Redeschiderea procesului penal – condiţii de aplicare
Tip. Sentinţă penală
Nr./Data 357 (18.02.2015)
Autor: Judecătoria Arad
Domenii asociate: Infracţiuni
Dosar nr. 1310/55/2015, sentinţa penală nr.357/2015, definitivă prin Decizia nr. 354/A/26.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.
Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 02 februarie 2015, persoana condamnată K. C. V., deţinut în Penitenciarul Arad, a solicitat instanţei redeschiderea procesului penal în cazul judecăţii în lipsă privind cauza soluţionată prin sentinţa penală nr. 2430/05.11.2007 a Judecătoriei Arad, pronunţată în dosarul nr. 8417/2006.
În motivarea cererii, petentul a arătat că nu a avut cunoştinţă de proces, a aflat despre condamnare doar cu ocazia extrădării sale din Franţa, a plecat din România la data de 21 februarie 2005, fiind judecat în lipsă.
A precizat că nu a luat cunoştinţă în niciun mod oficial despre judecarea sa. După ce s-a stabilit în Franţa nu i s-a comunicat vreo notificare la acea adresă.
În fapt, petentul-condamnat K. C. V. se află în stare de deținere, în executarea mandatului nr. 2837/2007, emis de Judecătoria Arad în baza sentinței penale nr. 2430 din 05.11.2007 a Judecătoriei Arad, definitivă prin neapelare faţă de petent, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alineat 1, 209 alineat 1 literele a,g,i Cod Penal 1969.
Petentul a fost reținut de autoritățile franceze și preluat de o escortă din cadrul ANP iar la data de 07.11.2014, a fost încarcerat în Penitenciarul Rahova.
Instanţa analizând cererea formulată a constatat faptul că, cererea de redeschidere a procesului penal nu este admisibilă în principiu. Una dintre condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a se admite o astfel de cerere este aceea ca persoana condamnată să nu fi fost citată în mod legal la soluţionarea cauzei. Or, petentul a fost legal citat la adresa sa de domiciliu, există dovezi mai sus amintite că de la momentul declanşării procesului s-a prezentat de cel puţin două ori la acest domiciliu şi este imposibil de admis că tatăl sau fraţii săi nu i-au comunicat faptul că a fost căutat de către agenţii de poliţie pentru executarea unor mandate de aducere şi că a fost citat prin afişare în mod repetat.
Procedura redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, reglementată de art. 466 alin. 2 C.p.p., este admisibilă doar în două situaţii respectiv persoana nu a fost citată şi nu a luat cunoştinţă în nici un alt mod oficial despre proces sau a avut cunoştinţă de proces, dar a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Fiind o procedură inclusă în capitolul V – căile extraordinare de atac, al Codului de procedură penală, legiuitorul a prevăzut condiţii stricte, limitative, care trebuie să fie cumulativ îndeplinite, pentru a se asigura accesul la o nouă judecată numai în situaţii excepţionale şi nu atunci când condamnatul s-a sustras de la judecată sau nu a fost interesat de propria situaţie juridică.
Curtea de Apel Timişoara analizând cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat, a constatat că aceasta nu îndeplineşte condiţiile art. 466 alin 2 C. pr. pen.., pe de o parte, acesta a fost legal citat, pe de altă parte după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, or calea extraordinară de atac prevăzută de art. 466 C. pr. pen. nu poate fi exercitată omisso medio.
Faţă de motivul invocat de către persoana condamnată, se observă că prima ipoteză avută în vedere de art. 466 alin 2 C. pr. pen. este dublu condiţionată, legiuitorul instituind expres ca persoana condamnată să nu fi fost citată la proces şi să nu fi luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta.
Redactarea acestei prevederi legale nu permite interpretarea în sensul că sintagma „nu a fost citată la proces” are o semnificaţie echivalentă „încunoștințării despre proces” întrucât, o asemenea interpretare presupune neluarea în considerare a celei de-a doua condiţii care se impunea fi întrunită cumulativ, respectiv ca persoana să nu fi luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre proces. Or, interpretarea extensivă a primei condiţii ar atrage lipsa de aplicabilitate a celei de-a doua condiţii, aspect nepermis pe cale de interpretare, fiind necesară o intervenţie a legiuitorului în acest sens.
În altă ordine de idei, sintagma „nu a fost citat la proces” nu poate fi interpretată nici în sensul că s-ar afla în această ipoteză orice persoană care nu a luat personal la cunoştinţă despre citarea legal efectuată, întrucât o asemenea abordare ar echivala cu limitarea posibilităţilor de legală citare doar la înmânarea citaţiei personal celui citat. Or, în ambele reglementări procesual penale, legiuitorul a permis în mod explicit ca, în ipoteza în care citaţia nu se poate înmâna personal celui citat, aceasta să se înmâneze fie altor persoane prevăzute de lege, fie să se afişeze în locurile şi în formele expres prevăzute de lege. În aceste din urmă situaţii, din punct de vedere procedural, persoana este considerată că a luat cunoştinţă de citarea legal efectuată.
Cum în mod corect a apreciat şi prima instanță, condamnatul a fost legal citat potrivit dispoziţiilor art. 291 rap. la 175-181 C. pr. pen.1968, iar copia de pe dispozitivul sentinței penale nr. 2430 pronunţată în dosarul nr. 8417/55/2006 al Judecătoriei Arad a fost legal comunicată potrivit art. 363 alin 3 rap. la art.182 C. pr. pen.1968. (dispoziţii aplicabile potrivit art. 4 Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale).
Curtea constatând că, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnat nu îndeplineşte condiţiile art. 466 alin 2 C. pr. pen. având în vedere şi faptul că, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, or calea extraordinară de atac prevăzută de art. 466 C. pr. pen. nu poate fi exercitată omisso medio, motiv pentru care în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. a fost respinsă ca nefondat apelul declarat de condamnatul K. C. V. împotriva sentinţei penale nr. 357/18.02.2015 pronunţată de Judecătoria Arad
