Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 10798/2005, contestatorul A.P. a formulat in contradictoriu cu intimata S. C. de E., M., B., C., V.B. şi C. „C.F.R. M.” S.A. plângere prin care a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să o oblige să-i predea carnetul de muncă completat cu toate inscrierile la zi.
In motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a fost angajat al pârâtei in calitate de sef serviciu tehnic investitii, contracte, asigurarea calităţii şi că în data de 11.02.2005 in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare a solicitat incetarea activităţii prin demisie respectând termenul legal de preaviz. La data de 31.03.2005 a predat serviciul cu procesul-verbal de predare – primire nr. 14/450.
Potrivit art. 79 alin 7 Codul muncii, contractul individual de muncă incetează la data expirării termenului de preaviz adică la 1.04.2005, data la care societatea avea obligatia să-i inmâneze carnetul de muncă conform art. 4 alin 2 din Decretul nr. 92/1976.
La data de 13.04.2005 a primit o adresă prin care a fost notificat in legătură cu suspendarea plăţii salariului, reţinerea cărţii de muncă şi mentiunea că perioada de preaviz de 30 de zile nu este aplicabilă deoarece nu s-a respectat dispoziţia presedintelui societătii din data de 4.02.2005 şi s-au descoperit nereguli in documentele contabile, neregularităţi ce trebuie clarificate.
Această dispoziţie din data de 4.02.2005 arată că nici un angajat al S.C. CFR M S.A. nu-şi va incheia contractul de muncă fără semnătura d-lui H.A., precum şi că persoanele care ocupă funcţia de nu îşi vor inceta activitatea până nu vor finaliza bilantul pe anul 2004. Conform hotărârii AGA nr. 51/1.02.2005 diectorul SC CFR M. S.A. este d-l M.A., singurul care are competenţa de a semna decizia de incetare a contractului individual de muncă şi carnetul de muncă. In decizia emisă se face referire la contabili, iar reclamantul este inginer.
Conform notificării s-a prezentat de urgenţă la sediul societăţii, ocazie cu care s-a intocmit un proces-verbal in care s-a menţionat că solicitările din notificare au fost indeplinite anterior emiterii acesteia.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 4, 5 şi 8 din Decret nr. 92/1976.
La data de 6.06.2005 pârâta a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.
In motivare, a arătat că reclamantul nu şi-a executat obligatiile de serviciu din fişa postului, astfel că s-au produs nereguli de ordine financiară, nefiind predate la timp documentele contabile, iar societatea a fost pusă în imposibilitatea recuperării debitelor şi a plăţii creanţelor pe care le are.
De asemenea, reclamantul a avut o atitudine lipsită de interes faţă de dispoziţiile şefilor ierarhici superiori, dispoziţii cărora nu le-a dat curs deşi avea această obligaţie.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 114 C.pr.civ.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 20.11.2002, intre reclamantul P.A., in calitate de angajat si parata S. C. de E., M., B., C., V.B. şi C. „C.F.R. M.” S.A. in calitate de angajator, s-a incheiat un contract de pe durata nedeterminata.
La data de 11.02.2005, reclamantul a inregistrat la societatea parata cererea sa de demisie.
Decurgand din principiul general al libertatii muncii desfacerea contractului de munca poate fi efectul exclusiv al vointei salariatului, prin exceptie de la principiul irevocabilitatii conventiilor prevazut de art. 969 alin. 2 Cod civ, care impune pentru incetarea acestora consimtamantul ambelor parti.
Prin urmare, actul unilateral de vointa al salariatului produce prin sine insusi efecte juridice, mai precis incetarea contractului individual de munca potrivit art. 79 alin. 1 si 6 Cod muncii, nefiind supus unor alte conditii decat aceea a unui preaviz, perioada in care toate drepturile si obligatiile partilor subzista.
Denuntarea contractului si preavizarea trebuie sa fie aduse la cunostinta organului competent sa incheie contractul, fara sa mai fie deci necesara aprobarea acesteia sau emiterea unei decizii.
Incetarea raporturilor de munca avand loc din initiativa uneia din parti, respectiv din initiativa salariatului, modalitate neconditionata de acordul sau aprobarea celeilate parti, aceasta opereaza potrivit art. 79 alin. 7 Cod muncii la expirarea termenului de preaviz.
Prin urmare, decizia presedintelui C.E.O din 7.02.2005, care conditioneaza incheierea contractului de munca de semnarea deciziei de incetare a activitatii si de incheierea unui proces verbal de predare-primire, intrucat adauga la lege, este nelegala si ca atare nu poate produce efecte juridice.
Ca o consecinta a incetarii raporturilor de munca, unitatea parata este obligata, in temeiul art. 4 din Decretul nr. 92/1976 sa elibereze reclamantului carnetul de munca, completat cu toate inscrierile la zi.
Subsecvent faptului ca legea nu conditioneaza incetarea contractului de acordul unitatii angajatoare, nu lasa la latitudinea acesteia nici eliberarea carnetului de munca.
Data fiind formularea sa categorica, textul de lege nu permite, datorita consecintelor deosebite pe care pe pot produce, derogari de la obligatia stabilita in sarcina unitatii, aceasta putand folosi pentru incalcarea de catre angajat a propriilor sarcini numai mijloacele procedurale legale puse la dispozitia sa.
Fata de aceste considerente, instanta a admis plangerea si a obligat intimata să înmâneze contestatorului carnetul de muncă, completat cu toate înscrierile la zi.
