Dosar nr. 111/244/2011 infracţiunii de contrabandă, prev. şi ped. de art.270 al.1, art.274 din Legea 86/2006, modificată
R O M Â N I A
TRIBUNALUL VASLUI
PENALĂ
ÎNCHEIEREA nr.11/R
Şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2011
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE RADU-NICOLAE OANĂ
Judecător LAURA-MONICA BALAN
Judecător NICOLAE PARPALEA-FILIP
Grefier DORICA TRANDAFIR
Ministerul Public reprezentat de Procuror RADU GALAN
Pe rol, la ordine, se află spre soluţionare recursurile penale formulate de inculpaţii T F, T S şi C C, în prezent deţinuţi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă a I.P.J. Vaslui, cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de contrabandă, prev. şi ped. de art.270 al.1, art.274 din Legea 86/2006, modificată, împotriva Încheierii nr.2 din 21 ianuarie 2011, pronunţată în dosarul nr. 111/244/2011 al Judecătoriei Huşi, prin care s-a dispus arestarea preventivă.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpaţii aflaţi în stare de arest asistaţi de av. Bobîrnat Radu, apărător ales cu împuterniciri avocaţiale depuse la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei şi s-au verificat actele şi lucrările dosarului, după care:
Interpelaţi, inculpaţii T F,. T S şi C C arată că îşi menţin recursurile formulate .
S-a adus la cunoştinţa inculpaţilor, potrivit art.70 al. 2 C.pr.pen., fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acesteia, dreptul de a avea un apărător, precum şi dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-li-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor, după care, inculpaţii declară că nu consimt să dea declaraţie in faţa instanţei, menţinându-şi declaraţiile date în cursul urmăririi penale.
Av. Bobîrnat pentru inculpaţi solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.
Instanţa pune în discuţie proba solicitată de inculpaţi prin apărător.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a probei cu înscrisuri în circumstanţiere formulată de inculpaţi prin apărător.
Instanţa admite proba solicitată de inculpaţi prin apărător şi primeşte actele în circumstanţiere.
Av. Bobîrnat Radu pentru inculpatul C C depune la dosar două caracterizări şi două copii de pe diplomă de bacalaureat , diploma de absolvire a ciclului inferior al liceului, pentru inculpatul T S Curiculum Vitae şi două caracterizări şi pentru inculpatul T F două caracterizări.
Nefiind cereri formulate, instanţa dă cuvântul în susţinerea recursurilor formulate.
Instanţa acordă cuvântul susţinerea recursurilor.
Av. Bobîrnat Radu, având cuvântul, arată că cei trei inculpaţi au declarat recurs împotriva încheierii judecătoriei Huşi prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 29 zile. Inculpaţii îşi menţin recursurile întrucât consideră că încheierea prin care s-a dispus arestarea lor preventivă este netemeinică şi nelegală.
Înţelege să facă câteva consideraţii de natură procedurală şi apoi se va referi la persoana inculpaţilor fără a intrat pe fondul cauzei întrucât la termenul de astăzi se soluţionează doar recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpaţi, fără să se verifice în amănunt dacă acuzaţiile ce li se aduc ce,or trei inculpaţi sunt sau nu fondat sau dacă au un suport probatoriu.
Arată că aşa cum spun e legea instanţa trebuie să verifice dacă sunt indicii sau probe că cei trei inculpaţi au săvârşit sau nu fapte de natură penală şi trebuie verificat dacă este necesară judecarea inculpaţilor în stare de arest preventiv şi dacă punerea lor în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce priveşte primul aspect apărătorul arată că cei trei inculpaţi sunt acuzaţi pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 270 al. 3 cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif. cu aplic. art. 41 al.2 CP, constând în aceea că în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, cei trei inculpaţi, în mod repetat au introdus prin punctul vamal Albiţa, ţigări de provenienţă Republica Moldova cu timbru procurate pe căi licite din această ţară pe care le-au comercializat pe raza mun. Huşi, la diferite persoane.
Temeiul reţinut a fost cel prevăzut de art.270 alin.3 din codul Vamal şi de când a fost introdus acest texte de lege nu a văzut însă să fie analizat pe fond o infracţiune şi în cazul în care s-ar fi ajun s la fondul discuţiei acestui temei de lege s-ar fi analizat dacă inculpa
Ţii care săvârşesc asemenea fapte aveau cunoştinţă că aceste ţigări proveneau din contrabandă este un aspect deosebit de important pentru că aşa cum prevede acest text de lege, inculpaţii care sun t acuzaţi de aceste fapte trebuie să aibă cunoştinţă că ţigările pe care ei le comercializează provin dintr-o infracţiune de contrabandă ori săvârşită tot de către ei ori de late persoane. Ori în modalitatea în care au fost expuse faptele de către parchet nu rezultă că ţigările respective proveneau din infracţiuni de contrabandă respectiv din traversarea ţigărilor înafara punctelor vamale sau prin punctul vamal dar prin ascunderea ţigărilor care depăşeau acel plafon de 20.000 lei. Din punctul său de vedere şi în acest dosar dar şi în altele va ridica această probleme în sensul că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii nu îndeplinesc condiţia esenţială prevăzută în disp. art. 270 alin.3 din Legea 86/2006 modificată, respectiv că acele ţigări să provină din infracţiuni de contrabandă .
Arată că legea impune ca instanţa să verifice dacă sunt indicii şi probe că au fost săvârşite fapte de natură penală.
Un alt aspect care se referă la situaţia de fapt , arată că din declaraţiile inculpaţilor şi precizările făcute de martori şi alte probe administrate în cauză rezultă că cei trei inculpaţi ar fi adus în ţară diferite cantităţi mărunte de ţigări , cît permitea legea trecând câte un carton pentru fiecare persoană care se afla în maşină , în mod legal. Având atâtea deplasări inculpaţii au adus tot atâtea ţigări care au fost in traduse în mod legal în ţară, prin punctul vamal cu cunoştinţa organelor vamale.
Mai arată că după introducerea a este modificări la Codul Vamal a concluzionat că foarte uşor sunt arestate persoane care manipulează într-un fel sau altul ţigări legal sau nelegal. Consideră că trebuie analizat cu atenţie fiecare caz în parte , fiecare persoană în parte pentru că această manieră de a fi arestate persoane care au sau nu comun cu infracţiunea de contrabandă se poate crea un ecou negativ în ecou în rândul opiniei publice nu cel pe care îl doreşte instanţa ci că măsura arestării preventivă este nepotrivită,nelegală având în vedere că aceştia sun t oameni serioşi, credincioşi , nu au avut niciodată cazier , sunt nişte oameni corecţi , cinstiţi iar ecoul în rândul opiniei publice este una negativă.
În ceea ce priveşte fapta pentru care cei trei inculpaţi sunt cercetat , limitele de pedeapsă sunt de la 2 la 7 ani ,nu este o faptă cu un pericol social abstract mare legiuitorul a prevăzut nişte limite reduse ,iar pericolul public prin lăsarea lor în libertate nu există.
În principal , solicită admiterea recursului şi să se dispun ă punerea de îndată a celor trei inculpaţi în libertate.
În subsidiar dacă consideră instanţa va consideră că trebuie luată o măsură restrictivă împotriva celor trei , solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de la nu părăsi localitatea. Cu angajament.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat şi a se menţine încheierea instanţei de fond ca legală şi temeinică., Celor trei inculpaţi li se reţine în sarcină săvârşirea infracţiunii de contrabandă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 270 al. 3 cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif. cu aplic. art. 41 al.2 CP, constând în aceea că în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, cei trei inculpaţi, în mod repetat au introdus prin punctul vamal Albiţa, ţigări de provenienţă Republica Moldova cu timbru procurate pe căi licite din această ţară pe care le-au comercializat pe raza mun. Huşi, la diferite persoane.
Arată că sunt probe certe care conduc spre vinovăţia inculpaţilor respectiv : proces-verbal de sesizare , proces-verbal de control al autoturismului ,proces -verbal de cercetare la faţa locului,adresă de stabilire a prejudiciului , declaraţii de martori. Instanţa de fond atunci când a luat măsura arestării preventive a avut în vedere frecvenţa acestui gen de infracţiuni la nivelul comunităţii huşene, securitatea frontierei de stat ,graniţele cu R.-Moldova, perioada relativ mare de timp în care cei trei inculpaţi şi-au desfăşurat activitatea infracţională, conduita procesuală nu tocmai corectă a acestora .
Arată că în mod corect a fost reţinută disp. art.148 lit.f Cod pr.penală, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de patru ani ,iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste motive solicită a fi respinse recursurile declarate de inculpaţi şi a se menţin e încheierea instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Inculpatul T F, având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă.
Inculpatul T S, având ultimul cuvânt, regretă fapta şi solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul C C, regretă fapta şi solicită judecarea sa în stare de libertate.
S-au declarat dezbaterile închise, după care s-a trecut la deliberare, cînd :
INSTANŢA
Asupra recursurilor penale de faţă;
Prin Încheierea nr. 2 din 21.01.2011 pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul penal nr. 111/244/2011, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi şi s-a dispus e arestarea preventivă a inculpaţilor:
-T F ,
-TS,
-C C,
-cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 270 al. 3 cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif., cu aplic. art. 41 al.2 CP, pe o durată de 29 zile, începând cu data de 21 ianuarie 2011 până la data de 18 februarie 2011.
S-a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă.
În baza art.139 al.1 Cod pr.penală a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de către inculpaţi.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Judecătoria Huşi a reţinut următoarele:
Prin Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Huşi din data de 21.01.2011, ora 09,30 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaţilor T F, T S şi C C cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată , faptă prev. şi ped. de art. 270 al. 3 cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006, modif. , cu aplic. art. 41 al.2 CP.
În fapt, s-au reţinut următoarele:
În perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, cei trei inculpaţi, în mod repetat au introdus prin punctul vamal Albiţa, ţigări de provenienţă Republica Moldova cu timbru din această ţară pe care le-au comercializat pe raza mun. Huşi, la diferite persoane. Din verificările efectuate a rezultat că, în seara de 27.11.2010, pe raza mun. Huşi a fost oprit pentru control autoturismul marca DAEWOO CIELO cu nr. , condus de către inculpatul T S , iar în autoturism se mai afla inculpatul C C şi învinuita S A A.
S-a descoperit cu acea ocazie asupra inculpaţilor şi învinuitei, cât şi în autoturism cantitatea de 73 pachete de ţigări marca STILE, SOBRANIE, cu timbru de Republica Moldova. Cu privire la provenienţa lor au declarat că, le-au introdus în ţară prin punctual vamal Albiţa , cumpărându-le pentru consumul propriu şi totodată au precizat că , au ascuns ţigările atunci când au trecut prin punct, sustrăgându-se astfel de la controlul vamal.
Extinzându-se cercetările s-a stabilit că T F şi T S sunt fraţi, ei sunt prieteni cu inculpatul C C, toţi sunt fără ocupaţie şi că în ultimul an aceştia , împreună sau cu alte persoane, au intrat şi ieşit din ţară în Republica Moldova de peste 200 de ori , cu autoturismele marca CIELO cu nr., autoturismul marca CIELO cu nr. şi marca RENAULT cu nr..
Scopul deplasării în Republica Moldova era acela de a cumpăra ţigări şi de a le comercializa pe raza mun. Huşi, obţinând la fiecare pachet de ţigări aproximativ 3-4 lei, în funcţie de calitatea ţigărilor. În cauză au fost identificate până în acest moment, un nr. de aproximativ 15 persoane, din declaraţiile cărora rezultă că, în mod frecvent erau contactate în special de către T S şi T F care le ofereau ţigări de provenienţă Republica Moldova, stabilind în cadrul acestor convorbiri data când trebuiau să le aducă, cantitatea, precum şi preţul. Rezultă fără echivoc din aceste declaraţii că, lunar se aprovizionau cu ţigări de la aceste persoane, aproximativ 100 pachete ţigări şi pentru care plăteau în jur de 700 de lei , în decursul unei luni de zile.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare, au fost identificate la domiciliile inculpaţilor precum şi la numita P C , vecina inculpatului T S, care este plecată în străinătate şi care i-a lăsat cheia acestuia de la casă, cantitatea de peste 200 pachete ţigări , mărcile STILE, MARBLE, RED WHITE, PLUGARUL, KISS, cu timbru de Republica Moldova şi referitor la provenienţa acestora inculpaţii au recunoscut că, le-au introdus în ţară prin punctul vamal Albiţa, prin sustragere de la controlul vamal.
Inculpaţii fiind audiaţi au recunoscut că, de foarte multe ori s-au deplasat în Republica Moldova şi că aduceau cel mult câte un cartuş de ţigări care era destinat consumului propriu, precum şi membrilor familiilor lor. Doar inculpatul C C a nuanţat declaraţia precizând că, de mai multe ori le-a cumpărat ţigări şi unor prieteni şi care-i făceau o cinste pentru serviciul efectuat.
Inculpaţii sunt nesinceri iar din probele care s-au administrat în cauză (procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declaraţii martori) rezultă cu certitudine că , ţigările le introduceau ilegal în ţară cu scopul de a le vinde, declaraţii care rezultă din următoarele mijloace de probă :
– declaraţia martorului P M, care frecvent a văzut împreună cei trei inculpaţi şi că s-a întâlnit cu ei când veneau din Republica Moldova cu maşina , că a văzut când desfăceau torpedoul maşinii şi portierele când scoteau ţigări şi că aceştia au vândut la foarte multe persoane ţigări , pentru care au primeau 6-7 lei pe pachet. Acest martor lucra în familia inculpaţilor T. Totodată rezultă din declaraţia acestui martor şi că, atunci când intrau în casă cu ţigările, aceştia veneau cu bagaje (sacoşe din plastic de culoare neagră, care erau răsturnate în cameră şi le numărau);
– declaraţiile martorilor NM D, D L, T B, P S, T S, R L şi alţii, care au oferit amănunţit relaţii cu privire la ţigările care le cumpărau de la inculpaţi, ştiau de unde sunt aduse şi pentru care plăteau 6-7 lei pe pachet;
– procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă că, de la sfârşitul lunii noiembrie 2010 şi până la începutul lunii ianuarie 2011, inculpaţii frecvent discutau zilnic, cel puţin de 4-5 ori cu diferite persoane, unde stabileau cu exactitate ce ţigări să fie aduse, locul unde să se întâlnească şi ce bani urmau să primească.
Potrivit declaraţiilor martorilor sus-arătaţi, coroborate cu conţinutul proceselor-verbale de redare a rezultat că în perioada susmenţionată, inculpaţii au introdus ilegal prin sustragere de la controlul vamal în România, cantitatea de peste 2.000 pachete de ţigări de provenienţă Republica Moldova, prejudiciind prin această modalitate bugetul statului cu 16.000 lei, prejudiciu care nu a fost recuperat pe parcursul cercetărilor.
Astfel, instanţa constată că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 149 indice 1 C. pr. penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor reţinând că, potrivit art. 149 indice 1 C. pr. penală pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condiţiile prev. de art. 143 C. pr. penală şi să existe în mod corespunzător vreunul dintre cazurile prev. de art. 148 C. pr. penală.
Potrivit art. 68 indice 1 C. pr. penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta.
În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepţiunea dată de lege acestei noţiuni că inculpaţii au comis fapta pentru care sunt cercetaţi.
Se constată astfel că din coroborarea probelor administrate în cauză – proces-verbal de sesizare din oficiu, declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorilor, proces-verbal de control al autovehiculului, proces-verbal de cercetare la faţa locului, adrese de evaluarea a prejudiciului, proces-verbal de ridicare a bunurilor în vederea confiscării, relaţii de la Centrul de Contact Galaţi şi punctele de control ale frontierei, procese-verbale de percheziţii domiciliare – rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit fapta pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă.
Din punct de vedere al sancţiunii, măsura arestării preventive se încadrează în disp. art. 148 lit. f CPP, iar din punct de vedere al pericolului pentru ordinea publică, de asemenea cerinţele legii sunt acoperite, conceptul de ordine publică fiind definit de legiuitor într–un sens mai larg decât acela de pericol social al faptei.
În ceea ce priveşte condiţia că, lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură esenţială a infracţiunii; aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică, trebuie făcută abstracţie cu privire la gravitatea faptei.
Pericolul pentru ordinea publică, trebuie înţeles ca o reacţie colectivă faţă de anumite stări de lucruri negative, reacţie care ar produce perturbaţii la nivelul disciplinei publice, al respectului faţă de lege, creând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase, organele abilitate nu acţionează eficient şi în consecinţă, legea nu este aplicată cu hotărâre.
Existenţa pericolului public poate rezulta, între altele, din însuşi pericolul social al infracţiunii pentru care este cercetat inculpatul, din reacţia publică la comiterea unor astfel de fapte, din posibilitatea comiterii a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme faţă de autorii unor astfel de infracţiuni.
Amploarea fenomenului infracţional constatat atât în punctele vamale, cât şi în zona de graniţă a României cu Republica Moldova , precum şi implicarea mai multor cetăţeni, crearea de prejudicii bugetului de stat, întăresc afirmaţia că lăsarea în libertate a inculpaţilor , prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin acţiunea lor, inculpaţii au pus în pericol relaţiile sociale referitoare la regimul vamal care vizează ocrotirea specială a operaţiunilor de vămuire şi care are influenţă asupra bugetului statului care prin acţiuni de acest gen, este diminuat.
Pericolul concret trebuie raportat şi la consecinţele importante pe care acţiunea inculpaţilor o are asupra economiei naţionale şi veniturile pe care le obţineau în urma acestei acţiuni.
Pericolul concret pentru ordinea publică mai trebuie raportat la:
– multitudinea actelor materiale repetate care vizează rezoluţia infracţională a inculpaţilor şi care aparent nu trezeau suspiciuni autorităţilor, dat fiind faptul că erau introduse cantităţi relativ mici şi prin acest fel se sustrăgeau foarte uşor controlului vamal;
– împrejurările în care inculpaţii au hotărât să comită acest gen de fapte în sensul că, au premeditat această activitate, deoarece au schimbat frecvent autoturismele iar la începutul lunii noiembrie 2010 au făcut demersuri pe lângă reprezentanţii unui service din mun. Huşi, în vederea efectuării de modificări la rezervorul autoturismului;
– conduita nesinceră a inculpaţilor, în sensul că au negat când au fost întrebaţi în prezenţa apărătorului dacă au comercializat ţigări sau au contactat telefonic alte persoane, existând astfel pericolul că , în condiţiile în care aceştia ar fi cercetaţi în stare de libertate ar avea interes să influenţeze persoanele care ar putea fi audiate sau chiar alte persoane implicate în contrabanda cu ţigări.
În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
Faţă de aceste motive, văzând dispoziţiile art. 136, 143, 1491alin. 10, 148 lit. f şi art. 149 Cod. pr. penală, instanţa de fond a admis propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi de arestare preventivă a inculpaţilor T F, T S şi C C cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată , faptă prev. şi ped. de art. 270 al. 3 cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006, modif. , cu aplic. art. 41 al.2 CP, şi va dispune arestarea preventivă a acestuia, pe o durată de 29 zile, urmând a se emite mandatul de arestare preventivă în acest sens.
Asupra cererii formulate de către inculpaţi, de luare faţă de aceştia a măsurii preventive de a nu părăsi localitatea, pentru motivele anterior menţionate, instanţa a apreciat cererea formulată ca fiind neîntemeiată şi a respins-o ca atare.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicei, arătând că probele administrate în cauză nu demonstrează că se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină, situaţia faptică reţinută de organele judiciare nefiind veridică. Totodată inculpaţii critică şi faptul că nu există certitudine în legătură cu faptul că inculpaţii nu au comis fapta ce fac obiectul infracţiunii de contrabandă ce fundamentează măsura arestării preventive.
S-a invocat şi faptul că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică, aşa cum se susţine de către organele judiciare, nici o probă nedemonstrând aceasta solicitînd cercetarea lor în stare de libertate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpaţi, dar şi din oficiu , în conformitate cu dispoziţiile art. 385 ind.6 Cod procedură penală, Tribunalul constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru argumentele care vor fi prezentate în continuare:
În mod corect instanţa de fond a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor reţinând că din probele administrate există indicii temeinice din care rezultă bănuiala legitimă că au comis faptele prevăzute de legea penală, pentru care sunt cercetaţi .
Tribunalul constată că în cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 143 şi 148 lit.” f„ din Cod procedură penală, întrucât există probe şi indicii temeinice că inculpaţii au săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Constată că acuzaţia penală are ca obiect infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. 2 din Legea 86 din 2006, conforma cărei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi ,, introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor, iar art. 274 din acelaşi act normativ prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Or, probele administrate în cauză şi la care instanţa de fond a făcut referire, relevează că în perioada noiembrie 2010- ianuarie 2011, cei trei inculpaţi, în mod repetat au introdus prin punctul vamal Albiţa, ţigări de provenienţă Republica Moldova cu timbru din această ţară pe care le-au comercializat pe raza mun. Huşi, la diferite persoane. Din verificările efectuate a rezultat că, în seara de 27.11.2010, pe raza mun. Huşi a fost oprit pentru control autoturismul marca DAEWOO CIELO cu nr. , condus de către inculpatul T S , iar în autoturism se mai afla inculpatul C C şi învinuita S A A fapte ce se circumscriu prevederilor legale invocate.
Cât priveşte apărarea formulată de către inculpaţi, Tribunalul observă existenţa unor serioase indicii că cele declarate nu reflectă adevărul.
Astfel aceşti inculpaţi împreună cu alţii în perioada noiembrie 2010-ianuarie 2011, până în momentul în care aceştia au fost arestaţi preventiv ,în mod constant au introdus în mod nelegal ţigări din R.Moldova în România sustrăgându-se astfel de la plata accizelor pe care le datorau pentru aceste ţigări statului român.
Inculpaţii şi- au dat seama încă din primul moment că faptele lor sunt ilicite întrucât ţigările cumpărate erau timbrate şi accizate în R.Moldova şi trebuiau supuse accizării şi în România, fapt care ar fi dus în mod inevitabil la creşterea preţului acestora .
Datorită preţului redus al ţigărilor din R-Moldova ,faţă de preţul ţigărilor din România, aceşti inculpaţi au găsit lesne cumpărători la aceste ţigări introduse în mod nelegal în România.
Inculpaţii nu aveau nici un act care să ateste dreptul lor de a vinde acele ţigări în România, nu plăteau nici un fel de taxe şi impozite la vânzarea acestora. Cantitatea mare de ţigări pe care aceştia au sustras-o de la accizarea în România precum şi modul de organizare a acestora privind comiterea acestei infracţiuni reţinută în sarcina lor indică un pericol pentru ordinea publică deosebit nefiind, o activitate izolată,pasageră ci un mod de a-şi câştiga în mod rapid dar ilegal sume de bani pe care ulterior lîi foloseau în scop propriu.
Inculpaţi nu aveau propriu zis o altă sursă de venit decât traficarea acestor ţigări aduse din R.Moldova şi care au adus un prejudiciu bugetului de stat prin sustragerea de la accizare în cuantum de 16.000 lei , care nu a fost nici în prezent recuperat de inculpaţi.
Există chiar un pericol real ca inculpaţii puşi fiind în libertate să se sustragă de la urmărirea penală prin trecerea lor peste Prut în R.Moldova având în vedere faptul că aceştia locuiesc în zona de frontieră şi că prin vânzarea acestor ţigări au intrat în contact cu diverse persoane care le-ar putea favoriza această sustragere .
Relativ la susţinerea cum că nu există certitudine în legătură cu faptul că inculpaţii nu au comis fapta ce fac obiectul infracţiunii de contrabandă ce fundamentează măsura arestării preventive, tribunalul observă că informaţiile existente la dosarul cauzei evidenţiază serioase indicii că, la acest moment, este realizată şi această condiţie prevăzută de lege.
Drept urmare, se constată reală susţinerea cum că există indicii că inculpaţii au comis fapte prevăzute de legea penală pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani, fiind astfel îndeplinită prima condiţie inserată în art. 148 din Codul de procedură penală, dar şi prevederile art. 143 din acelaşi cod.
Stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului recurent urmează a se face, desigur, numai în urma efectuării cercetărilor; probaţiunea administrată în faza urmăririi penale pune însă în evidenţă existenţa unor indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care justifică luarea măsurii arestării preventive faţă de recurent.
Cât priveşte cea de-a doua condiţie prevăzută de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală şi anume cea referitoare la existenţa unor probe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, tribunalul constată că prima instanţă, în mod corect a reţinut realitatea acestui fapt.
Acesta constă în rezonanţa socială negativă a faptului că inculpaţii ar putea fi cercetaţi în stare de libertate, în condiţiile în care asupra sa planează bănuiala săvârşirii unei infracţiuni cu grad de pericol social destul de ridicat. Infracţiunile de contrabandă prevăzute de codul vamal vin să sancţioneze încălcarea relaţiilor sociale referitoare la regimul vamal, care vizează ocrotirea specială a operaţiunilor de vămuire şi nu în ultimul rând, încălcarea acelor relaţii sociale privind buna desfăşurare a activităţilor economico-financiare a căror realizare presupune îndeplinirea cu onestitate de către contribuabili a obligaţiilor ce derivă din operaţiunile comerciale executate, în speţă fiind vorba de mărfuri a căror valoare este destul de mare.
Astfel, existenţa pericolului public rezultă printre altele şi din însuşi pericolul social al infracţiunii de care sunt învinuiţi inculpaţii De altfel, în cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din chiar probele administrate pentru probarea infracţiunii şi a pericolului social concret al acesteia, din urmarea produsă, rezonanţa socială a faptei comise, sentimentul de frustrare a societăţii care este pusă în faţa unui buget public ce nu face faţă nevoilor generale şi a unor fapte de sustragere a unor sume importante printr-o singură acţiune de tranzitare a unor mărfuri nedeclarate. Drept urmare, pericolul pentru ordinea publică îşi găseşte expresia, aşa cum s-a arătat, şi în starea de indignare dată de faptul că o persoană bănuită de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită este cercetată şi judecată în stare de libertate.
Este fără îndoială că libertatea individuală este una dintre valorile fundamentale protejate de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, ale cărei dispoziţii mai favorabile sunt aplicabile direct în dreptul român, potrivit art. 11 şi 20 din Constituţia României şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de sistemul european de protecţie.
Această libertate, ca drept fundamental al persoanei, poate fi însă restrânsă în anumite situaţii expres prevăzute de legea internă sau de convenţia la care s-a făcut referire, caz în care privarea de libertate devine licită. Una dintre excepţiile invocate este şi cea prevăzută de art. 148 lit. f. din Codul de procedură penală român. De altfel, potrivit art. 5 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 23 din Constituţia României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. .
Împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor şi elementele ce caracterizează persoana inculpaţilor , vor fi avute în vedere la soluţionarea pe fond a cauzei, în cazul în care instanţa va fi sesizată, la acest moment tribunalul verificând doar dacă temeiurile care au determinat arestarea şi care impun privarea de libertate a acestora.
Pe cale de consecinţă, Tribunalul respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpaţi prin apărători.
În considerarea motivelor expuse, Tribunalul, în temeiul art. 141 şi 385 ind.15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpaţii TF,. T S şi C C împotriva Încheierii nr. 2 din 21.01.2011 pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul penal nr. 111/244/2011, pe care o va menţine.
În baza disp.art.192 C. proc. penală , vor fi obligaţi inculpaţii recurenţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Respinge,ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii T F, T S , şi C C în prezent deţinuţi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă a I.P.J. Vaslui, împotriva Încheierii nr.2 din 21 ianuarie 2011, pronunţată în dosarul nr. 111/244/2011 al Judecătoriei Huşi , pe care o menţine ca legală şi temeinică.
Obligă pe fiecare inculpat recurent în parte să achite statului suma de cîte 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi , 25 ianuarie 2011.
