Deliberând asupra recursului contravenţional de faţă:
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Rm-Sărat sub nr.418/287/2010 din 12.02.2010, petenta SC C C 2003 SRL Rm-SĂRAT a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie seria BZ nr.4486 din 29.01.2010 în baza căruia a fost sancţionată cu 8.000 lei amendă pentru pretins comiterea contravenţiei prev. de art.39 al.4 din Legea nr.319/2006.
În motivarea plângerii, petenta a susţinut că nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul verbal contestat, în sensul că ar fi primit la muncă două persoane pentru care nu ar fi efectuat o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În realitate cele două persoane pretins depistate de organul de control că lucrau cu dezgheţarea conductelor de apă, nu prestau activităţi, punctul de lucru fiind închis pe întreaga perioadă de timp nefavorabil.
Intimatul a formulat întâmpinare conform art.115 din Codul de procedură civilă, solicitând motivat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 1064 din 31.05.2010 pronunţată de Judecătoria Rm-Sărat s-a admis plângerea în parte, dispunându-se înlocuirea amenzii aplicate în sumă de 8.000 lei cu avertisment.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că petenta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei prev, la art.39 al.4 din Legea nr.319/2006, constând în primirea la muncă a două persoane, fără ca acestea să beneficieze de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.
Având în vedere, însă, împrejurările în care a fost săvârşită fapta şi că petenta nu a mai fost sancţionată contravenţional , intrând în legalitate de îndată sub aspectul constatat, instanţa a apreciat că fapta săvârşită prezintă o gravitate redusă, motiv pentru care a înlocuit amenda aplicată cu avertisment, conform art.7 în referire la art.21 al.3 din OG nr.2/2001.
Împotriva sentinţei a declarat recurs intimatul în termen legal conform art.34 al.2 din OG nr.2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar.
În expunerea motivelor de recurs, intimatul a invocat în esenţă, greşita apreciere de către instanţa fondului asupra gravităţii reduse a faptei săvârşite de către petentă, solicitând prin consecinţă modificarea sentinţei în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată.
Prin decizia nr. 900 din 6.12.2010 pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins recursul ca neîntemeiat.
Hotărând astfel , tribunalul a reţinut în fapt şi în drept :
S-a avut în vedere în acest sens că instanţa fondului a reţinut în mod corect şi motivat că petenta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei prev, la art.39 al.4 din Legea nr.319/2006, constând în primirea la muncă a două persoane, fără ca acestea să beneficieze de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii.
De asemenea, în raport de împrejurările în care fapta a fost săvârşită, dar şi de intrarea de îndată în legalitate de către petentă astfel cum s-a consemnat în procesul verbal de control, instanţa fondului a dispus în mod just înlocuirea amenzii cu avertisment , conform art.7 în referire la art.21 alin.3 din OG nr.2/2001.
Pentru considerentele expuse , în baza art.312 al.1 din Cod proc.civ. , prin decizia nr. 900 din 6.12.2010 s-a respins recursul ca neîntemeiat.
