•Art. 1 din Legea nr. 554/2004; OG nr. 35/2002 şi Legea nr. 215/2001 rep. Prin definirea „subiectelor de sezină”, actuala reglementare a textului art. 1 din
Legea nr. 554/2004 lărgeşte sfera de aplicare a legii. Consilierul local nemulţumit de hotărârile Consiliului judeţean privind constituirea comisiilor de specialitate în diverse domenii de activitate de interes public, justifică un interes legitim pentru a putea formula o cerere de chemare în judecată la instanţa de administrativ în vederea anulării actului pretins a fi vătămător.
Prevederile art. 54 din Legea nr. 215/2001 nu reglementează exclusiv funcţionarea consiliului local, deoarece textul art. 98 din respectivul act normativ prevede că dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi 54 se aplică în mod corespunzător. Prevederile Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor locale aprobat prin OG nr. 35/2002 pot fi avute în vedere şi la elaborarea şi adoptarea regulamentelor proprii ale comisiilor judeţene.
În funcţie de specificul activităţii şi numărul consilierilor, consiliul poate să hotărască şi să organizeze comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate decât cele 10 indicate în anexa 2 din Regulament, sau, o comisie poate să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.
Prin sentinţa civilă nr. 2378 din 22 octombrie 2008, Tribunalul Harghita a respins excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantului A.Z., invocată de pârâtul Consiliul
judeţean Harghita şi a admis acţiunea reclamantului, anulând hotărârile nr. 121 şi 122, ambele emise de pârât la data de 4 iulie 2008.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, prin hotărârea nr. 121/2008 pârâtul a stabilit 5 comisii de specialitate, în timp ce prin Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale erau prevăzute 7 astfel de comisii, iar reclamantul s-a considerat a fi interesat în respectarea prevederii din Regulament, deoarece ar fi putut face parte din mai mult de o comisie şi ar fi avut şanse mai mari să fie ales preşedinte al uneia dintre ele. S-a considerat astfel, că reclamantul are interes legitim privat care îi conferă calitate procesuală activă, dându-i posibilitatea să invoce şi interesul legitim public constând în respectarea legii.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că în art. 32 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin hotărârea nr. 87/2001 se prevede că în şedinţa de constituire, Consiliul stabileşte pe toată durata mandatului, un număr de 7 comisii cu denumirea specifică, comisii de specialitate în funcţie de specificul local şi nevoile activităţii sale. S-a mai avut în vedere faptul că în art. 35 din regulament se prevede că numărul comisiilor de specialitate şi denumirea lor se pot modifica prin modificarea Regulamentului iar în condiţiile în care pârâtul a adoptat Hotărârea nr. 121/2008 stabilind un număr de numai 5 comisii de specialitate, cu o denumire parţial diferită de cea prevăzută în Regulament, în timp ce prin Hotărârea nr. 122/2008 a fost stabilită componenţa comisiilor, s-a considerat că cele două hotărâri încalcă prevederile legale. Instanţa a făcut şi o analiză a forţei juridice a actelor incidente, în speţă fiind vorba de prevederile art. 32 şi 35 din regulament, prin comparaţie cu art. 15 din OG nr. 35/2002, concluzionând că pentru consiliile judeţene există numai facultatea şi nu obligaţia respectării regulamentului cadru reglementat de OG nr. 35/2002 iar prevederile art. 54 din Legea nr. 215/2001 nu sunt pertinente deoarece reglementează exclusiv funcţionarea consiliului local.
Hotărârea primei instanţe a fost atacată cu recurs de pârâtul Consiliul Judeţean Harghita care a solicitat în principal respingerea cererii reclamantului ca inadmisibilă iar în subsidiar, pe fond respingerea aceleiaşi cereri ca fiind neîntemeiată.
S-a susţinut în motivarea recursului că reclamantul nu a putut şi nu poate dovedi vătămarea vreunui drept subiectiv şi nici cel puţin a vreunui interes legitim privat sau public, dar că a reuşit să încalce principiul autonomiei locale, principiul legal al deliberării şi principiul legal al majorităţii.
Recurentul a criticat modul în care instanţa a analizat interesul legitim al reclamantului, în esenţă relevându-se că posibilitatea sau „şansa” reclamantului în sensul dat de instanţă, nu prezintă interes legitim privat sau public, deoarece numărul consilierilor în comisiile de specialitate s-a stabilit în funcţie de ponderea acestora în cadrul Consiliului. S-a mai învederat faptul că, nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri şi că, potrivit art. 17 alin. 3 din OG nr. 35/2002, în funcţie de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisie de bază, iar indemnizaţia se va achita numai pentru activitatea desfăşurată în comisia de bază. Recurentul a dorit să sublinieze caracterul permisiv al normei la care face referire pentru a învedera că nu există un drept recunoscut de lege care să-i fi fost încălcat reclamantului pentru că nu face parte din mai multe comisii. S-a mai precizat că şansele reclamantului de a fi preşedinte sau secretar în vreo comisie nu depinde de numărul comisiilor ci de specialitate, ci de votul majorităţii consilierilor ce o compun în conformitate cu art. 18 din OG nr. 35/2002.
Concluzionând, recurentul a precizat că reclamantul nu a reuşit să dovedească ce drept recunoscut de lege sau ce interes legitim privat i-a fost vătămat prin adoptarea celor două acte administrative.
Pe fondul cauzei, recurentul a învederat că, în şedinţa de constituire din 4 iulie 2008, Consiliul Judeţean Harghita a stabilit în funcţie de specificul local şi nevoile activităţii sale, cinci comisii de specialitate pentru mandatul 2008-2012 iar instanţa de fond prin interpretarea dată art. 35 din ROF, a încălcat principiul autonomiei locale. S-a mai menţionat că, prin adoptarea celor două hotărâri atacate, cu votul cu mult peste 2/3, aşa cum rezultă din extras – procesul verbal al şedinţei din 4 iulie 2008, implicit, au fost modificate prevederile referitoare la comisiile de specialitate, recurentul prevalându-se în acest sens şi de prevederile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 24/2000.
S-a mai criticat şi susţinerea primei instanţe potrivit căreia art. 15 din OG nr. 35/2002 nu este pertinent în cauză, precizându-se că, deşi există facultatea ca ROF-ul să fie elaborat în conformitate cu OG nr. 35/2002, s-a optat pentru elaborarea acestuia în conformitate cu OG nr. 35/2002, prin urmare există obligaţia de respe4ctare a acestui act normativ. În plus, s-a învederat că, în art. 98 din Legea nr. 215/2001 republicată, se stipulează că dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi art. 54 se aplică în mod corespunzător, deci şi pentru consiliile judeţene se aplică prevederile art. 54, contrar celor constatate de instanţa de fond.
Reclamantul intimat A.Z., a formulat întâmpinare la recursul Consiliului Judeţean Harghita, solicitând respingerea acestuia, motivând în susţinerea calităţii sale procesuale active că, dacă s-ar fi respectat prevederile ROF ar fi avut şanse mai mari să devină membru în două comisii, nu însă aşa cum este starea actuală, ar fi avut şanse mai mari să obţină o funcţie de preşedinte sau secretar într-una dintre aceste comisii, şi în plus, fiind membru al unui partid politic, o funcţie în administraţie înseamnă mai mult prestigiu pentru partidul respectiv, fiind vorba şi despre un interes material, deoarece prin participarea la mai multe şedinţe, indemnizaţia lunară ar fi fost mai mare. Totodată a invocat şi interesul public, deoarece existând mai multe comisii, există posibilitatea de a aprofunda discuţii pe proiectele de hotărâre, rezultând o mai bună organizare a vieţii publice.
Referitor la legalitatea celor două acte reclamate, intimatul a precizat că OG nr. 35/2002 are numai trei articole, deci nu se poate invoca existenţa unui „art. 15”, că se contestă modul arbitrar în care s-a aplicat dreptul autorităţilor locale de a-şi defini singure structura organizatorică legal trebuind constituită 7 comisii de specialitate, că ROF-ul în vigoare pe 4 iulie 2008 a fost adoptat prin Hotărârea nr. 87/2001 iar prevederile regulamentului se impun a fi respectate şi că, nu are relevanţă că ulterior, în noiembrie, Consiliul Judeţean a aprobat un nou regulament care permite sau impune alegerea a 5 comisii de specialitate.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, ţinând cont şi de incidenţa prevederilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa constată că recursul Consiliului Judeţean Harghita este fondat.
Reclamantul A.Z. are calitatea de membru al Consiliului Judeţean Harghita, iar conform HCJ nr. 122/2008 face parte din una dintre cele cinci comisii de specialitate constituite prin HCJ nr. 121/2008.
Sub aspectul calităţii procesuale active, actuala reglementare a textului art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin definirea „subiectelor de sezină”, lărgeşte sfera de aplicare a legi, dând posibilitatea oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim, iar reclamantul, dincolo de argumentele prin care îşi motivează interesul său personal, invocă argument de interes public, având în vedere un act administrativ, respectiv o hotărâre de consiliu judeţean prin care se constituie şi se organizează comisii de specialitate în diferite domenii de interes public. Prin interpretarea dată textului de lege indicat în practica judiciară dar şi prin cele statuate prin decizii ale CCR, instanţa nu-i poate contesta reclamantului interesul legitim invocat în cererea de anulare a unor acte administrative, inclusiv pe motive de nelegalitate a acestora.
Pe fondul cauzei însă, argumentele reclamantului sunt neconvingătoare şi nu pot duce la anularea celor două hotărâri din următoarele considerente:
Este adevărat că prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Judeţean Harghita depus la filele 58-81 dosar fond, la art. 32 se prevede că în şedinţa de constituire, Consiliul Judeţean Harghita stabileşte pe toată durata mandatului, „următoarele comisii de specialitate, în funcţie de specificul local şi nevoile activităţii sale”, urmând enumerarea comisiilor, care însumate formează un număr de şapte comisii. Din economia textului art. 32 din ROF nu rezultă obligativitatea constituirii unui număr de 7 comisii de specialitate, ci sunt indicate denumirile comisiilor pe domenii de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate. Mai mult decât atât la alin. 2 al art. 32 din ROF se precizează că domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membrii, se stabilesc de către consiliul judeţean, în funcţie de specificul activităţii din judeţ.
Se observă că prin Hotărârea 76/2004, s-au constituit 8 asemenea comisii de specialitate (filele 53-56 dosar fond), după ce în 2000, prin HCJ 53 s-au constituit 7 asemenea comisii.
Prin HCJ nr. 121/2008, Consiliul Judeţean Harghita a hotărât constituirea unui număr de cinci comisii de specialitate, dar, dacă se urmăreşte denumirea acestora, mai precis
domeniile de activitate vizate, se observă că cele cinci comisii includ practic toate domeniile enumerate la art. 32 din ROF. Nu există nici un text legal, prohibitiv, în sensul că o comisie de specialitate nu poate să includă mai multe domenii de activitate dintre cele indicate în regulament şi în anexa nr. 2 la OG nr. 35/2002.
Referitor la aplicabilitatea textului art. 54 alin. 1 şi 6 din Legea nr. 215/2001 republicată şi în ceea ce priveşte consiliile judeţene, textul art. 98 prevede că dispoziţiile art. 42-46, 48-52 şi 54 se aplică în mod corespunzător, astfel că nu pot fi reţinute considerentele primei instanţe, potrivit cărora prevederile art. 54 din Legea nr. 215/2001 nu sunt pertinente deoarece reglementează exclusiv funcţionarea consiliului local.
În ceea ce priveşte aplicarea prin OG nr. 35/2002, într-adevăr, aceasta aprobă Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, dar, potrivit prevederilor art. 79/7, prevederile lui pot fi avute în vedere şi la elaborarea şi adoptarea regulamentelor proprii de către consiliile judeţene iar în anexa 2, sunt prevăzute domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, fiind indicate 10 asemenea domenii, în „nota” la anexă precizându-se că în funcţie de specificul activităţii şi numărul consilierilor, consiliul putând să hotărască să se organizeze comisii de specialitate şi în alte domenii de activitate, sau o comisie să aibă în obiectul de activitate două sau mai multe domenii.
În condiţiile în care ROF al Consiliului Judeţean Harghita face în cuprinsul art. 32 alin. 2 referire la anexa 2 la Regulamentul cadru, este evident că s-a optat pentru aplicarea prevederilor actului normativ menţionat, prin urmare, nu se poate considera că art. 15 nu este pertinent.
Împrejurarea că în art. 35 din ROF se prevede că numărul comisiilor de specialitate şi denumirea lor se pot modifica prin modificarea prezentului regulament, nu poate constitui un argument în plus că acest regulament prevede obligativitatea constituirii a 7 comisii de specialitate, ci că, prin modificarea regulamentului se poate modifica numărul comisiilor sub aspectul domeniilor de activitate pe care le cuprinde, în regulament fiind cuprins în mod expres anumite domenii de activitate, domenii care practic se regăsesc în cele cinci comisii instituită prin hotărârea atacată, doar că sunt comasate în cinci şi nu în şapte comisii, fără a fi încălcată în acest fel vreo normă imperativă.
Pentru considerentele arătate, văzând şi prevederile art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa va admite recursul pârâtului Consiliul Judeţean Harghita în sensul că va modifica hotărârea primei instanţe, pronunţată pe fondul acesteia, respingând acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A.Z..
