CONT.ADM.Contravenţie la regimul legal al vitezei. Ordinul de serviciu al agentului constatator. Dispozitivul întocmit de intimat . Aplicabilitatea art. 177 alin.1 din h.g. nr. 1391/2006


 1)-Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr.X/X/2009, petentul C.G.M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictor cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria X nr. X din X/X/2009 , în baza căruia a fost sancţionat cu 9 puncte amendă în cuantum de 540 lei, aplicandu-i-se corelativ sancţiunea complementară a suspendării exerciţiului dreptului de a conduce, dar şi măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere, pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzută la art. 102 al. 3  litera e), din OUG nr.195 / 2002 raportat la art. 121 alin. 1 din HG nr.1391/2006.

În motivarea plângerii, petentul a susţinut că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa de agentul constatator.

Procesul verbal contestat este afectat de nulitate absolută întrucât în cuprinsul acestuia nu sunt menţionate toate informaţiile de identificare ale aparatului radar utilizat la măsurarea vitezei, iar pretinsa contravenţie nu este dovedită în condiţiile în care  agentul constatator nu i-a prezentat, la cerere, înregistrarea efectuată.

Intimatul a formulat întâmpinare în condiţiile art. 115-118 din Codul de procedura civilă, solicitând respingerea plângerii ca neîntemaiată, întrucât la data de X/X/2009, orele 18 :00, petentul a condus autoturismul X, pe DN 10 , în localitatea Pătârlagele, judeţul Buzău cu o viteză de 126 Km/h, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la art. 102 alin.3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006.

2) – Prin sentinţa civilă nr. X/2009 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a admis plângerea formulată dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie.

Pentru a hotărî astfel instanţa fondului, invocând art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertaţilor Fundamentale, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene, a reţinut că intimatul nu a răsturnat prezumţia de nevinovăţie a petentului prin administrarea unor dovezi de netăgăduit în sprijinul acuzaţiilor făcute, situaţia îndoielnică beneficiind contravenientului.

Instanţa a avut în vedere în acest sens, că  deşi a solicitat intimatului să prezinte în copie ordinul de serviciu al operatorului radar pentru data de 19.06.2009 de natură să ateste că se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acesta nu s-a conformat dispoziţiei instanţei, apreciind că abaterea săvârşită este dovedită cu planşa fotografică şi buletinul de verificare metrologică al aparatului radar utilizat la măsurarea vitezei.

3)- Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal conform art. 34 alin.2 din OG nr. 2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit motivelor de recurs depuse în scris la dosar.

În expunerea motivelor de recurs, intimatul a invocat greşita anulare a procesului verbal de contravenţie, în condiţiile în care poliţistul rutier autorizat ca operator radar,  a acţionat în exercitarea atribuţiilor curente de serviciu cu care este investit legal şi nu în baza unui ordin de  serviciu, fiind dirijat în dispozitivul din 19.06.2009, pe fondul planificării activităţii serviciului poliţiei rutiere, act cu caracter strict intern.

În sprijinul motivelor de recurs, intimatul a depus la  dosar dispozitivul din 19.06.2009, de natură să ateste dirijarea operatorului radar G.M. şi a agentului constatator N.G. să actioneze în zonă (fila 9).

4)- . Prin decizia civilă nr. X/2010 s-a admis recursul declarat de petent , modificându-se sentinţa atacată în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată.

În acest sens s-a avut în vedere :

4.1.)- În raport de probatoriul administrat în cauză, agentul constatator a reţinut în mod corect prin procesul verbal contestat că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţei prevăzute la art. 102 alin.3 lit.e) din OUG nr. 195/2002 raportat la art. 121 alin.1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, constând în conducerea autoturismului X, la data de X/X/2009, orele 18:00, pe DN 10 , în localitatea  Pătârlagele, judeţul Buzău cu o viteză de 125 Km/h înregistrat cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.

4.2. – Fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului s-a dovedit neechivoc cu planşa fotografică depusă la fila 13 dosar şi buletinul de verificare metrologică nr. 0163776 din 1.09.2008 privind aparatul radar Traffipax Speedophot, seria 330/0429-001/94 utilizat în regim staţionar la măsurarea vitezei, fiind montat pe autoturismul poliţiei, depus la fila 15.

4.3. – Poliţistul rutier, autorizat ca şi operator radar, conform atestatului nr. 51093/32 din 15.09.2008 depus la fila 15 dosar, a acţionat pe sectorul de drum  respectiv în echipaj constituit împreună cu un alt poliţist rutier ce prezintă calitatea de agent  constatator, în exercitarea atribuţiilor curente de serviciu, fiind abilitaţi să îndrume, supravegheze, controleze respectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice şi să dispună măsurile legale în cazul constatării încalcării acestora, astfel cum se prevede la art. 177 alin.1 din HG nr. 1391/2006.

4.4. –  S-a apreciat, prin urmare  , că instanţa fondului a reţinut în mod greşit faptul că pentru dovedirea acestui gen de contravenţie se impune existenţa unui ordin de serviciu, întocmirea dispozitivului de acţiune în echipaj, în domeniu, ţinând exclusiv de planificarea curentă a activităţii serviciului poliţiei rutiere.

4.5. – Deşi nu-i revine o astfel de obligaţie legală, intimatul a depus totuşi la dosar, în sprijinul cererii de recurs, dispozitivul menţionat anterior, spre edificarea instanţei în sensul existenţei la perioada de referinţă şi pentru segmentul de drum  respectiv a dispozitivului compus din cei doi poliţişti rutieri.

5. – Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.2 în referire la art. 304 pct.9 din Codul de procedură civilă, s-a admis recursul ca întemeiat şi s-a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii ca neîntemeiată a plângerii formulate de petent împotriva procesului verbal contravenţional seria X nr.X/2009.

3