Noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă de judecată, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, să fi examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse, şi fără a cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclam…


Dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt cu adevărat studiate, adică examinate de instanţa sesizată, iar examinarea acestora să se regăsească în dispozitivul sentinţei civile,din  care să rezulte în mod clar,modalitatea de soluţionare a pretenţiilor deduse judecăţii.

Dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt cu adevărat studiate, adică examinate de instanţa sesizată, iar examinarea acestora să se regăsească în dispozitivul sentinţei civile,din  care să rezulte în mod clar,modalitatea de soluţionare a pretenţiilor deduse judecăţii.

Ori,sintagma”admite acţiunea”nu poate fi apreciată că întruneşte cerinţele enunţate,motiv pentru care,în considerarea argumentelor de fapt şi de drept expuse,constatând nulitatea hotărârii pronunţate,instanţa va admite apelul şi ,desfiinţând sentinţa civilă apelată ,va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe,pentru ca acesta să se pronunţe asupra tuturor cererilor cu care a fost învestită.

Ori,sintagma”admite acţiunea”nu poate fi apreciată că întruneşte cerinţele enunţate,motiv pentru care,în considerarea argumentelor de fapt şi de drept expuse,constatând nulitatea hotărârii pronunţate,instanţa va admite apelul şi ,desfiinţând sentinţa civilă apelată ,va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe,pentru ca acesta să se pronunţe asupra tuturor cererilor cu care a fost învestită.

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr.2337/C/29.10.2009,pronunţată de Judecătoria Mangalia,în dosarul civil nr.3265/254/2008 instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. B.T.T. Costineşti şi excepţia autorităţii de lucru judecat şi a admis acţiunea formulată de reclamanţii B.V. şi B.G.  în contradictoriu cu pârâţii S.C.  DE TURISM PENTRU TINERET S.A. BUCUREŞTI,B.T.T COSTINEŞTI .

Pentru a hotărî în acest fel a reţinut instanţa de fond că prin cererea de chemare în judecată reclamanţii B.V.şi B.G. au  chemat în judecată pe pârâta  S.C.  Turism Pentru Tineret S.A. şi B.T.T. Costineşti ,  pentru ca instanţa prin hotărârea judecătorească ce o va pronunţa să dispună : constatarea calităţii de chiriaşi pentru spaţiul locativ situat în localitatea Costineşti , Bl. G.G.Nord , scara C , etajul 2 , ap. 202  , conform contractului de închiriere nr. 421/1999 şi a tacitei relocaţiuni ; obligarea pârâţilor  la încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru imobilul – apartament  nr. 202 , situat în Blocul Grup Gospodăresc Nord , scara C , etaj 2 ,  localitatea Costineşti , în condiţiile Legii 85/1992 şi a contractului de închiriere nr. 421/1999 ; obligarea pârâţilor la plata daunelor cominatorii în sumă de 50 lei pe fiecare zi de întârziere până la încheierea contractului de vânzare cumpărare .

În motivarea cererii , reclamanţii au învederat instanţei că  , în fapt , ocupă  cu titlu de chiriaşi apartamentul nr. 202 , situat în , situat în Blocul Grup Gospodăresc Nord, conform contractului  de închiriere nr. 421/1990  , contract încheiat pe termen de 1 an cu condiţia încheierii contractului de vânzare cumpărare până la sfârşitul anului .

După expirarea termenului de 1 an , pârâţii au încheiat preferenţial contracte de vânzare cumpărare doar pentru unii dintre locatari .

Pentru a hotărî în sensul mai sus arătat a reţinut instanţa de fond,în esenţă ,că,în cauză sunt întrunite cerinţele enunţate de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992,iar reclamanţii,ce ocupă spaţiul în litigiu cu contract de închiriere,sunt îndreptăţiţi la admiterea acţiunii.

Împotriva acestei sentinţe,în termen legal,a declarat apel pârâtul SC BTT SA,criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin întâmpinare intimaţii-reclamanţi au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Faţă de modalitatea de pronunţare a instanţei de fond,în temeiul dispoziţiilor art.297 alin.1 teza a II-a c.pr.civ.,la primul termen de judecată,instanţa din oficiu,a invocat nulitatea hotărârii instanţei de fond,pe care o va analiza cu prioritate.

Cererea introductivă de instanţă,formulată de reclamanţi a învestit instanţa cu soluţionarea pretenţiilor privind constatarea calităţii de chiriaşi pentru spaţiul locativ situat în localitatea Costineşti , Bl. G.G.Nord , scara C , etajul 2 , ap. 202,  conform contractului de închiriere nr. 421/1999 şi a tacitei relocaţiuni ; obligarea pârâţilor  la încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru imobilul – apartament  nr. 202 , situat în Blocul Grup Gospodăresc Nord , scara C , etaj 2 ,  localitatea Costineşti , în condiţiile Legii 85/1992 şi a contractului de închiriere nr. 421/1999 ; obligarea pârâţilor la plata daunelor cominatorii în sumă de 50 lei pe fiecare zi de întârziere până la încheierea contractului de vânzare cumpărare .

Prin sentinţa civilă nr.2337/C/29.10.2009 instanţa a admis acţiunea,fără a preciza însă în ce mod,care sunt pretenţiile admise,care este raportul obligaţional născut în temeiul hotărârii,susceptibilă de a deveni titlu executoriu şi de a fi pusă în aplicare.

Conform dispoziţiilor art.129 alin.6 C.pr.civilă,judecătorii au îndatorirea a se pronunţa asupra tuturor cererilor cu care a fost învestită.

Noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă de judecată, care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, să fi examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse, şi fără a cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamantei, această obligaţie presupune, totuşi, ca partea interesată să poată aştepta un răspuns specific şi explicit la mijloacele decisive pentru soluţionarea procedurii în cauză. (CEDO, Cauza Albina contra România, hotărârea din 28.04.2005, Cauza Vlasia Grigore Vasilescu contra România, hotărârea din 8 iunie 2006).

1