COMERCIAL: Contestaţie la executare silită. Nepunerea în discuţia părţilor a excepţiei de netimbrare a cererii. Casarea soluţiei fondului şi trimiterea cauzei aceleeaşi instanţe Contestaţie la executare


Asupra recursului comercial de faţă ;

Prin contestaţia la înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr. 386/277/10.03.2010 contestatoarea O M B Siriu a solicitat în contradictoriu cu intimata Primăria comunei Siriu, anularea titlului executoriu nr.2/22.02.2010 emis de intimată ca nelegal şi netemeinic.

În fapt, a susţinut contestatoarea că la data de 22.02.2010 a fost somată să achite suma de 23.952 lei reprezentând impozit teren extravilan pentru care a fost emis şi titlu executoriu.

A susţinut contestatoarea că potrivit art. 256 alin.4 cod fiscal, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea sa, iar nu asociaţia.

Primarul Com.Siriu legal citat nu s-a prezentat la judecată şi nu a formulat întâmpinare.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr.489 din 13.04.2010 Judecătoria Pătârlagele a admis contestaţia la executare şi a anulat titlul executoriu nr.2/22.02.2010 emis de Comuna Siriu.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa avut în vedere următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile statului asociaţiei O M B Siriu, contestatoarea a fost înfiinţată în scopul administrării fondului forestier ce aparţine proprietarilor de terenuri reconstituite conform Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 247/2005 (fil. 9 – 12).

Obiectul de activitate al asociaţiei constă, potrivit art. 7 din Statut, în conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, administrarea acestuia cu respectarea regimului silvic, sumele încasate din valorificarea masei lemnoase fiind venituri ale proprietarilor, se repartizează acestora proporţional cu cota parte din terenul deţinut.

Instanţa a constatat că în conformitate cu dispoziţiile art.42 lit.k, veniturile din agricultură şi silvicultură sunt neimpozabile, cu excepţia prevăzute la art. 71, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 256 alin.4 cod fiscal, în cazul terenului deţinut în comun de mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflata în proprietatea sa.

Din cele mai sus expuse rezultă că membrii obştei sunt ai terenurilor, astfel încât obştea neavând această calitate nu poate fi obligată la plata impozitului pe teren.

În această situaţie, instanţa a admis contestaţia şi a anulat titlul executoriu nr. 2/22.02.2010 emis de Comuna Siriu, judeţul Buzău.

Împotriva sentinţei a formulat în termen recurs pârâta Comuna Siriu reprezentată prin Primar,solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Primul motiv de recurs este cel prevăzut de art.304 pct.5 C.pr.civ.,în sensul că s-au încălcat prevederile art.105 alin.2 C.pr.civ.Astfel,instanţa fondului nu a solicitat potrivit art.402 C.pr.civ.,o copie a dosarului de executare.De asemenea,deşi contestaţia la executare trebuia timbrată,instanţa nu a pus în vedere contestatoarei să achite taxa judiciară de timbru conform prevederilor legii 146/1997.

Este incident şi motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 C.pr.civ.,deoarece din susţinerile contestatoarei rezultă că aceasta contestă doar în parte titlul executoriu.Aceasta a arătat că deţine în proprietate suprafaţa totală de 998 ha teren,că a solicitat calcularea impozitului pentru suprafaţa de 440,2 ha teren,singura care constituie bun impozabil,însă instanţa fondului a anulat în totalitate titlul executoriu,încălcând principiul disponibilităţii şi acordând mai mult decât s-a cerut.

Este incident şi motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 C.pr.civ.,deoarece instanţa a reţinut că în conformitate cu dispoziţiile art.42 lit.k din C.fiscal,veniturile din agricultură şi silvicultură sunt neimpozabile cu excepţia celor prevăzute la art.71,ceea ce nu este cazul în speţă.Conform Titlului III din C.fiscal,se reglementează distinct impozitul pe teren,categoriile de venituri suspuse impozitului şi alte aspecte privitoare la acest impozit,norme juridice ce nu sunt aplicabile în prezenta cauză.Obiectul cauzei fiind contestaţia la titlul executoriu,îşi găsesc reglementarea prevederile Titlului IX din C.fiscal.Motivarea în drept a sentinţei cuprinde un motiv totalmente străin de natura pricinii.

Este incident şi motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 C.pr.civ.,deoarece deşi la dosar se află titlul de proprietate nr.782/31.10.2002 emis către proprietarul O M B Siriu,instanţa în mod eronat a reţinut că Obştea nu are calitatea de proprietar şi nu poate fi obligată la plata impozitului pe teren.

Este incident şi motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ.,deoarece instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art.42 lit.k C.fiscal şi art.256 alin.4 C.fiscal.

Intimata nu a formulat întâmpinare dar prezentă la judecată prin apărător a solicitat respingerea recursului.

Prin decizia nr. 810 din 12.11.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a admis recursul ca întemeiat dispunându-se casarea sentinţei şi trimiterea cauzei aceleeaşi instanţe în vederea punerii în discuţia părţilor a excepţiei nulităţii cererii pentru netimbrare.

Hotărând astfel, tribunalul a reţinut :

După cum rezultă din conţinutul cererii,aceasta este o contestaţie la titlul executoriu,deci o contestaţie la executare,iar nu o contestaţie împotriva titlului de creanţă fiscală-act administrativ fiscal,care este după caz,decizia de impunere sau alt act administrativ care individualizează obligaţia de plată a impozitului.Prin urmare,competenţa de judecată pe fond aparţine judecătoriei,iar nu tribunalului.

După cum se observă din dosar,pe parcursul judecăţii instanţa nu a pus în discuţia părţilor obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru,contestaţia la executare nefiind una din cererile scutite de la plata acestei taxe potrivit prevederilor legii 146/1997.Prin urmare,în baza art.304 pct.5 C.pr.civ.,recursul este întemeiat,s-a admis şi s-a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru a se pune în discuţia părţilor excepţia nulităţii cererii pentru netimbrare.