Grăniţuirea proprietăţilor Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.


Codul civil- art. 584

În sens material, dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 584 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acţiune în justiţie, stabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate şi marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.

În sens material, dreptul la acţiune, bazat pe dispoziţiile art. 584 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, de a pretinde vecinului său, prin acţiune în justiţie, stabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate şi marcarea acestuia prin semne materiale vizibile.

Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor.( Decizia nr. 955/6.12.2010 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie).

Prin decizia civilă nr. 955/6.12.2010, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de reclamanţii B.D. şi B.I., a modificat în tot decizia civilă nr. 411/30.06.2010 a Tribunalului Prahova şi, pe fond, a menţinut sentinţa civilă nr. 301/4.02.2009 a Judecătoriei Vălenii de Munte.

Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuieşte dreptul de proprietate, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor.

Operaţiunile judiciare ale grăniţuirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului şi aşezarea semnelor de hotar.

Într-adevăr, planurile cadastrale pot avea relevanţă într-o asemenea acţiune, dar numai dacă ele oferă date concludente care pot uşura operaţiunea de identificare a hotarului real.

Ori, în speţă, neexistând planuri cadastrale cu terenurile deţinute de părţi, se iau în considerare expertizele judiciare topografice.

Atât expertiza topografică ing. Sandu Alexandrina (efectuată în faţa primei instanţe), cât şi expertiza topografică ing. Popescu Dumitru (efectuată în faza apelului) concluzionează că suprafaţa reală a terenurilor este mai mică decât cea menţionată în actele de proprietate, dar părţile au căzut de acord asupra amplasamentului fiecărui teren.

În acest context, faţă de argumentele arătate în precedent, în mod legal prima instanţă a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor.

Faţă de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 Cod proc.civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, a admis recursul, a modificat în tot decizia civilă nr. 411/30.06.2010 a Tribunalului Prahova şi, pe fond, a menţinut sentinţa civilă nr. 301/4.02.2009 a Judecătoriei Vălenii de Munte.