Infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere. Recunoaşterea faptei. Circumstanţă atenuantă.
Simpla recunoaştere a săvârşirii faptelor deduse judecăţii nu atrage cu necesitate reţinerea circumstanţei atenuante anterior menţionate.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 116/F/24 noiembrie 2010)
Prin sentinţa penală nr. 725 din 07.06.2010, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în baza art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată şi modificată prin L. 49/2006, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. a fost condamnat inculpatul GS pentru săvârşirea infracţiunii de punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, la pedeapsa de: 4 luni închisoare.
În baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată şi modificată prin L. 49/2006, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c C.pen. şi art. 76 alin. 1 lit. d C.pen. a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată la pedeapsa de: 7 luni închisoare.
În baza art. art. 33 lit. a C.penal, s-a constatat că faptele au fost comise în forma concursului real, iar în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, a fost stabilită pedeapsa ce mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de: 7 luni închisoare.
În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C.pen. a fost stabilit termen de încercare de 2 ani şi 7 luni.
S-a pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 alin. 1 C.penal.
În baza art. 71 C.pen, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b C.pen., iar în temeiul art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa.
Apelul declarat în cauză este fondat pentru motivele invocate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul constată că prima instanţa a stabilit o corectă stare de fapt şi a reţinut în mod just vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, aplicând însă o pedeapsă nelegală pentru prima din faptele reţinute în sarcina inculpatului şi reţinând în mod nejustificat circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod penal, cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul prevăzut de lege.
Sub un prim aspect, este de observat că în condiţiile reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 (7 luni închisoare), este nelegală, întrucât infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului este sancţionată de textul incriminator cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.
Ca atare, în situaţia reţinerii circumstanţei atenuante s-ar fi impus aplicarea unei pedepse sub minimul special de 6 luni închisoare.
Pe de altă parte însă, din analiza tuturor elementelor cauzei ca şi a împrejurărilor ce caracterizează persoana făptuitorului, tribunalul apreciază că reţinerea circumstanţei atenuante este nejustificată.
În concret, inculpatul a fost judecat în prezenta cauză pentru săvârşirea a două infracţiuni la regimul circulaţiei comise la data de 14.02.2010. Anterior acestei date, la 08.09.2009, inculpatului i-a fost întocmit dosar penal de către autorităţile din judeţul Mureş pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 85 alin. 1 şi 2 din OUG. nr. 195/2002, ocazie cu care i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule.
Ulterior acestei date, respectiv la 15.10.2009, autorităţile judiciare din acelaşi judeţ l-au depistat pe inculpat conducând un autovehicul pe drumurile publice, deşi dreptul de a conduce îi fusese suspendat, motiv pentru care i s-a întocmit un nou dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 86 alin. 2 din acelaşi act normativ.
În fine, la data de 23.10.2009, inculpatul a fost din nou surprins de autorităţile judeţului Vrancea în timp ce conducea un autovehicul având dreptul de conducere suspendat, astfel încât acestuia i s-a întocmit un nou dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii mai sus menţionate.
În raport de toate aceste elemente, reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, apare ca nejustificată, conduita corespunzătoare a inculpatului constând în acceptarea evidenţei, în condiţiile în care acesta a fost oprit în trafic de către organele de poliţie.
Pe de altă parte, astfel cum s-a statuat în practica judiciară în materie, simpla recunoaştere a săvârşirii faptelor deduse judecăţii nu atrage cu necesitate reţinerea circumstanţei atenuante anterior menţionate.
În consecinţă, apreciindu-se că apelul parchetului este fondat şi pentru acest temei, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr. penală, acesta va fi admis, hotărârea atacată va fi desfiinţată în parte, în latura penală, referitor la aplicarea circumstanţei atenuante reţinute în favoarea inculpatului, prin înlăturarea acesteia, şi la individualizarea pedepselor şi rejudecând în aceste limite se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat şi la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată.
În baza disp. art. 33 lit. a Cod penal se va constata că faptele au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, iar în baza disp. art. 34 lit. b Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Apreciindu-se că modalitatea de individualizare a executării pedepsei astfel cum a fost aceasta stabilită prin hotărârea apelată este corectă, se vor menţine dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind în baza disp. art. 82 Cod penal, un termen de încercare de 3 ani.
Potrivit disp. art. 371 alin. 2 Cod pr. penală, tribunalul a examinat întreaga cauză sub toate aspectele de fapt şi de drept, constatând însă că nu există şi alte temeiuri pentru desfiinţarea hotărârii atacate.
Ca urmare, celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate vor fi menţinute.
