Materie: RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. NUMIRE CURATOR SPECIAL ÎN CADRUL PROCEDURII INSOLVENŢEI. CONDIŢII.
-art.44 alin.1, art.87 pct.5 Cod procedură civilă;;
-art.3 pct.26 din Legea nr.85//2006.
Decizia nr.142/C/20.02.2012 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin Încheierea din 19.10.2011 pronunţată de Tribunalul B., a fost respinsă cererea formulată de acţionarul G. G., pentru desemnarea în calitate de curator special al debitoarei SC I. SA, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar C. V. A. IPURL O.
Examinând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, judecătorul sindic a reţinut că a fost deschisă procedura insolvenţei debitoarei numindu-se administrator judiciar, şi ulterior lichidator judiciar, conform sentinţei 2829/F/2010, hotărâre care a fost suspendată conform Încheierii 23/C/2011 pronunţată de CAO în dosarul 284/35/2011.
În conformitate cu art.44 alin.1 Cod procedură civilă, instanţa va putea numi un curator special când o persoană juridică chemată să stea în judecată nu are reprezentant legal, iar potrivit art.149 din Legea nr.85/2006 dispoziţiile legii procedurii insolvenţei se completează după caz cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, în măsura compatibilităţii lor.
În ceea ce priveşte dispoziţiile legii speciale, judecătorul sindic a reţinut că în conformitate cu art.1 pct.27 ind. 1 din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică compatibilă desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de art.20 în perioada de observaţie şi pe perioada procedurii de reorganizare, iar potrivit pct. 28 din acelaşi act normativ, lichidatorul este persoana fizică sau juridică desemnat să conducă activitatea debitorului şi să exercite atribuţiile prevăzute la art.25 în cadrul procedurii falimentului, şi prin urmare, susţinerile administratorului special, conform căruia în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. 1 Cod procedură civilă sunt neîntemeiate, instanţa respingând cererea ca atare, având în vedere că pe seama debitoarei este numit reprezentantul legal – administratorul judiciar în condiţiile în care hotărârea de desemnare a lichidatorului judiciar a fost suspendată prin Încheierea 23/C/2011 a C. A. O.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs petentul G. G., solicitând casarea acesteia, în sensul admiterii cererii sale, privind desemnarea sa, în calitate de curator principal al SC I. SA, până la convocarea adunării AGEA de către administratorul/lichidatorul judiciar C. V. A. IPURL.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a învederat că, potrivit art.44 alin.1 Cod procedură civilă, la cererea părţii interesate, instanţa va putea numi un curator special, care să reprezinte interesele părţii până la numirea reprezentantului legal.
Recurentul a susţinut că, într-un dosar de faliment, administratorul/lichidatorul judiciar este persoana care poartă interesul creditorilor, însă, întrucât unul din principiile procesului civil este contradictorialitate, este normal şi firesc ca, orice problemă ridicată în cadrul procedurii de să fie pusă în discuţia tuturor părţilor, respectiv şi a debitoarei.
Art.3 pct.26 din Legea nr.85/2006 republicată, prevede că, administratorul special este reprezentantul desemnat de AGA, iar acesta este cel ce va purta interesul debitoarei până la momentul în care adunarea generală a acţionarilor, convocată de administratorul/ lichidatorul judiciar va desemna un altul.
Recurentul a susţinut încă că, de la data deschiderii procedurii insolvenţei şi până în prezent, administratorul/lichidatorul judiciar nu a convocat adunarea AGA, motiv pentru care, până în prezent, nu există desemnat nici un administrator special care să reprezinte interesele societăţii debitoare, în procedura insolvenţei.
În drept au fost invocate disp.art. 304/1 Cod procedură civilă, art.44 Cod procedură civilă, art.3 pct.26 din Legea nr. 85/2006.
Intimatul, deşi legal citat nu a formulat întâmpinare şi nici nu şi-a exprimat poziţia faţă de prezentul recurs.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs, cât şi din oficiu, conform art.304 ind.1 Cod procedură civilă, C. A. O. a reţinut următoarele:
Art.44 alin.1 Cod procedură civilă, invocat ca temei legal al cererii cu care petentul G. G. a investit instanţa de fond, statuează următoarele: „ … De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal”.
Faţă de societatea debitoare a fost deschisă procedura insolvenţei, fiind desemnat în calitate de administrator judiciar a acesteia, C. V. A. IPURL, care, ulterior, prin sentinţa nr.2829/F/12.11.2010 pronunţată de Tribunalul B., a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, odată cu dispunerea începerii procedurii simplificate a falimentului debitoarei SC I. SA.
Este adevărat că, prin încheierea nr.23/5.05.2011, pronunţată de C. A. O., s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinţei de mai sus, până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, însă, nu se poate reţine că debitoarea nu ar avea reprezentant legal, câtă vreme în speţă nu s-a făcut dovada că, administratorul judiciar desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei ar fi fost revocat din funcţie.
Instanţa, potrivit art.44 alin.1 Cod procedură civilă, poate numi, într-adevăr, la cererea părţii interesate, un curator special, atunci când o persoană juridică chemată să stea în judecată, nu are reprezentant legal, dispoziţii care însă nu sunt incidente în speţă, aşa cum corect a reţinut judecătorul-sindic, prin încheierea atacată, debitoarea fiind reprezentată de către administratorul judiciar.
Relevante sunt în acest sens şi prevederile art.87 pct.5 Cod procedură civilă, potrivit cărora, vor fi citaţi, „ Cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar”.
În ce priveşte cealaltă ipoteza avută în vedere de textul art.44 alin.1 Cod procedură civilă, referitoare la „ conflictul de interese între reprezentant şi cel reprezentat”, nici aceasta nu este incidentă speţei de faţă, recurentul nefăcând dovada susţinerilor sale.
Pe de altă parte, într-adevăr, din actele dosarului nu rezultă că ar fi fost desemnat administratorul special de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitoarei, dar, potrivit textului de lege invocat de către recurent ( art.326 din Legea nr. 85/2006), „ Dacă un administrator special nu a fost desemnat, pentru soluţionarea acţiunilor prevăzute la art.46 şi a celor reglementate de art.79 şi 80 debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate în exerciţiul funcţiunii la data deschiderii procedurii….”, ceea ce nu este cazul în speţă.
Faţă de aceste considerente, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, C. A. O., în temeiul art.312 al.1 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat recursul de faţă, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
