. Fata de cele de mai sus, instanta de apel a apreciat ca se impune respectarea actului de dezmembrare întocmit în anul 1980, respectarea cotelor de proprietate înscrise în cartea funciara. În ceea ce priveste faptul ca reclamanta este beneficiara unei hotarâri judecatoresti prin care s-a constatat dobândirea dreptului ei proprietate prin uzucapiune si ca apelantii nu au figurat ca parti în proces, ei nu pot invoca inopozabilitatea hotarârii, deoarece prin intabulare dreptul de proprietate devine opozabil erga omnes.
Împotriva acestei decizii, în termen au formulat recurs pârâtii T.I., V.V., T.L.F., solicitând admiterea recursului, modificarea hotarârilor în sensul de a se respinge actiunea principala ca inadmisibila.
În motivarea recursului s-a sustinut, în esenta, ca partile sunt coproprietare asupra terenului din litigiu si nu este admisibila actiunea în granituire între coproprietari, aceasta fiind prematura când este introdusa anterior actiunii de partaj.
Intimata s-au opus admiterii recursului.
Analizând hotarârile atacate prin prisma motivelor invocate si din oficiu, curtea constata ca acesta sunt nelegale si netemeinice pentru urmatoarele motive:
Criticile recurentilor sunt fondate.
Partile din prezentul litigiu sunt coproprietare asupra imobilului înscris initial în CF nr. 8184-Oradea, în suprafata de 1000 mp, ulterior, prin actul de defalcare pe apartamente încheiat în 03 iulie 1978, imobilul a fost trecut în 3 coli de carte funciara individuale, fiecare apartament în alta coala.
Este de precizat ca aceste “apartamentare” nu înseamna ca imobilul a fost partajat între coproprietari.
Iesirea din indiviziune se poate face doar în doua modalitati expres si limitativ prevazute de lege: prin învoiala partilor consemnata într-un act notarial autentic, ori printr-o hotarâre judecatoreasca.
În speta “apartamentarea” imobilului nu îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru a valora partajarea imobilului. Ca nu a fost vorba de partajarea proprietatii comune, rezulta fara dubiu din încheierea de întabulare nr. 5233/1978 (fila 125 dosar fond), data urmare a actului notarial încheiat la 03 iulie 1978, încheiere în care se consemneaza cotele indivize ale partilor asupra terenului de 1000 mp; astfel, apt. 1 detine cota de 592/1000 mp, apt. II cota de 204/1000 mp, iar apt. 3 cota de 204/1000 mp.
În concluzie, partile sunt coproprietare asupra imobilului din litigiu, situatie în care actiunea în granituire nu poate fi admisa decât dupa partajarea imobilului între coproprietari.
Este de esenta actiunii în granituire, confirm articolului 584 Cod civil, ca aceasta se poate admite doar când e vorba de doua imobile învecinate. În speta, asa cum am aratat, este vorba de un singur imobil, cu nr. top. 9471/1 Oradea, astfel ca actiunea de fata este prematura si obligatoriu subsidiara actiunii de partajare a imobilului.
În ce priveste cererea reconventionala ce avea ca obiect stabilirea dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune si aceasta este inadmisibila, fiind promovata în contra coproprietarilor, iar terenul solicitat este identificat în cota parte. Ori, împotriva coproprietarului se poate uzucapa doar în ipoteza în care asupra unor portiuni bine delimitate din imobil, sau asupra întregului imobil, unul din coproprietari exercita o posesie utila în întelesul articolului 1848 Cod civil si se comporta ca un proprietar.
Este imposibila exercitarea unei atare posesii asupra unei cote ideale (asupra fiecarei molecule a bunului), prin urmare actiunea în uzucapiune este inadmisibila, asa cum a fost formulata.
Pentru aceste motive, în baza articolelor 312, 316 si 296 Cod procedura civila, se va admite recursul, se va modifica decizia în sensul admiterii apelului pârâtului si se va schimba în tot sentinta de fond, în sensul aratat mai sus.
În baza articolului 276 Cod de procedura civila, va compensa cheltuielile de judecata ale partilor în toate instantele.
