Grăniţuire şi servitute de curgere a apelor naturale. Îndeplinirea condiţiilor legale.
Potrivit disp. art 584 C. civ „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.Cum proprietăţile vecine nu sunt delimitate în totalitate, urmează ca instanţa să stabilească linia de hotar pe aliniamentul stabilit de către expertul tehnic şi va obliga pe părţi să confecţioneze gard despărţitor pe jumătate din linia de hotar sau va autoriza pe reclamant să efectueze lucrarea, pe cheltuiala părţilor.
Din raportul de expertiză tehnică coroborat cu probele dosarului, instanţa constată că terenul proprietatea reclamantului nu reprezintă fond inferior, iar celălalt al pârâţilor nu este fond superior, aceştia din urmă turnând o placă din beton cu o grosime de 19 cm pe lungime de 2,2 m, fapt ce favorizează scurgerea apelor pluviale pe terenul reclamantului, teren pe care se scurge şi apele menajere provenite de la un jgheab al pârâţilor.
Din raportul de expertiză tehnică coroborat cu probele dosarului, instanţa constată că terenul proprietatea reclamantului nu reprezintă fond inferior, iar celălalt al pârâţilor nu este fond superior, aceştia din urmă turnând o placă din beton cu o grosime de 19 cm pe lungime de 2,2 m, fapt ce favorizează scurgerea apelor pluviale pe terenul reclamantului, teren pe care se scurge şi apele menajere provenite de la un jgheab al pârâţilor.
Potrivit disp. art 578 C.civ. „terenurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireşte din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta”.În speţă, terenul reclamantului nu a fost fond aservit, iar cel al pârâţilor loc dominant natural,iar apele pluviale şi menajere se scurg pe terenul reclamantului datorită lucrărilor efectuate de pârâţi, astfel încât instanţa constantă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.578 C.civ, motiv pentru care va obliga pârâţii să efectueze lucrările necesare pentru ca apele pluviale şi menajere să u se mai scurgă pe terenul reclamantului.
Prin cererea înregistrată la această instanţă la 25.09.2006 reclamantul M.C. a chemat in judecată pe pârâtul V.G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună grăniţuirea proprietăţilor vecine ale părţilor şi obligarea pârâtului să execute gard despărţitor pe jumătate din linia de hotar, să-şi ridice materialele depozitate pe proprietatea reclamantului şi să efectueze lucrările necesare pentru ca apele pluviale şi menajere să nu se mai scurgă pe proprietatea reclamantului.
În motivarea acţiunii, arată că cele 2 proprietăţi vecine nu sunt delimitate, pârâtul ocupă terenul reclamantului prin depozitarea de materiale şi a turnat o platformă de beton înclinată spre proprietatea reclamantului, astfel încât apele pluviale şi menajere se scurg pe teritoriul reclamantului.
În dovedirea acţiunii, solicită proba cu martori, expertiza tehnică şi depune la dosar în copie, certificat de moştenitor nr. 29/2002, titlul de proprietate nr. 550-59031/1995 şi titlul de proprietate nr. 1227/2004, iar în şedinţa publică din 06.03.2007 reclamantul renunţă la proba cu martori.
Prin întâmpinare, pârâtul arată că este coproprietar asupra terenului învecinat cu cel al reclamantului alături de soţia sa V. E. şi este de acord să se grăniţuiască proprietăţile vecine şi să confecţioneze gard despărţitor, dar solicită a fi respinse ca neîntemeiate celelalte capete de cerere, deoarece pârâtul nu a depozitat materiale pe terenul reclamantului, iar apele pluviale şi menajere nu se scurg pe terenul reclamantului.
În apărare, solicită proba cu martori şi depune la dosar în copie, documentaţia cadastrală, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 137/1999.
În şedinţa publică din 28.11.2006 reclamantul îşi completează acţiunea, solicitând a se judeca şi în contradictoriu cupârâta V. E.
În cauză a fost interogat reclamantul, au fost audiaţi sub prestare de jurământ martorii şi s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către expert C.A.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine că că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2300 mp. situat în comuna Işalniţa, Dolj, conform titlurilor de proprietate nr. 550-59031/1995 şi respectiv nr. 1227/2004 emise de Prefectura Dolj, iar pârâţii deţin în proprietate terenul în suprafaţă de 1991 mp., învecinat cu cel al reclamantului, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 137/1999, situat în comuna Işalniţa, Dolj.
Din probele administrate în cauză rezultă că terenurile învecinate ale părţilor sunt îngrădite cu gard despărţitor confecţionat de reclamant doar în curtea gospodăriilor, grădinile părţilor nefiind îngrădite.
Potrivit disp. art 584 C. civ „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.
Cum proprietăţile vecine nu sunt delimitate în totalitate, urmează ca instanţa să stabilească linia de hotar pe aliniamentul stabilit de către expertul tehnic şi va obliga pe părţi să confecţioneze gard despărţitor pe jumătate din linia de hotar sau va autoriza pe reclamant să efectueze lucrarea, pe cheltuiala părţilor.
Potrivit disp. art 578 C.civ. „terenurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireşte din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta”.
În speţă, terenul reclamantului nu a fost fond aservit, iar cel al pârâţilor loc dominant natural, iar apele pluviale şi menajere se scurg pe terenul reclamantului datorită lucrărilor efectuate de pârâţi, astfel încât instanţa constantă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.578 C.civ, motiv pentru care va obliga pârâţii să efectueze lucrările necesare pentru ca apele pluviale şi menajere să u se mai scurgă pe terenul reclamantului.
Cum, în speţă, nu s-a făcut dovada că pârâţii au depozitat materiale de construcţii pe terenul reclamantului,instanţa va respinge această cerere.
