Dosar nr. XXXXX/193/2011 Ordonanţă preşedinţială
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 805 R
Şedinţa publică din 17 octombrie 2011
La ordine judecarea cererii de recurs formulată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu pârâtul intimat R. C. şi autoritatea tutelară de pe lângă Primăria Santa Mare, judeţul Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 4794 din 10.08.2011, pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2011 al Judecătoriei Botoşani, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns avocat T. M. pentru reclamanta recurentă R. E., lipsind celelalte părţi.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că procedura este legal îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii prezente asupra fondului.
Avocat T. M. precizează că acţiunea de divorţ privind părţile din prezentul litigiu are termen de judecată la 30 noiembrie 2011, pe calea ordonanţei preşedinţiale într-o altă acţiune copiii au fost încredinţaţi mamei, astfel încât recursul a rămas fără obiect. Fără cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L,
Asupra recursului civil, de faţă;
Prin cererea înregistrată la data de 27.07.2011 sub nr. XXXXX/193/2011 pe rolul Judecătoriei Botoşani, reclamanta R. E. a chemat in judecata pe pârâtul R. C., solicitând instanţei ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să suplinească consimţământul pârâtului, în sensul ca minorii R. A. N., născut la data de XX.XX.XXXX şi R. M. C., născută la data de XX.XX.XXXX, să călătorească în afara ţării, respectiv România-Spania, Huelva – X, Y de Almonte, în perioada XX.XX.XXXX-XX.XX.XXXX însoţiţi de mama acestora, R. E., în această perioadă minorii fiind în vacanţa de vară, iar reclamanta în concediu de odihnă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că relaţia de cuplu cu pârâtul este deteriorată, în acest sens fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Botoşani dosarul de divorţ nr. XXXXX/193/2011, cu termen de judecată la data de 30.11.2011 şi ca cerere accesorie reclamanta a solicitat să-i fie încredinţaţi minorii spre creştere si educare.
A arătat că din anul 2008 lucrează cu contract de muncă în Spania, unde are o locuinţă închiriată şi a îndeplinit toate formalităţile cerute de legea spaniolă privind rezidenţa şi dreptul de muncă în Spania.
Consideră că pârâtul se opune în mod nejustificat călătoriei în străinătate a minorilor, deşi scopul călătoriei este pe deplin justificat, excursia constituind un prilej de bucurie, recreere pentru minori.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Legal citat, pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare, dar prezent în instanţă a arătat că se opune acţiunii formulate de reclamantă.
În cauză s-a procedat la audierea minorilor R. A. N. şi R. M. C..
Judecătoria Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 4794 din 10 august 2011 a respins cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta R. E., în contradictoriu cu pârâtul R. C. şi Autoritatea Tutelară – Primăria comunei Santa Mare, ca nefondată.
În motivarea soluţiei adoptate, prima instanţă a reţinut că părţile sunt căsătorite, în prezent pe rolul Judecătoriei Botoşani fiind înregistrat Dosarul nr. XXXXX/193/2011 având ca obiect divorţ, cu termen de judecată la data de 30.11.2011 şi că din căsătorie au rezultat minorii R. A. N., născut la data de XX.XX.XXXX şi R. M. C., născută la data de XX.XX.XXXX, fiind formulată cerere accesorie de încredinţare către mamă spre creştere şi educare a minorilor.
A mai reţinut prima instanţă că potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 – incidente în speţă, deplasarea copiilor în ţară şi în străinătate se poate realiza cu înştiinţarea şi acordul ambilor părinţi; orice neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acestui acord soluţionându-se de către instanţa judecătorească şi că în temeiul dispoziţiilor art. 31 din Legea nr. 248/2005, minorilor li se permite ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană majoră, iar în situaţia în care călătoresc împreună cu unul din părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia şi cum în prezenta cauză, minorii nu au fost încredinţaţi reclamantei printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, deplasarea minorilor în străinătate însoţiţi de unul din părinţi se poate realiza numai cu acordul celuilalt părinte.
Întrucât prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, prima instanţă a analizat condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 581 C.proc.civ. pentru admiterea unei astfel de cererii, respectiv urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.
Astfel, a apreciat că, deşi în aparenţă, condiţiile referitoare la vremelnicia şi neprejudecarea fondului ar fi îndeplinite (măsura suplinirii consimţământului ar fi dispusă doar pentru timpul indicat drept perioadă de efectuare a călătoriei şi nu influenţează fondul, respectiv încredinţarea minorilor unuia sau altuia dintre părinţi), nu este îndeplinită condiţia urgenţei care trebuie să existe la momentul formulării cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale, trebuie să persiste pe tot parcursul judecăţii şi trebuie să rezulte din fapte concrete ce trebuie a fi probate de către reclamantă şi că pe de altă parte, cu toate că reclamanta afirmă că deplasarea minorilor priveşte perioada XX.XX.XXXX-XX.XX.XXXX, nu a depus la dosar dovadă în acest sens, respectiv bilete achiziţionate pentru călătoria dus-întors a minorilor, nefiind susţinută de nici o probă afirmaţia reclamantei referitoare la cheltuielile făcute.
În plus, a evocat şi faptul că până în prezent nu s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească cu privire la încredinţarea minorilor spre creştere şi educare către mamă, iar din declaraţiile minorilor şi înscrisul depus la dosar privind admiterea minorei Rotariu Maria Cătălina pentru studierea ciclului II de învăţământ preşcolar în Spania, rezultă indicii potrivit cărora există un grad mare de probabilitate ca reclamanta să nu se întoarcă cu minorii la data de 10 septembrie 2011 în vederea reluării cursurilor şcolare în România şi bănuiala că acesta deplasare impietează la exercitarea drepturilor pârâtului de a avea legături personale cu minorul şi asupra soluţionării cu celeritate a procesului de divorţ şi a cererii accesorii de încredinţare spre creştere şi educare a minorilor, conducând la concluzia că măsura nu este temporară.
De asemenea, a mai arătat judecătorul de fond în continuarea considerentelor, că scopul călătoriei aşa cum este menţionat de către reclamantă nu justifică nici el prin el însuşi urgenţa prevăzută de lege drept condiţie pentru admisibilitatea cererii de emitere a ordonanţei preşedinţiale.
Împotriva sentinţei, reclamanta a declarat recurs în termen legal, respectiv la data de 17 august 2011, criticând măsura dispusă întrucât îngrădeşte dreptul copiilor la vacanţă şi încalcă interesul superior al minorilor.
A mai arătat că din probele existente la dosar rezultă că reclamanta a prezentat garanţii morale şi materiale suficiente pentru a petrece împreună cu cei doi copii o lună din vacanţa de vară la reşedinţa sa din Spania şi cei doi minori exprimându-şi dorinţa în acest sens, refuzul pârâtului de a consimţi la această vacanţă fiind nemotivat.
Recursul declarat este nefondat, pentru cele ce urmează:
Obiectul prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială a fost suplinirea consimţământului pârâtului R. C. în ceea ce priveşte posibilitatea minorilor R. A. N., născut la data de XX.XX.XXXX şi R. M. C., născută la data de XX.XX.XXXX, copii săi şi ai reclamantei să călătorească în Afara ţării, respectiv România-Spania, Huelva – X, Y de Almonte, în perioada XX.XX.XXXX-XX.XX.XXXX, însoţiţi de reclamantă (mama acestora), perioadă în care minorii sunt în vacanţa de vară, părţile litigante aflându-se în proces de divorţ, iar pârâtul refuzând să-şi dea consimţământul în acest sens.
După cum s-a arătat în precedent, instanţa de fond a respins această cerere, cu motivarea că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile ordonanţei preşedinţiale şi în special nu a fost dovedită condiţia urgenţei, de la momentul formulării cererii de ordonanţă preşedinţială.
Tribunalul Botoşani reţine că, perioada de timp pentru care s-a solicitat încuviinţarea ca minorii să părăsească ţara pentru a-şi petrece cu reclamanta vacanţa de vară, respectiv XX.XX.XXXX-XX.XX.XXXX, a expirat la momentul judecării recursului, părăsirea ţării, chiar şi vremelnic de către minorii care frecventează în prezent cursurile şcolare, în România, în perioadă, de acum nefiind justificată şi nici nu a făcut obiect de judecată, încât măsura este una care a rămas fără obiect.
Prin urmare, în raport de această nouă situaţie de fapt intervenită ulterior soluţiei instanţei de fond şi care face de prisos analiza îndeplinirii condiţiilor ordonanţei preşedinţiale, Tribunalul va păstra sentinţa atacată, cu motivarea că măsura solicitată a rămas fără obiect, dat fiind caracterul ei vremelnic şi perioada la care s-a raportat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta R. E. din sat Bogdăneşti, comuna Santa Mare, judeţul Botoşani şi cu domiciliul ales la Cabinet Av. T. M. – B-dul X nr. Y, Cam. Z, judeţul Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 4794 din 10.08.2011, pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2011 al Judecătoriei Botoşani, pe care o menţine, în contradictoriu cu pârâtul intimat R. C. din sat Bogdăneşti, comuna Santa Mare, judeţul Botoşani şi autoritatea tutelară de pe lângă Primăria Santa Mare, judeţul Botoşani.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică din 17 octombrie 2011.
PREŞEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
4