Omor


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ NR.3

Şedinţa publică din 20 ianuarie 2015

PREŞEDINTE: ………….

GREFIER: …………….

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror …….. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului V. B. trimis în

judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art.199 alin.1 raportat la

art.188 alin.1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art.369 alin.1 Cod procedură penală, în sensul

că au fost înregistrate pe suport audio-video computerizat.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 14 ianuarie 2015, când părţile prezente au pus

concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa

în vederea deliberării, a amânat pronunţarea pentru 19 ianuarie 2015 şi apoi, pentru astăzi, 20 ianuarie 2015.

Instanţa, în urma deliberării, a pronunţat sentinţa de mai jos.

T R I B U N A L U L,

Asupra procesului penal de faţă:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna nr.657/P/2014 din data de 23.10.2014, verificat sub

aspectul legalităţii şi temeiniciei, înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna sub dosar nr…./119/2014 la data de 28

octombrie 2014, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventinv a  inculpatului V. B., născut la data de … în

municipiul …., judeţul …., CNP ….., fiul lui E. şi I., cetăţean român, necăsătorit, fără obligaţii militare, studii

gimnaziale, fără ocupaţie, domiciliat în comuna … sat … nr…. judeţul …., fără antecedente penale, CI seria … nr……, pentru

săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art.199 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod penal.

Prin actul de sesizare al instanţei, în esenţă, s-a reţinut, în sarcina inculpatului că în data de 21.07.2014, în timp

ce se afla la domiciliul său, a aplicat numeroase lovituri mamei sale V. I., în special în zona capului, aceasta decedând ca

urmare a acestor lovituri la data de 28.08.2014.

În fapt, se reţine că soţii V. E. şi V. I., în vârstă de 66, respective, 63 ani, locuiau împreună cu fiul acestora –

inculpatul V. B. în imobilul casă situat în comuna …. sat …. nr….. judeţul ……

Cei doi soţi mai au doi copii – martorii V. J. şi D. M., care sunt căsătoriţi şi locuiesc în alte imobile din aceeaşi

localitate …..

Familia V. (soţii E. şi I. şi fiul lor B.) se ocupa cu munca câmpului, inculpatul petrecându-şi mare parte a zilei

muncind astfel în gospodărie şi la câmp.

Deşi a fost şcolarizat, urmând cursurile şcolare timp de 8 ani, inculpatul V. B. nu ştie să scrie şi să citească.

Încă de la naştere rudele apropiate au observat că V. B. avea unele probleme psihice, acesta fiind termenul folosit

chiar de către acestea, dar inculpatul nu a primit tratament de specialitate, mama sa împotrivindu-se şi negând problemele

acestuia.

Inculpatul chiar nu a efectuat stagiul militar tocmai datorită acestor probleme, Centrul Militar Judeţean Covasna

comunicând că în urma examinării psihologice a fost declarat inapt pentru serviciul militar. Soţii V. s-au mulţumit doar să

îl folosească pe inculpat la munci gospodăreşti şi la munca câmpului.

Pe fondul consumului de alcool inculpatul devenea agresiv, existând numeroase episoade în care acesta l-a agresat

fizic pe tatăl său, care însă fie nu a sesizat organele de poliţie, fie ca urmare a sesizărilor nu s-a luat nicio măsură

deoarece V. I. nega cele petrecute. Pornirile violente ale inculpatului erau îndreptate numai împotriva tatălui, şi

niciodată împotriva mamei sale, însă a început să o agreseze fizic şi pe aceasta, cu circa 10 zile înainte de cele petrecute

în data de 21.07.2014 după cum declară V. E., sau chiar mai devreme – din primăvară, după cum afirmă martora Sz. I.

De altfel rudele şi vecinii declară că certurile şi scandalurile erau destul de frecvente în familia V., fiind

generate de consumul de băuturi alcoolice, atât inculpatul cât şi părinţii săi obişnuind să consume alcool.

În dimineaţa zilei de 21.07.2014, V. E. împreună cu fiul său – inculpatul V. B. şi un alt consătean – martorul N. B.,

s-au dus la câmp pentru a aduna fân.

Cei trei au efectuat mai multe transporturi de fân de la câmp acasă la familia V., în tot acest timp V. B. şi N. B.

consumând băuturi alcoolice.

consumând băuturi alcoolice.

Ultimul transport a fost efectuat către casă de către V. B. şi N. B., V. E. sosind ulterior la domiciliu şi observând

că cei doi se află în stare destul de avansată de ebrietate. Ştiind că V. B. devine violent pe fondul consumului de băuturi

alcoolice, şi deoarece trebuia să meargă la un consătean pentru a-l ruga ca a doua zi să cosească, V. E. a atenţionat-o pe

soţia sa V. I. să aibă grijă şi să nu îi mai dea lui V. B. alcool.

V. E. a plecat astfel de acasă şi s-a întors dup aproximativ o jumătate de oră. Înainte de a ajunge în curtea casei,

a auzit urletele lui V. B. şi înjurături ale acestuia la adresa mamei sale V. I..

V. E. a intrat în curte şi a văzut-o pe I. lângă gardul casei, într-o poziţie ghemuită, ţinându-se de cap,

plângându-se şi spunând uite cum m-a bătut B., menţionând chiar că a fost lovită de V. B. în zona coastelor. V. B. era în

curte şi a venit spre tatăl său, care de frică a ieşit pe poartă şi s-a dus pe o cărare ce ocoleşte curtea casei şi a intrat

din nou în curte pe cea de-a doua poartă.

V. E. şi soţia sa s-au ascuns în grădină. Soţia îi spunea de frică să ne sinucidem, să mergem la cimitir că nu mai

rezist în familia asta. În acest timp V. B. s-a dus în grajd şi urla şi înjura în continuare. Profitând de acest lucru, cei

doi soţi au fugit în casă şi s-au încuiat.

V. B. a venit la uşa de la intrare în casă şi a lovit cu pumnii şi picioarele, reuşind să o scoată din balamale, uşa

fiind din lemn. A aruncat uşa la o parte şi apoi i-a scos pe părinţi săi din casă.

Inculpatul l-a lovit pe tatăl său cu un bidon de aluminiu pentru lapte ce îl ţineau lângă uşa de la intrare. V. E. a

căzut pe jos în grădină, dar a reuşit să se ridice şi a fugit afară din curte la vecini – familia B., pentru a cere ajutor.

V. E. s-a îndreptat din nou spre casă, moment în care l-a văzut în mod direct pe inculpatul V. B. cum o lovea cu

pumnii în cap pe V. I.. Apoi a plecat către casa fiicei sale D. M. şi a ginerelui său D. A. pentru a cere ajutor.

În acest timp,V. Jeno, care fusese anunţat de către Bekk Erzsebet, s-a deplasat la casa părinţilor. Ajuns acolo, a

văzut-o pe mama sa stând în şezut în curte ; aceasta încă era conştientă. V. B. se afla şi el în curte şi încerca să pună

uşa casei la loc. V. I. i-a spus lui Jeno că se poate ridica singură şi atunci acesta l-a ajutat pe inculpat să pună uşa la

loc. V. Jeno credea că mama sa consumase băuturi alcoolice deoarece obişnuia să bea.

În acest timp V. B., fiind în curte, urla şi aducea injurii mamei sale spunând ridică-te vacă împuţită. Inculpatul

l-a întrebat pe V. Jeno ce caută acolo şi i-a spus să plece. Chiar a venit spre acesta să îl lovească însă nu a reuşit ; V.

Jeno i-a dat inculpatului două palme după care acesta a plecat de acasă.

V. Jeno a încercat să o ridice în picioare pe mama sa, însă nu a reuşit deoarece era grea – circa 80 kg, astfel că a

aşezat-o pe jos în curte. Când a aşezat-o a observat că aceasta nu mai era conştientă. A încercat din nou să o ridice, şi

împreună cu tatăl său care venise între timp acasă, dar nu au reuşit, astfel că au aşezat-o din nou pe jos în curte.

În toate aceste încercări de a o ridica nu au scăpat-o pe V. I., astfel încât aceasta să cadă să se lovească, doar

au aşezat-o pe jos pentru că nu au putut să o ridice în picioare.

Apoi V. Jeno şi V. E. au plecat să ceară ajutor de la D. M. şi D. A.. Ajunşi în curtea casei au observat că V. I. nu

mai era conştientă ; aceştia au observat că V. I. nu mirosea a alcool.

D. A. şi-a dat seama că V. I. este în comă, astfel că a fost chemat un echipaj SMURD care a transportat-o pe V. I.

la Spitalul Târgu Secuiesc.

Datorită stării grave a acesteia, V. I. a fost transportată de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

unde a fost operată de hematom subdural acut de hemisfer stâng. Cu ocazia internării acesteia s-a observat că V. I. prezenta

multiple echimoze diseminate pe tot corpul, prezentând contuzie coloană vertebrală cervicală, contuzie forte toracică şi

contuzie pulmonară stângă.

V. I. a fost externată la data de 11.08.2014 şi reinternată din data de 17.08.2014, fiind operată din nou în data de

18.08.2014 (hematom subdural cronic fronto-temporal stâng). La data de 28.08.2014 a survenit decesul.

Raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr.296/AUT din data de 29.08.2014 a concluzionat că moartea numitei V.

I. a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningee cu hematom subdural cronic consecutiv unui traumatism cranio-cerebral cu

fractură de boltă şi bază craniană, complicat în final cu bronhopneumonie, la un organism cu multiple tare organice cronice

datorate vârstei, că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, iar leziunea

tanato-generatoare (cea cranio-cerebrală) s-a putut produce printr-o singură lovitură a capului cu un corp dur, iar între

leziunile constatate şi deces s-a stabilit că a existat legătură de cauzalitate directă.

Acest raport nerăspunzând la toate obiectivele, s-a solicitat un supliment de expertiză.

În considerente se menţionează că absenţa leziunilor traumatice externe la nivelul pielii păroase a capului, în

jumătatea stângă, supradiacentă leziunilor meningo-cerebrale, denotă lovituri repetate cu corp dur, cel mai probabil pumn,

şi nu alte tipuri de obiecte dure, care ar fi produs şi mărci traumatice de tipul plăgilor contuze/plesnite. Aceste

consideraţii vin astfel să confirme declaraţia martorului V. E. că victima a fost lovită cu pumnul, în mod repetat şi cu

forţă, de către inculpat.

S-a stabilit că la gravitatea leziunilor meningo-cerebrale a contribuit în mod cert şi terenul patologic preexistent

al victimei, atât tarele organice datorate vârstei (ateroscleroză, osteoporoză), cât şi ciroza hepatică.

Astfel s-a concluzionat că între leziunile traumatice suferite şi deces a existat legătură de cauzalitate directă,

Astfel s-a concluzionat că între leziunile traumatice suferite şi deces a existat legătură de cauzalitate directă,

dar condiţionată, mediată de terenul patologic preexistent.

dar condiţionată, mediată de terenul patologic preexistent.

S-a concluzionat că leziunile traumatice, inclusiv cele tanato-generatoare s-au putut produce la data de 21.07.2014,

S-a concluzionat că leziunile traumatice, inclusiv cele tanato-generatoare s-au putut produce la data de 21.07.2014,

prin loviri repetate cu corpuri dure, cel mai probabil pumn, menţionându-se expres că la nivelul hemicraniului stâng (zona

prin loviri repetate cu corpuri dure, cel mai probabil pumn, menţionându-se expres că la nivelul hemicraniului stâng (zona

unde a existat fractura craniană) leziunile traumatice s-au produs pe un teren patologic prin efectul cumulativ al mai

unde a existat fractura craniană) leziunile traumatice s-au produs pe un teren patologic prin efectul cumulativ al mai

multor lovituri în aceeaşi zonă.

multor lovituri în aceeaşi zonă.

S-a mai stabilit că poziţia victimă-agresor, raportat la leziunile craniene, a fost faţă în faţă.

Se arată că audiat fiind inculpatul a negat comiterea faptei, având o atitudine necooperantă, audierea fiind

anevoioasă. Aceasta se datorează tendinţei de a purta o mască socială, de a-şi controla emoţiile ostile, precum şi

acumulării de afecte dure cu potenţial exploziv, acestea fiind constatările comisiei de primă expertiză medico-legală

psihiatrică.

Inculpatul a negat agresarea fizică a mamei sale şi de altfel şi a tatălui, spunând că niciodată nu i-a lovit, însă

declaraţiile rudelor apropiate contrazic aceste afirmaţii.

A recunoscut însă că a consumat băuturi alcoolice şi a afirmat că mama sa a căzut pe ciment în curtea casei; deşi

afirmă că nu a văzut personal acest fapt, declară că aşa i-ar fi spus mama sa.

Se mai precizează însă că în faţa comisiei care a procedat la expertizarea psihiatrică a acestuia, inculpatul V. B.

a recunoscut că a lovit-o pe mama sa dar nu ştie de ce.

Fiind reaudiat în urma studierii acestui raport şi în special a acestei menţiuni, inculpatul a negat din nou

comiterea faptei.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a mai dispus şi soluţia clasării cauzei privind săvârşirea de către V. B. a infracţiunii

de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.193 alin.1 combinat cu art.199 alin.1 Cod penal (persoană vătămată V. E.),

întrucât lipseşte plângerea prealabilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna la data de 28.10.2014, iar, inculpatului i s-a comunicat în

şedinţa camerei de consiliu, la termenul din 29.10.2014 – fixat pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării

preventive – copia certificată a rechizitoriului însoţită de traducerea acestuia în limba maghiară, aducându-i-se totodată

la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară – şi anume – verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei

şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de

către organele de urmărire penală, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate

formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către

organele de urmărire penală, respective – 19 noiembrie 2014.

De asemenea, s-au luat  măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, fiindu-i comunicat şi  termenul în care

acesta poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de

către organele de urmărire penală în cauză.

Inculpatul nu a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor

de către organele de urmărire penală în cauză.

Întrucât potrivit deciziei Curţii Constituţionale din 12.11.2014, soluţia legislativă cuprinsă în art.345 alin.1 şi

art. 346 alin.1 din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără

participarea procurorului şi a inculpatului”, este neconstituţională, s-a dispus citarea inculpatului şi încunoştinţarea

apărătoarei desemnată din oficiu şi reprezentantei parchetului în şedinţa camerei de consiliu din 24.11.2014, când s-a pus

în discuţia contradictorie a părţilor începerea judecăţii în prezenta cauză, în contextul în care nu au fost formulate

cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire

penală.

penală.

Astfel, prin încheierea camerei de consiliu din 24.11.2014, în baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, s-a constatat

legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.657/P/2014 din 23 octombrie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Covasna privind pe inculpatul V. B., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art.199 alin.1

raportat la art.188 alin.1 Cod penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus 

începerea judecăţii cauzei.

La termenul din 14.01.2015, după ce s-a pus în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe

baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor ce vor fi prezentate de părţi, dacă recunoaşte în

totalitate faptele reţinute în sarcina sa, fiindu-i aduse la cunoştinţă şi dispoziţiile art.396 alin.10 Cod procedură

penală, acesta în prezenţa apărătorului său ales şi prin interpret, a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute

în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, poziţie

procesuală consemnată în procesul-verbal de la filele 133-134 dosar instanţă.

Întrucât în declaraţia sa, inculpatul a recunoscut în totalitate comiterea faptei, astfel cum a fost reţinută în

cuprinsul rechizitoriului, s-a admis cererea inculpatului şi judecarea prezentei cauze, s-a desfăşurat potrivit procedurii

în cazul recunoaşterii învinuirii.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă – fişa intervenţiei la eveniment

nr.734291/22.07.2014(fila 2 dosar urmărire penală); proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşele fotografice

anexate (f.43-51 dosar urmărire penală); procesul-verbal de conducere în teren şi planşele fotografice anexate (f.54-58

dosar urmărire penală); declaraţiile inculpatului(f.59-66 dosar urmărire penală); declaraţiile martorilor V. E.(f.67-72

dosar urmărire penală); V. J.(f.73-78 dosar urmărire penală); D. M.(f.79-81 dosar urmărire penală); D. A.(f.82-83 dosar

urmărire penală); Sz. I.(f.84-85 dosar urmărire penală); B. A.(f.86-87 dosar urmărire penală); Bekk Erzsebet(f.88-89 dosar

urmărire penală); D. Szende(f.90-91 dosar urmărire penală); V. I.(f.92-93 dosar urmărire penală); N. B.(f.94-95 dosar

urmărire penală); J. M.(f.96-97 dosar urmărire penală); T. F. J.(f.98-99 dosar urmărire penală); K. L.(f.100-101 dosar

urmărire penală); Gy. A. Ş.(f.102-103 dosar urmărire penală); certificatul constatator al decesului nr.296/AUT din

29.08.2104(f.104 dosar urmărire penală); concluziile preliminare nr.296/AUT din 29.08.2014 ale Serviciului Judeţean de

Medicină Legală Braşov(f.107 dosar urmărire penală); raportul de expertiză medico-legală(autopsie) nr.296/AUT din

29.08.2014(f.111-121 dosar urmărire penală) şi completarea la acesta(f.128 dosar urmărire penală); procesul –verbal de

cercetare la faţa locului, fişa de eveniment, foaia de observaţie clinică generală (f.131-142, 150-160 dosar urmărire

penală); adresa Serviciului de Ambulanţă Judeţean Covasna şi fişa de urgenţă prespitalicească(f.163-166 dosar urmărire

penală); adresa ISU Covasna şi fişa de urgenţă prespitalicească (f.169-172 dosar urmărire penală); foile de decont şi actele

medicale anexate cererii de constituire parte civilă  a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov şi (f.178 – 207 dosar

urmărire penală); adresa nr.A 2222/09.09.2014 a Centrului Militar Judeţean Covasna(f.214 dosar urmărire penală); raport de

expertiză medico-legală psihiatrică nr.A1/7854/06.10.2014(f.227-229 dosar urmărire penală); completare la raportul de

expertiză medico-legală psihiatrică nr.A1/7854/06.10.2014 dispusă în cursul urmăririi penale şi depusă la fila 58 dosar

instanţă.

În circumstanţiere, în cauză, s-a întocmit raportul de evaluare nr.213 din 13.01.2015 de către Serviciul de Probaţiune

Braşov(filele 136-138 dosar instanţă) şi a fost depusă caracterizarea nr.2320 din 03.12.2014 eliberată de Primăria comunei

…. (fila 132 dosar instanţă).

Astfel, analizând coroborat şi obiectiv materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine în fapt că

inculpatul domicilia împreună cu părinţii săi, persoana vătămată V. E. şi victima V. I., în casa acestora situată în comuna

…. sat …. nr…. judeţul ….., unde obişnuia să muncească la câmp şi în gospodărie.

Ceilalţi doi fraţi, persoanele vătămate V. J. şi D. M.(f.75-78, 79-81 dosar urmărire penală), sunt căsătoriţi şi

locuiesc în alte imobile din aceeaşi localitate …..

Martorele V. I.(f.92-93 dosar urmărire penală), cumnata inculpatului şi Sz.  I.(f.84-85 dosar urmărire penală) au

declarat că V. B. avea unele probleme psihice, însă nu a fost dus la doctor, nu a primit tratament de specialitate, mama sa,

victima V. I. împotrivindu-se şi negând problemele acestuia.

De altfel, Centrul Militar Judeţean Covasna a precizat că în urma examinării psihologice inculpatul a fost declarat

inapt pentru serviciul militar, datorită acestor probleme – tulburări de comportament pe fondul unei debilităţi mintale,

potrivit adresei nr.A 2222 din 09.09.2014(f.214 dosar urmărire penală).

Astfel că părinţii săi au preferat ca inculpatul să locuiască şi să se gospodărească împreună cu aceştia.

Din probatoriul administrat reiese cu evidenţă faptul că în pofida problemelor de sănătate pe care le avea, inculpatul

obişnuia să consume băuturi alcoolice, aspect pe care însuşi l-a recunoscut în faţa consilierului de probaţiune (filele

136-138 dosar instanţă).

Pe fondul consumului de alcool, datorită problemelor sale de sănătate, a deficienţelor, inculpatul devenea agresiv,

existând numeroase episoade în care acesta l-a agresat fizic pe tatăl său, V. E. şi niciodată pe mama sa, victima V. I.,

însă a început să o lovească şi pe aceasta, cu circa 10 zile înainte de cele petrecute în data de 21.07.2014 după cum

declară chiar tatăl său, persoana vătămată V. E., sau chiar mai devreme – din primăvară, după cum relatează martora Sz. I.

De altfel martorii audiaţi în cauză rudele şi vecinii declară că certurile şi scandalurile erau destul de frecvente în

familia V., fiind generate de consumul de băuturi alcoolice, atât inculpatul cât şi părinţii săi obişnuind să consume

alcool(B. A.– f.86-87 dosar urmărire penală; B. E. – f.88-89 dosar urmărire penală; T. F. J. – f.98-99 dosar urmărire

penală).

În acelaşi sens este şi declaraţia martorului Gy. A. S. (f.102 -103 dosar urmărire penală), medicul de familie al

familiei V., care a arătat că tatăl inculpatului i-a solicitat să îl trimită la cură de dezalcolizare, însă victima V. I.

s-a opus afirmând că acestuia îi este mai bine acasă decât la o casă de nebuni.

Este de menţionat că victima V. I. în vârstă de 63 de ani avea o stare de sănătate precară, cu multiple tare organice

cronice datorate vârstei – diabet zaharat de tip 2, ciroză hepatică micronodulară, bronhopneumonie, ateroscleroză,

osteoporoză, cord mărit, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală(autopsie) nr.296/AUT din

29.08.2014(f.111-121 dosar urmărire penală) şi completarea la acesta(f.128 dosar urmărire penală), foile de observaţie

clinică generală şi actele medicale (f.134-142, 151-160, 164-166, 170-172, 182- 207 dosar urmărire penală).

În acest context, în data de 21.07.2014, persoana vătămată V. E. împreună cu inculpatul V. B. şi martorul N. B. – un

vecin, s-au dus la câmp pentru a aduna fân, cei trei efectuând mai multe transporturi la familia V., inculpatul şi martorul

Ultimul transport de fân din acea zi a fost efectuat de inculpatul V. B. şi martorul N. B..

Tatăl inculpatului a ajuns singur mai târziu la domiciliul său şi a observat că atât martorul, cât şi inculpatul erau

într-o avansată stare de ebrietate.

La scurt timp martorul N. B. a plecat, iar persoana vătămată V. E. ştiind că inculpatul devine violent pe fondul

consumului de băuturi alcoolice, a rugat-o pe soţia sa, victima V. I. să aibă grijă şi să nu îi mai dea lui inculpatului să

bea.

Apoi, persoana vătămată V. E. a plecat de acasă pentru a merge la un vecin ce urma să îi ajute a doua zi la cosit.

Acesta s-a întors după aproximativ o jumătate de oră, însă înainte de a intra în curte, a auzit urletele inculpatului şi

înjurăturile pe care acesta le adresa mamei sale, victima V. I..

Persoana vătămată V. E. a intrat în curte şi a văzut-o pe I. lângă gardul casei, într-o poziţie ghemuită, ţinându-se

de cap, plângându-se şi spunând uite cum m-a bătut B., aceasta menţionat că a fost lovită de V. B. în zona coastelor.

În acest timp inculpatul se afla în curte şi s-a repezit spre tatăl său, care de teamă a ieşit pe poartă, a ocolit

curtea şi a intrat pe o a doua poartă, apoi împreună cu victima

Inculpatul a continuat să înjure şi să urle deplasându-se spre grajd, moment în care părinţii săi au fugit în casă şi

s-au încuiat.

Însă inculpatul i-a urmat şi a lovit uşa de la intrare în casă cu pumnii şi picioarele, a reuşit să o scoată din

balamale şi să o arunce într-o parte şi apoi i-a scos pe părinţi săi din casă.

Apoi l-a lovit pe tatăl său cu un bidon de aluminiu pentru lapte ce se afla lângă uşa de la intrare, astfel că

persoana vătămată V. E. a căzut în grădină, dar a reuşit să se ridice şi a fugit la vecini – familia B., pentru a cere

ajutor.

Martora Sz. I., vecină l-a observat pe V. E., după ce a ieşit din curte, sprijinit cu capul de gardul casei lui şi a

văzut că îi curgea sânge de la cap.

Aceeaşi martoră a declarat că din curtea familiei V. a auzit urlete şi ţipete, vocea fiind a lui V. B., că acesta

urla ca un animal spunând cuvinte de genul vacă, ţigancă, curvă

Martora a mai declarat că a auzit-o pe V. I. spunând stai frumos B., ce faci B. ?, ai înnebunit B. şi zgomote

puternice ca atunci când se loveşte cu lemne ori obiecte din metal.

Aceleaşi ţipete şi înjurături au fost auzite şi de martorii B. A. , B. E. şi J. M., de asemenea, vecini ai familiei

V..

După ce tatăl inculpatului a ajuns la vecini, martora B. E. a anunţat telefonic persoanele vătămate V. J. şi D. M.,

fraţii inculpatului.

Până la sosirea acestora, persoana vătămată V. E. s-a îndreptat din nou spre casă, moment în care l-a văzut în mod

direct pe inculpatul V. B. cum o lovea cu pumnii în cap pe V. I., însă a plecat către casa fiicei sale D. M. şi a ginerelui

său D. A. pentru a cere ajutor.

În acest timp, V. J., care fusese anunţat de către B. E., s-a deplasat la casa părinţilor, şi-a găsit mama stând în

şezut în curte, încă în stare de conştienţă. Iniţial V. Jeno a crezut că mama sa consumase băuturi alcoolice deoarece

obişnuia să bea.

În acest timp inculpatul V. B., încerca să monteze uşa de la intrare pe care o smulsese din balamale, mai apoi fiind

în curte, a continuat să urle şi să aducă injurii mamei sale, spunând ridică-te vacă împuţită şi chiar a încercat să îşi

lovească fratele, însă nu a reuşit, căci persoana vătămată V. J. i-a dat inculpatului două palme după care acesta a plecat

de acasă.

Acesta a încercat să o ridice în picioare pe mama sa, însă nu a reuşit datorită greutăţii şi când a aşezat-o a

observat că aceasta nu mai era conştientă.

A încercat din nou să o ridice, şi împreună cu tatăl său care venise între timp acasă, dar nu au reuşit, astfel că au

aşezat-o din nou pe jos în curte fără însă a o scăpa.

Au ajuns apoi la faţa locului şi sora inculpatului D. M. şi soţul său, martorul D. A., aceştia observând că V. I. nu

mai era conştientă, realizând că este în comă, astfel că a fost chemat un echipaj SMURD care a transportat-o pe V. I. la

Spitalul Târgu Secuiesc de unde datorită stării grave a acesteia a fost dusă de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă Braşov unde a fost operată de hematom subdural acut de hemisfer stâng.

Cu ocazia internării acesteia s-a observat că V. I. prezenta multiple echimoze diseminate pe tot corpul, prezentând

contuzie coloană vertebrală cervicală, contuzie forte toracică şi contuzie pulmonară stângă.

Victima V. I. a fost externată la data de 11.08.2014 şi reinternată din data de 17.08.2014, fiind operată din nou în

data de 18.08.2014 (hematom subdural cronic fronto-temporal stâng), iar la data de 28.08.2014 a survenit decesul.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală(autopsie) nr.296/AUT din 29.08.2014(f.111-121 dosar urmărire penală) şi

completării la acesta(f.128 dosar urmărire penală), pe tot corpul victimei V. I. au fost constatate multiple echimoze, iar

moartea acesteia a fost violentă, datorându-se hemoragiei meningee cu hematom subdural cronic consecutiv unui traumatism

cranio-cerebral cu fractură de boltă şi bază craniană, complicat în final cu bronhopneumonie, la un organism cu multiple

tare organice cronice datorate vârstei.

S-a mai concluzionat că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, iar

leziunea tanato-generatoare (cea cranio-cerebrală) s-a putut produce printr-o singură lovitură a capului cu un corp dur.

Între leziunile constatate şi deces s-a stabilit că a existat legătură de cauzalitate directă.

Absenţa leziunilor traumatice externe la nivelul pielii păroase a capului, în jumătatea stângă, supradiacentă

leziunilor meningo-cerebrale, denotă lovituri repetate cu corp dur, cel mai probabil pumn, şi nu alte tipuri de obiecte

dure, care ar fi produs şi mărci traumatice de tipul plăgilor contuze/plesnite.

S-a mai stabilit că absenţa totală a oricărei leziuni traumatice pe partea dreaptă a craniului exclude o posibilă

cădere cu lovire de plan dur, prin absenţa leziunilor de contralovitură, ţinând cont de gravitatea leziunilor

meningo-cerebrale pe partea stângă (aceasta fiind zona unde a fost localizată fractura craniană care a cauzat hematomul ce a

condus la moartea victimei).

S-a mai arătat că la gravitatea leziunilor meningo-cerebrale a contribuit în mod cert şi terenul patologic preexistent

al victimei, atât tarele organice datorate vârstei(ateroscleroză, osteoporoză – leziune osoasă caracterizată prin subţierea

şi rarefierea oaselor), cât şi ciroza hepatică.

S-a mai stabilit că poziţia victimă-agresor, raportat la leziunile craniene,  a fost faţă în faţă.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A1/7854/06.10.2014(f.227-229 dosar urmărire

penală) reiese că inculpatul poartă o mască socială pentru a-şi controla emoţiile ostile şi prezintă acumulare de afecte

dure cu potenţial exploziv în concurs cu abuzurile etilice şi în ciuda tulburării mixte de personalitate cu intelect

laminar, s-a apreciat că păstrează capacitatea psihică de apreciere critice a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale,

având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

Starea de fapt rezultată din materialul probator administrat se coroborează pe deplin cu declaraţia inculpatului din

faţa instanţei care a recunoscut săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, uzând de procedura în cazul

recunoaşterii învinuirii.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte,

prevăzută de art.16 alin.3 lit.b Cod penal, acesta prevăzând rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat 

posibilitatea producerii lui.

Concluzionând, în cauză există suficiente probe directe şi indirecte, suficient de precise, necontestate şi

concordante, care toate coroborate converg, dincolo de orice îndoială rezonabilă, spre convingerea că inculpatul V. B. se

face vinovat de săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Aşadar, în drept, fapta inculpatului V. B. care în data de 21.07.2014, în timp ce se afla la domiciliul său din satul

…., judeţul …, unde locuia cu părinţii săi, a aplicat numeroase lovituri mamei sale V. I., în special în zona capului,

aceasta decedând ca urmare a acestora la data de 28.08.2014, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor,

prevăzută de art.199 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod penal, pentru care tribunalul va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere limitele de

pedeapsă stabilite de legea specială (pedeapsa închisorii de la 10 ani la 25 ani pentru omor asupra unui membru de familie),

reduse cu 1/3 potrivit art.396 alin.10 Cod procedură penală, şi anume, pedeapsa închisorii de la 6 ani şi 8 luni la 16 ani

şi 8 luni, precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul

de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi

gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,

natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea

infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi

socială.

Astfel, se va reţine că fapta s-a săvârşit de inculpat prin aplicarea de numeroase lovituri mamei sale V. I., în

contextul consumului de băuturi alcoolice şi a unei tulburări de personalitate şi de comportament pe fondul unei debilităţi

psihice, prin lovituri puternice aplicate repetat în zona capului, zonă vitală, care i-au provocat leziuni traumatice, care

în final au dus la decesul acesteia, importanţa relaţiilor sociale ocrotite şi vătămate, calitatea victimei – mama

inculpatului cu care ar fi trebuit să aibă o relaţie caracterizată de sprijin reciproc, de respect, ocrotire şi dragoste.

Se vor avea în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, vârsta acestuia de 38 de ani, nivelul de

educaţie – 8 clase, lipsa antecedentelor penale(fişa de cazier judiciar -fila 232 dosar urmărire penală, că nu are o

ocupaţie sau un loc de muncă, îndeplinind însă diverse treburi gospodăreşti în imobilul părinţilor său unde locuieşte, că

manifestă o înclinaţie a  înspre consumul băuturi alcoolice, că potrivit raportului de evaluare nr.213 din 13.01.2015 de

către Serviciul de Probaţiune Braşov(filele 136-138 dosar instanţă) din dosarul de penitenciar rezultă că are un intelect

laminar şi întârziere mintală medie; iar testarea psihologică a arătat tendinţă spre comportament adictiv, precum şi faptul

că devine agresiv pe fondul consumului de alcool, că beneficiază de stabilitate locativă, are o situaţie materială şi

financiară modestă, dar care poate asigura acoperirea nevoilor de bază, însă acest factor depinde strict de relaţiile sale

cu membrii familiei, întrerupte în acest moment, că a fost obişnuit să desfăşoare activităţi lucrative pentru asigurarea

traiului, are un nivel redus de integrare familială, relaţiile sale cu membrii familiei fiind afectate de urmările faptei

comise de către inculpat, are in antecedentele comportamentale fapte comise cu violenţă, iar comportamentul său în

comunitate este afectat de abuzul de alcool.

 S-a evidenţiat ponderea factorilor criminogeni, apreciindu-se că riscul ca inculpatul să comită fapte cu violentă

este crescut, mai ales în condiţiile în care s-ar afla sub influenţa alcoolului.

Relativ la perspectivele de reintegrare în societate, s-a opinat că inculpatul V. B. s-ar putea reintegra social în

condiţiile în care, va conştientiza efectele negative ale consumului de alcool, precum şi necesitatea sistării acestui tip

de consum şi, dat fiind problemele medicale cu care pare să se confrunte, va respecta eventualul tratamentul medical

prescris şi va fi inclus într-un program de consiliere în vederea managementului emoţiilor negative şi a creşterii

autocontrolului asupra comportamentului său, astfel încât să fie diminuat potenţialul agresiv al inculpatului faţă de

membrii comunităţii.

De asemenea, potrivit caracterizării nr.2320 din 03.12.2014 eliberată de Primăria comunei …. (fila 132 dosar

instanţă), inculpatul se bucură de apreciere în rândul comunităţii în care locuieşte.

Nu în ultimul rând, va fi avută în vedere şi atitudinea procesuală de recunoaştere şi regret din faţa instanţei de

judecată, însă în contextul prezentei cauze, tuturor aspectelor menţionate nu le poate fi atribuită semnificaţia unor

circumstanţe atenuante, ci vor fi luate în considerare, la individualizarea pedepsei.

Având în vedere cele expuse, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei ce îi va fi aplicată, instanţa se va orienta

înspre jumătatea intervalului situat între minimul special şi maximul special prevăzute de lege, reduse cu o treime,

potrivit art.396 alin.10 Cod procedură penală, cu respectarea principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei comise

şi persoana inculpatului, apreciind că astfel stabilită, oferă garanţii în ceea ce priveşte realizarea scopului preventiv –

educativ al pedepsei.

Prin urmare, în contextul celor ce preced, în baza art.199 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod penal cu aplicarea

art. 396 alin.10  Cod procedură penală, va condamna inculpatul V. B., fiul lui E. şi I., născut la data de ……….  în

municipiul ……, judeţul ….., CNP ………, cetăţean român, necăsătorit, fără obligaţii militare, studii gimnaziale, fără ocupaţie,

domiciliat în comuna …. sat …. nr….. judeţul ………, fără antecedente penale, CI seria ….. nr…………, aflat în Penitenciarul

Codlea, la pedeapsa de 12 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1

lit. a şi b Cod penal, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor

asupra unui membru de familie.

În baza art.65 alin.1 şi 3 Cod penal, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1

lit. a şi b Cod penal, ca pedeapsă accesorie de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa

lit. a şi b Cod penal, ca pedeapsă accesorie de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa

privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

Cu privire la măsurile preventive dispuse în cauză, se va reţine că:

1. Prin ordonanţa procurorului nr.657/P/2014 din 03.09.2014 s-a luat faţă de inculpat, măsura preventivă a reţinerii

pentru 24 de ore, începând cu data de 03.09.2014, ora 20,00 până la data de 04.09.2014, ora 20,00.

2.  Prin încheierea nr.14 din 04.09.2014 a Tribunalului Covasna pronunţată în dosarul nr. 1405/119/2014, definitivă

prin necontestare, în baza art.226 Cod procedură penală rap. la art. 223 alin.2 Cod procedură penală şi art. 202 Cod

procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului V. B., fiul lui E. şi I., născut la  data de ……….. în

municipiul ………, judeţul ……., cetăţean român, de naţionalitate maghiară, studii 8 clase, fără ocupaţie şi loc de muncă,

desfăşoară activităţi în gospodărie şi agricole, necăsătorit, fără copii minori,  domiciliat în comuna …., sat …., nr.

………, judeţul ………, stagiul militar satisfăcut, C.M.J. Covasna, fără antecedente penale, CNP …………., posesor al C.I. seria ……

nr. …………, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 4 septembrie 2014 şi până la data de 3 octombrie 2014, inclusiv,

fiind emis la mandatul de arestare preventivă nr.15/UP din 04.09.2014 de către aceeaşi instanţă.

Pentru a se dispune această măsură, s-a constatat că există probe şi indicii temeinice din care rezultă suspiciunea

rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, că privarea de libertate a inculpatului este

necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, în vederea bunei desfăşurări a procesului penal,

dar şi pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

3. Prin încheierea din 29.09.2014 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 1476/119/2014, definitivă prin 

încheierea  nr.34/CC/U din 01.10. 2014 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art.236

Cod procedură penală raportat la art. 234 alin. 1 şi art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, s-a prelungit durata măsurii

arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 4 octombrie 2014 şi până la data de 2

noiembrie 2014, inclusiv, apreciindu-se ca fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art.223 alin.2 Cod procedură

4. După înregistrarea dosarului pe rolul instanţei, prin încheierea din 29.10.2014 a Tribunalului Covasna definitivă

prin încheierea penală nr. 78/CP/31.10.2014 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a menţinut

măsura arestării preventive a inculpatului.

5. Prin încheierea din 24.11.2014 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul pendinte,  s-a constatat legalitatea

sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.657/P/2014 din 23 octombrie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

privind pe inculpatul V. B., născut la data de ………… în municipiul ……….., judeţul ……….., CNP ……….., fiul lui E. şi I.,

cetăţean român, necăsătorit, fără obligaţii militare, studii gimnaziale, fără ocupaţie, domiciliat în comuna …. sat ….

nr…….. judeţul ……., fără antecedente penale, CI seria …….. nr……………, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de

omor, prevăzută de art.199 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de

urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privindu-l pe inculpat, stabilindu-se primul termen de judecată la

data  de 15.12.2014 şi termen intermediar pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive în ceea ce îl

priveşte pe inculpat, la data de 24.11.2014, orele 10,35.

6. Prin încheierea din 24.11.2014 pronunţată de Tribunalul Covasna definitivă prin decizia penală nr.164/C din

28.11.2014 a Curţii de Apel Braşov – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în temeiul art.362 Cod procedură penală

raportat la art.208 Cod procedură penală, a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului V. B..

În consecinţă, în temeiul art.72 Cod penal, va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi arestării

preventive a inculpatului, de la data de 03.09.2014 la zi.

În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală, constatând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive nu s-au modificat, va menţine măsura arestării preventive a inculpatului V. B., dispusă prin încheierea nr.14 din

04.09.2014 a Tribunalului Covasna.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul în vederea

introducerii profilului său genetic în baza de date a SNDGJ, la introducerea în penitenciar, de personalul medical al

penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din

partea instanţei de judecată.

În temeiul art.162 alin.1 Cod procedură penală şi art.163 alin.1 Cod procedură penală, după rămânerea definitivă a

În temeiul art.162 alin.1 Cod procedură penală şi art.163 alin.1 Cod procedură penală, după rămânerea definitivă a

hotărârii, mijloacele materiale de probă, şi anume – colet nr.1 – plic ce conţine două urme papilare, CD-R 700 MB Omega,

hotărârii, mijloacele materiale de probă, şi anume – colet nr.1 – plic ce conţine două urme papilare, CD-R 700 MB Omega,

inscripţionat “caz 3142/29.08.2014-necropsie V. I.”; plic ce conţine două probe de referinţă AND – necropsie V. I., aflate

la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, se vor arhiva împreună cu dosarul cauzei.

Cu privire la latura civilă, se va constata că persoanele vătămate V. E., V. J. şi D. M. nu s-au constituit părţi

civile în cauză.

Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă Mihai Viteazul al judeţului Covasna a precizat că nu se constituie parte

civilă în procesul penal pentru recuperarea cheltuielilor prilejuite de transportarea în data de 21.07.2014 a victimei V. I.

de la domiciliul acesteia la Spitalul Târgu Secuiesc (fila169 dosar urmărire penală şi fila 107 dosar instanţă) şi de

asemenea, nici Spitalul municipal Târgu Secuiesc nu a formulat pretenţii civile în cauză (filele 128-129 dosar instanţă).

În cursul urmăririi penale, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov s-a constituit iniţial parte civilă pentru suma

de 21216,19 lei (filele178-181 dosar urmărire penală), iar apoi în faţa instanţei a precizat suma ca fiind aceea de 20394,19

lei reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimei V. I. în perioadele 22.07.2014 – 11.08.2014 şi 17-28.08.2014,

la care s-au anexat şi un deconturile de cheltuieli FO 22939, FO 25578(filele 109-111 dosar instanţă).

Prin urmare, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în baza art.19, art.20

şi art.25 alin.1 Cod procedură penală şi 397 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art. 313 din Legea nr.95/2006 şi art.

1357 Cod civil,  va obliga inculpatul V. B. să plătească părţii civile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, cu

sediul în municipiul Braşov, str.Calea Bucureştilor nr.25-27, judeţul Braşov, suma de 20394,19 lei reprezentând cheltuieli

de spitalizare acordate victimei V. I..

În baza art.398 Cod procedură penală rap.la art.272 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art.274 alin.1 Cod

În baza art.398 Cod procedură penală rap.la art.272 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art.274 alin.1 Cod

procedură penală, onorariul parţial al apărătoarei desemnată din oficiu, av.O. A.(potrivit delegaţiei pentru asistenţă

juridică obligatorie nr.000683 din 28.10.2014 – fila 27 dosar instanţă) pe seama inculpatului, în sumă de 50 lei acordat

prin încheierea de şedinţă din 14.01.2015, se va include în cheltuielile judiciare care vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art.398 Cod procedură penală rap.la art.274 alin.1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata

către stat a sumei de1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 1500 lei reprezintă cheltuieli  judiciare

efectuate în cursul urmăririi penale.

efectuate în cursul urmăririi penale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art.199 alin.1 raportat la art.188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin.10  Cod procedură penală,

condamnă inculpatul V. B., fiul lui E. şi I., născut la data de …….. în municipiul …….., judeţul …….., CNP ………., cetăţean

român, necăsătorit, fără obligaţii militare, studii gimnaziale, fără ocupaţie, domiciliat în comuna …. sat …. nr…..

judeţul ………, fără antecedente penale, CI seria … nr…….., aflat în Penitenciarul Codlea, la pedeapsa de 12 ani închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a şi b Cod penal, pe o durată de 3 ani,

după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor asupra unui membru de familie.

În baza art.65 alin.1 şi 3 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1

În temeiul art.72 Cod penal, deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi arestării preventive a

inculpatului, de la data de 03.09.2014 la zi.

În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală, menţine măsura arestării preventive a inculpatului V. B., dispusă prin

încheierea nr.14 din 04.09.2014 a Tribunalului Covasna.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul în vederea introducerii

profilului său genetic în baza de date a SNDGJ, la introducerea în penitenciar, de personalul medical al penitenciarului, cu

sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nici o altă notificare prealabilă din partea instanţei de

judecată.

inscripţionat “caz 3142/29.08.2014-necropsie V. I.”; plic ce conţine două probe de referinţă ADN – necropsie V. I., aflate

la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, se arhivează împreună cu dosarul cauzei.

Se constată că persoanele vătămate V. E., V. J. şi D. M. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art.19, art.20 şi art.25 alin.1 Cod procedură penală şi 397 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art.313

din Legea nr.95/2006 şi art.1357 Cod civil, admite acţiunea civilă formulată şi precizată de Spitalul Clinic Judeţean de

Urgenţă Braşov, cu sediul în municipiul Braşov, str. Calea Bucureştilor nr.25-27, judeţul Braşov şi obligă inculpatul V. B.

să plătească acestei părţi civile suma de 20394,19 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimei V. I..

procedură penală, onorariul parţial al apărătoarei desemnată din oficiu, av.O. A. pe seama inculpatului, în sumă de 50 lei

acordat prin încheierea de şedinţă din 14.01.2015, se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

În temeiul art.398 Cod procedură penală rap.la art.274 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata către

stat a sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 1500 lei reprezintă cheltuieli  judiciare

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică,  azi 20 ianuarie 2015.

PREŞEDINTE GREFIER