Din economia generala a legii, din interpretarea logica si teleologica a dispozitiilor legii rezulta cu evidenta ca atât persoanele care au suferit condamnari penale cu caracter politic, cât si cele fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic, în perioada de referinta beneficiaza de despagubiri morale si materiale în temeiul art.5 din lege – întrucât atât condamnarile penale cât si masurile administrativ cu caracter politic reprezinta masuri abuzive ale regimului totalitar fara vreo diferentiere sub caracterul abuziv al acestora.
Din economia generala a legii, din interpretarea logica si teleologica a dispozitiilor legii rezulta cu evidenta ca atât persoanele care au suferit condamnari penale cu caracter politic, cât si cele fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic, în perioada de referinta beneficiaza de despagubiri morale si materiale în temeiul art.5 din lege – întrucât atât condamnarile penale cât si masurile administrativ cu caracter politic reprezinta masuri abuzive ale regimului totalitar fara vreo diferentiere sub caracterul abuziv al acestora.
Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti sub nr. 7705/101/2009, reclamanta I.M. a chemat în judecata Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice solicitând ca prin hotarâre judecatoreasca sa fie obligat la acordarea sumei de 500.000 euro, în echivalentul în lei la data platii, reprezentând prejudiciul moral suferit de reclamanta ca urmare a stramutarii si stabilirii domiciliului fortat .
În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca în perioada 18 iunie 1951-24.02.1956 împreuna cu restul familiei a fost deportata de catre organele de securitate Craiova, în comuna Zagna Vadeni, judetul Braila, unde i s-a stabilit domiciliul fortat.
A considerat reclamanta ca, prin aceasta masura a deportarii timp de 4 ani, 8 luni si 6 zile i s-a adus o grava atingere drepturilor sale, fiindu-i stirbita demnitatea umana.
Reclamanta si-a întemeiat actiunea pe disp.art.5 alin.1 din L.221/2009.
Prin întâmpinare, intimatul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice – Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata întrucât reclamanta solicita despagubiri reprezentând prejudiciul moral, ca urmare a luarii unei masuri administrative, ipoteza ce nu este prevazut de disp.art.5 al.1 litera a din Legea 221/2009, textul având în vedere doar persoanele care au suferit condamnari cu caracter politic.
Mai mult, pentru repararea prejudiciilor cauzate de deportare, reclamanta a beneficiat de prevederile OUG 214/1999 si DL nr. 118/1990 al caror scop a fost repararea unor asemenea prejudicii.
Prin sentinta civila nr.20 din 12 ianuarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti în dosarul nr.7705/101/2009, s-a respins actiunea.
Prima instanta a retinut ca la data de 18 iunie 1951, prin decizia MA nr.200/1951 reclamanta si familia sa a fost stramutata din localitatea de domiciliu – Salcia jud.Mehedinti în localitatea Zagna Vadeni unde li s-a stabilit domiciliu fortat, ulterior prin decizia MAI nr.6200/1955 fiindu-i ridicate restrictiile domiciliare la 24.02.1956.
A mai constatat ca la data de 22.08.1990 Comisia pentru aplicarea prevederilor Decretului Lege nbr.118990 a hotarât acordarea unei indemnizatii lunare de 936 lei reclamantei si a drepturilor prevazute de art.3 alin.(2) si art.4 din lege pentru perioada de deportare.
Cu privire la cererea de acordare a despagubirilor pentru prejudiciul moral, întemeiata pe dispoz.art.5 din Legea nr.221/2009 instanta a motivat ca aceste dispozitii nu-i sunt aplicabile reclamantei pentru ca legea confera dreptul la despagubiri pentru prejudiciul moral doar persoanelor care au suferit condamnare nu si celor fata de care s-a luat o masura administrativa cum este cazul reclamantei.
Împotriva sentintei a declarat apel reclamanta sustinând în esenta ca prima instanta a retinut gresit ca dispozitiile art.5 din Legea nr.221/20099 – nu se aplica în cazul persoanelor fata de care s-au dispus masuri administrative cu caracter politic deoarece alin.1 al art.5 se refera expres si la persoanele care au facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic.
Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Mehedinti a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
A sustinut ca apelanta nu face dovada ca masura administrativa a fost dispusa prin unul din actele normative enumerate de art.3 din Legea nr.221/2009 si ca art.5 alin.1 din lege, privitor la acordarea despagubirilor pentru prejudiciul moral are în vedere doar persoanele care au suferit condamnari politice, nu si pe cele fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic.
A mai sustinut ca reclamanta trebuie sa faca dovada calitatii procesual active având în vedere ca i s-au acordat despagubiri în baza Decretului Lege 118/1990 si ca acordarea despagubirilor pentru masurile abuzive cu caracter politic se poate solicita o singura data.
Examinând motivele de apel si sustinerile intimatului din întâmpinare se constata ca apelul este fondat iar apararile pârâtului neîntemeiate.
Art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.221/2009 prevede ca orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care au facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acesteia,sotul sau descendentii pâna la gradul al-II-lea inclusiv, pot solicita instantei de judecata în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a legii, obligarea statului la acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare.
Textul se refera expres si la persoanele fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic iar nu doar la persoanele care au suferit condamnari penale cu caracter politic.
Potrivit art.3 din Legea nr.221/2009 constituie masura administrativa cu caracter politic orice masura luata de organele fostei militii sau securitati, având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unitati si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca a fost întemeiata pe unul din actele normative enumerate la litere a-f.
Prin cererea de chemare în judecata, reclamanta a sustinut ca a fost stramutata cu familia într-o alta localitate si a dovedit ca aceasta masura administrativa cu caracter politic s-a dispus în baza deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.200/129521 – act normativ enumerat la litera e a art.3.
Prin urmare, reclamanta a dovedit ca împotriva sa a fost luata o masura administrativa al carei caracter politic este prevazut de lege si prima instanta trebuia sa treaca la solutionarea pe fond a cererii, retinând gresit inaplicabilitatea art.5 din Legea nr.221/2009 în cazul reclamantei.
Pe lânga argumentul de text susmentionat în sensul incidentei acestor dispozitii, în speta sunt si argumente de interpretare a legii.
Asa cum rezulta din chiar titlul legii – aceasta are ca obiect de reglementare stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor care au suferit condamnari cu caracter politic sau fata de care au fost luate masuri administrative asimilate condamnarilor politice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Acest act normativ cu caracter de complinire, adoptat dupa aplicarea Decretului Lege nr.118/1990 si OUG 214/1999 a completat cadrul legislativ existent referitor la acordarea reparatiilor morale si materiale destinate a repara prejudiciile suportate de victimele regimului totalitar.
Scopul legii rezulta si din expunerea de motive a actului normativ ce a însotit proiectul legii în procesul de legiferare, care nu distinge între condamnatii politic si persoanele fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic , incluzând în notiunea generica de ” condamnati” ambele categorii de victime ale totalitarismului.
Legiuitorul a definit cele doua categorii de masuri abuzive ale regimului comunist, respectiv condamnarile cu caracter politic si masurile administrative cu caracter politic.
Condamnarile cu caracter politic sunt definite prin enumerare si trimitere expresa la infractiunile ce au atras condamnarea, pe de o parte în art.1 al legii, iar pe de alta parte, prin trimiterea la condamnare pentru alte fapte prevazute de legea penala care pot fi asimilate celor cu caracter politici fiind savârsite în scopul prevazut de art.2 din OUG nr.214/1999 – cu conditia constatarii caracterului politic – cu urmarea procedurii prevazute de art.4 din lege.
Masurile administrative cu caracter politic sunt definite prin art.3 din lege suscitat, în care sunt enumerate si actele normative în baza carora s-au dispus , iar potrivit art.4 alin.2 pot fi asimilate acestora si alte masuri administrative decât cele al caror caracter politic este prevazut expres – cu conditia de a se constata caracterul politic al acestora de catre instanta.
Prin urmare, când caracterul politici al condamnarilor penale ori al masurilor administrative abuzive nu este prevazut expres de lege, când acestea nu sunt cuprinse în cele enumerate de legiuitor, instanta judecatoreasca – respectiv tribunalul – cu participarea procurorului, va constata caracterul politic al condamnarii penale sau al masurii administrative.
Asimilarea masurilor administrative abuzive condamnarilor politice nu trebuie sa ramâna doar la nivel declarativ, un argument în acest sens fiind consecventa legislativa si reglementarile anterioare fata de care Legea 221/2009 are un caracter complementar.
Art.5 alin.1 lit.a din lege prevede astfel ca la dimensionarea cuantumului despagubirilor pentru prejudiciul moral … instanta va tine seama si de masurile reparatorii acordate prin Decretul Lege 118/1990 si OUG 214/2000. Or, aceste acte normative prevad, fara nici o distinctie – acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, deportate ori condamnate politic, persoanelor împotriva carora au fost dispuse masuri administrative abuzive.
Daca legiuitorul ar fi intentionat ca excluda de la despagubirile pentru prejudiciul moral persoanele care au facut obiectul unor masuri politice administrative ,pornind aprioric de la premisa ca cele doua acte normative anterioare au fost de natura sa acopere în totalitate aceste prejudicii ar fi prevazut-o expres, asa cum a facut-o la redactarea art.5 lit.b din lege.
Or, evitarea unei duble reparatii este valabila atât în privinta prejudiciului material cât si a celui moral.
Toate aceste considerente duc la concluzia ca dispoz.art.5 lit.a din Legea 221/2009 sunt aplicabile si persoanelor fata de care s-au luat masuri administrative cu caracter politic prevazut expres de lege ori constatat de instanta.
Cum prima instanta a solutionat cauza fara o cercetare pe fond, pentru a nu prejudicia partile de un grad de jurisdictie ,în baza art.297 alin.1 cod proc.civila, se va admite apelul, se va desfiinta sentinta si se va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
1
