Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete
Trafic de minori. Momentul epuizării activităţii infracţionale. Legea mai favorabilă.
Întrucât faptele săvârşite de inculpaţi în formă continuată s-au epuizat după intrarea în vigoare a Legii nr.287/2005 (la 16 octombrie 2005), instanţa nu va reţine în favoarea acestora dispoziţiile art.13 alin.1 Cod penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 34/F/7 aprilie 2010)
Prin Rechizitoriul nr.15D/P/2007 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud au fost trimişi în judecată inculpaţii ME pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori prev.de art.13 alin.1,2 şi 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal şi art. 13 alin.1 Cod penal şi MD pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev.de art.13 alin.1 şi 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.13 alin.1 Cod penal.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea stare de fapt:
Inculpaţii sunt soţi, au împreună doi copii minori şi locuiesc în Bistriţa, str. GS Dintr-o căsătorie anterioară a mamei sale, inculpatul ME are mai mulţi fraţi şi surori care locuiesc în municipiul Dej, judeţul Cluj.
În vara anului 2003, partea vătămată-minoră CR soră vitregă (după mamă) cu inculpatul ME a fost violată de fratele ei, CF (condamnat pentru această faptă la o pedeapsă privativă de libertate). Din acest motiv dar şi ca urmare a unor certuri pe această temă în familia sa, partea vătămată a hotărât să plece de la domiciliul părinţilor săi din localitatea R, judeţul Bistriţa-Năsăud şi să meargă să locuiască pentru un timp la fratele ei din Bistriţa, inculpatul ME. Partea vătămată CR (atunci în vârstă de 15 ani şi jumătate) s-a deplasat la Bistriţa însoţită de sora ei, CT, care a lăsat-o pe minoră la locuinţa fratelui lor, deşi acesta nu era acasă când au ajuns la domiciliul său. Ulterior, CT a plecat la Dej şi i-a comunicat telefonic inculpatului, motivul pentru care a dus-o la locuinţa sa pe partea vătămată. Inculpatul ME nu a cunoscut-o până atunci pe partea vătămată, însă a primit-o să locuiască cu familia sa, atât el cât şi inculpata MD afirmând că au acceptat-o de milă.
La circa o săptămână după ce s-a stabilit la domiciliul celor doi inculpaţi, aceştia i-au solicitat părţii vătămate CR, deşi ştiau că este minoră, să întreţină relaţii sexuale contra-cost cu diferiţi bărbaţi, pentru a câştiga astfel sume de bani necesare pentru întreţinerea familiei. Întrucât era frecvent certată din aceste motive de inculpata MD şi uneori bătută de fratele ei, ME, neavând unde să plece, la insistenţa inculpaţilor, partea vătămată CR a acceptat să se prostitueze, întreţinând relaţii sexuale contra cost cu diferiţi bărbaţi.
Pentru a se prostitua partea vătămată a început să frecventeze recepţia hotelurilor din Bistriţa, îndeosebi „Diana”, „Coroana de Aur”, Pensiunea „Stefan”, Pensiunea „Sherif”, realizând din raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi chiar 8 milioane de lei/zi. Întrucât partea vătămată era „tânără şi frumoasă” (potrivit afirmaţiilor tuturor martorilor audiaţi în cauză), aceasta a intrat în conflict cu alte femei care se prostituau în acele locuri, motiv pentru care a intervenit inculpata MD, care deplasându-se la Hotelul Diana, le-a pretins acestora să-i permită şi părţii vătămate să frecventeze acele locuri, sub pretextul că „va anunţa poliţia despre faptele de prostituţie”.
Noaptea târziu sau dimineaţa, când revenea la domiciliul inculpaţilor, aceştia îi cereau minorei banii obţinuţi din prostituţie, pretinzând că intenţionează să-i cumpere un apartament, iar în situaţia în care erau nemulţumiţi de suma primită exercitau violenţe asupra sa. Din banii obţinuţi în acest fel, părţii vătămate îi reveneau foarte puţini, aspect remarcat de martora SC, care a relatat că minora era îmbrăcată cu haine ieftine.
Au existat şi situaţii în care inculpaţii i-au găsit minorei clienţi pentru a practica prostituţia, clienţi care veneau cu autoturismul până aproape de domiciliul lor şi o luau pe partea vătămată cu care plecau în diferite locaţii unde întreţineau relaţii sexuale contra cost, banii obţinuţi fiind predaţi de minoră celor doi inculpaţi.
În scopul exploatării în interes propriu a minorei, inculpaţii nu i-au permis acesteia să aibă prieteni de vârsta ei. În acest sens, este de menţionat că atunci când a încercat să se împrietenească cu vecinul lor, martorul BTI, a intervenit inculpatul ME, care a bătut-o şi nu i-a permis părţii vătămate să se întâlnească cu acesta. În acest context, trebuie menţionat că partea vătămată CR s-a prezentat martorului BTI sub numele de „C”, nume sub care era cunoscută şi de alte persoane din anturajul său, precum şi de către bărbaţii pe care îi racola în scop de prostituţie.
De asemenea şi inculpata MD i-a interzis părţii vătămate să aibă vreun prieten, pentru a evita riscul ca aceasta să nu mai practice prostituţia.
Ca urmare a relaţiilor sexuale avute cu diferiţi bărbaţi, în primăvara anului 2004, minora CR a rămas însărcinată, iar la data de 22.12.2004 a născut un băiat pe care l-a abandonat în Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Din probele existente la dosar rezultă că minora a fost obligată să se prostitueze chiar şi atunci când era însărcinată, precum şi în perioada ciclului menstrual.
După câteva zile în care a fost internată în spital pentru a naşte, minora a revenit la domiciliul inculpaţilor, care la scurt timp au reînceput să o exploateze prin obligarea la practicarea prostituţiei, profitând de faptul că partea vătămată nu are unde să locuiască, dat fiind că acasă la părinţii ei a fost violată de fratele ei, CF. În aceste condiţii, după două săptămâni de la revenirea la locuinţa inculpaţilor, la insistenţele acestora, partea vătămată a început din nou să se prostitueze, dându-le zilnic circa 3-5 milioane lei vechi, obţinuţi din practicarea de relaţii sexuale contra cost, bani preluaţi de cele mai multe ori de inculpata MD. În acest timp, partea vătămată era mereu lipsită de bani, care îi erau luaţi de inculpaţi, astfel că din acest motiv , dar şi datorită tratamentului la care era zilnic supusă, uneori bătută de fratele ei, a locuit pentru un timp la domiciliul martorei SC. Ulterior a fost nevoită să se întoarcă la locuinţa inculpaţilor, continuând să se prostitueze în folosul acestora, până în primăvara anului 2006, când a fugit la sora ei, CG împrejurare în care a intrat în relaţie de prietenie şi apoi concubinaj cu martorul PIV. Partea vătămată se află în relaţie de concubinaj cu PIV şi în prezent, locuind cu familia acestuia în Dej, renunţând să se mai prostitueze. PIV a cunoscut faptul că partea vătămată s-a prostituat însă a acceptat situaţia şi a continuat relaţia cu partea vătămată împotriva voinţei inculpaţilor care s-au deplasat la Dej, la locuinţa acestuia şi au luat-o cu forţa pe minoră, ducând-o la domiciliul lor din Bistriţa. Partea vătămată a rămas la locuinţa inculpaţilor aproximativ o săptămână, după care primind 200 lei de la inculpata MD pentru a merge la discotecă, a fugit din nou la Dej, la concubinul ei.
Din probele aflate la dosar rezultă că în perioada în care a fost găzduită de inculpaţi, în urma exploatării părţii vătămate prin obligarea la practicarea prostituţiei, aceştia au beneficiat de cel puţin 46.000 lei, bani pe care i-au folosit în interes propriu, pentru întreţinerea familiei, amenajarea şi întreţinerea locuinţei, cumpărarea acesteia, restituirea unor credite.
Exploatarea părţii vătămate de către inculpaţi a fost facilitată de faptul că aceasta nu se putea întoarce la domiciliul părinţilor ei (din cauza fratelui ei CF care o violase) era minoră, naivă, nu ştia să scrie şi să citească, nu realiza valoarea banilor şi nu ştia să facă economii, împrejurări care au pus-o în imposibilitatea de a locui singură, cum de altfel a relatat în faţa instanţei, concluzionând în final „că inculpaţii şi-au bătut joc de ea”.
Susţinerea inculpaţilor în sensul că nu au ştiut că partea vătămată se prostituează şi că ar fi alungat-o când au aflat acest lucru, nu corespunde realităţii, fiind infirmată îndeosebi de declaraţiile martorelor care se prostituau la aceleaşi hoteluri la care o făcea şi partea vătămată. Din declaraţiile acestor martore rezultă cu claritate demersurile făcute de inculpata MD pentru ca partea vătămată să poată frecventa hotelurile la care acestea se prostituau. Solicitarea inculpaţilor de înlăturare a declaraţiei martorei SCA, dată în şedinţa publică din 25 noiembrie 2009, nu va fi însuşită de instanţă, întrucât această depoziţie se coroborează cu cea dată la urmărirea penală, precum şi cu cele date de martorele BGM, CMG şi ML. Retractarea declaraţiei dată în şedinţa din 18.03.2009 a fost pe deplin justificată de martora SCA, care a relatat despre comportamentul violent al inculpaţilor şi modul în care a fost intimidată de inculpata MD. Pe de altă parte, declaraţia martorei se coroborează atât cu cea a părţii vătămate, cât şi cu cea a martorului PIV (concubinul părţii vătămate), care de asemenea au relatat despre presiunile la care a fost supusă minora pentru a se prostitua şi violenţele exercitate asupra sa de inculpatul ME. În fine, de banii obţinuţi au beneficiat fără putinţă de tăgadă inculpaţii, profitând de situaţia deosebită în care se afla partea vătămată-minoră, respectiv naivitatea specifică vârstei, faptul că nu avea unde să locuiască, împrejurarea că nefiind şcolarizată nu ştia să scrie şi să citească şi să aprecieze valoarea banilor. Sub acest aspect sunt relevante îndeosebi declaraţiile martorelor BGM, CMG, SC, care se coroborează cu declaraţia părţii vătămate, cele date de concubinul acesteia, dar şi cu cea a martorului BTI. Aceşti din urmă martori au relatat despre o altă presiune exercitată de inculpaţi asupra părţii vătămate, aceea de a-i interzice, chiar prin violenţă, să intre în relaţii de prietenie cu tineri de vârsta sa, cu scopul dovedit de a o exploata prin prostituţie.
Fapta săvârşită de inculpatul ME, astfel cum a fost reţinută mai sus, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin.1,2 şi 3, teza a II-a din Legea nr.678/2001, modificată prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal.
Fapta săvârşită de inculpata MD, comisă în modalitatea descrisă mai sus, întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1 şi 3, teza I-a din Legea nr.678/2001, modificată prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal.
Întrucât faptele săvârşite de inculpaţi în formă continuată s-au epuizat după intrarea în vigoare a Legii nr.287/2005 (la 16 octombrie 2005), instanţa nu va reţine în favoarea acestora dispoziţiile art.13 alin.1 Cod penal, referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile. Acest aspect a fost pus în discuţia părţilor la termenul de judecată din 23 februarie 2010.
Având în vedere că în exploatarea minorei CR de către cei doi inculpaţi au existat întreruperi, cum de altfel se menţionează şi în actul de acuzare, în sarcina acestora se va reţine săvârşirea infracţiunilor în formă continuată, în baza unei rezoluţii unice.
Întrucât inculpata MD a găzduit-o la domiciliul său pe partea vătămată minoră în scopul exploatării ei în mod repetat prin obligarea la prostituţie, fără să întrebuinţeze violenţe în acest scop (la care a recurs cu certitudine soţul ei, ME) în sarcina acesteia se va reţine infracţiunea prev.de art. 13 alin.1 şi 3, teza I-a din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, faptă pedepsită cu închisoare în limite mai reduse, de la 7 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi şi nu infracţiunea menţionată în actul de acuzare, aceea prev.de art. 13 alin.1 şi 3, teza a II-a din Legea nr. 678/2001, sancţionată mai sever, cu închisoare între 10 şi 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. În acest context, este de menţionat că nici prin actul de acuzare nu se reţine în sarcina inculpatei MD că a săvârşit fapta pentru care este trimisă în judecată prin întrebuinţarea de violenţe, iar sub acest aspect, susţinerile părţii vătămate că a fost bătută şi de inculpată în scopul de a se prostitua) nu pot fi coroborate cu alte probe.
Pentru considerentele arătate instanţa va dispune condamnarea inculpatului ME la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.”a”, teza a II-a,lit.”b”,”d”,”e” Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2 şi 3, teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, art. 74 lit.”a”, 76 lit.”a” Cod penal, cu executare în regim de detenţie şi aplicarea pedepselor accesorii în conţinutul prevăzut de art.71 rap.la art. 64 lit.”a”, teza a II-a, lit.”b”,”d”,”e” Cod penal.
Având în vedere aspectele relevate mai sus, în temeiul art.334 Cod procedură penală se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata MD din infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 şi 3 , teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal art. 13 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 şi 3 teza I-a, din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza criteriilor legale de individualizare a pedepselor, inculpata MD va fi condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.”a”, teza a II-a ,lit.”b” şi „e” Cod penal, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori, prev.de art.13 alin.1 şi 3, teza I-a din Legea nr.678/2001, modificată prin Legea nr.287/2005, art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.”a”, 76 lit.”b” Cod penal. Pedepsele accesorii se vor aplica inculpatei în conţinutul prevăzut de art.71 rap.la art. 64 lit.”a”, teza a II-a, lit.”b”, „e” Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului ME s-au avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptei comise, gravitatea ei şi urmările cauzate. Întrucât inculpatul nu are antecedente penale, se vor reţine în favoarea acestuia circumstanţe atenuante, conform art. 74 lit.”a” Cod penal rap.la art.76 lit.”a” Cod penal, însă la dozarea pedepsei nu se va face abstracţie de gravitatea deosebită a faptei de exploatare prin prostituţie a surorii sale, CR, minoră la vremea respectivă şi lipsită de orice sprijin , care din cauza agresiunilor sexuale la care a fost supusă de un alt frate a fost nevoită să plece de la domiciliul părinţilor ei şi să locuiască cu familia inculpaţilor în speranţa unui trai decent.
La individualizarea pedepsei şi alegerea modalităţii de executare în regim de detenţie s-a avut în vedere şi împrejurarea că fapta a fost comisă prin violenţă, în formă continuată şi că în pofida probelor existente la dosar, inculpatul ME nu a recunoscut şi regretat infracţiunea reţinută în sarcina sa, făcând demersuri împreună cu soţia sa, MD, ca martorii esenţiali în cauză să-şi schimbe declaraţiile date în faza de urmărire penală. Având în vedere natura şi gravitatea faptei şi împrejurarea că partea vătămată este sora inculpatului ME, s-a dispus aplicarea pedepsei complementare şi accesorii în conţinutul prevăzut de art.64 lit.”a”, teza a II-a, lit.”b”,”d”,”e” Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei MD s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, la care s-a făcut referire anterior şi s-au reţinut circumstanţe atenuante conform art.74 lit.”a” rap.la art. 76 lit.”b” Cod penal, întrucât nu are antecedente penale. La dozarea pedepsei s-a ţinut seama atât de gravitatea deosebită a faptei, modalitatea concretă şi circumstanţele în care a fost săvârşită dar şi de atitudinea de nerecunoaştere a infracţiunii, manifestată de inculpată pe durata întregului proces penal. În fine, s-a avut în vedere că inculpata MD a încercat să o influenţeze pe partea vătămată să nu spună adevărul şi să o intimideze pe martora SCA cu ocazia declaraţiei date în instanţă, existând indicii justificate că a făcut demersuri similare şi cu ocazia audierii martorei CMG. Raportat la aceste împrejurări instanţa apreciază că nu se justifică aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special.
Având în vedere concluziile care se desprind din cuprinsul Referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, din care rezultă că inculpata MD se ocupă efectiv de creşterea şi întreţinerea copiilor minori, este încadrată în muncă unde are un comportament corespunzător, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, subsumată unor garanţii prevăzute de lege, este suficientă pentru îndreptarea sa. De altfel, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate inculpatei MD este justificată îndeosebi prin nevoia de a nu lăsa fără ocrotire părintească copiii săi minori.
Aşa fiind, instanţa va dispune conform art.86/1 Cod penal suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei MD, sub supraveghere, şi va stabili un termen de încercare de 7 ani, conform art.86/2 alin.1 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, conform art.86/3 alin.1 Cod penal, inculpata MD se va supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, în prima lună din fiecare trimestru, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, potrivit programului de supraveghere care i se va întocmi; b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea ; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Conform art. 86/3 alin. 3 Cod penal , pe durata termenului de încercare, inculpata MD va fi obligată să nu intre în legătură cu martora SCA şi cu partea vătămată CR.
În temeiul art.86/4 rap.la art.83,84 Cod penal, se va atrage atenţia inculpatei MD asupra consecinţelor comiterii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare şi asupra neexecutării obligaţiilor civile stabilite prin prezenta sentinţă, precum şi referitor la dispoziţiile art. 86/4 alin. 2 Cod penal, privind neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiilor şi măsurilor dispuse de instanţă, constând în revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În fine, conform art. 71 al. 5 Cod penal, executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatei se vor suspenda pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001, se va dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpaţi a câte 23.000 lei ( în total 46.000 lei ) reprezentând suma de bani dobândită în urma săvârşirii infracţiunilor de trafic de minori.
Sub acest aspect se au în vedere declaraţiile părţii vătămate, care din spusele inculpatului MD a relatat că a câştigat în urma exploatării prin prostituţie „circa jumătate de miliard de lei vechi. Declaraţia părţii vătămate se coroborează cu cele date de martorele SCA, BGM, CMG, probe care se coroborează cu declaraţia dată la procuror de martorul BTI şi a concubinului părţii vătămate.
Că inculpaţii au beneficiat cel puţin de suma de 46.000 lei în urma exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei a minorei CR rezultă indirect şi din declaraţia martorului GI, care a relatat că în perioada în care partea vătămată a locuit cu familia inculpaţilor, aceştia au reuşit să-şi cumpere locuinţă şi să-i aducă îmbunătăţiri. Chiar dacă în acest scop inculpaţii au contractat unele credite, pe care le-au achitat anticipat, relevant este că contractele de împrumut datează din perioada 2003-2006, potrivit xerocopiei contractelor aflate în dosarul de urmărire penală.
Sub aspectul sumelor de bani obţinute în urma exploatării părţii vătămate prin prostituţie, este extrem de relevantă declaraţia martorului BTI, dată la procuror, ocazie cu care a relatat că anterior sosirii părţii vătămate la familia inculpaţilor, „aceştia nu aveau nici ce le da de mâncare la copii, fiind foarte săraci”, pentru ca în perioada ulterioară, situaţia lor financiară şi materială să se îmbunătăţească semnificativ. Audiat în instanţă acest martor a precizat că procurorul nu a făcut nici un fel de presiuni asupra sa cu prilejul audierii sale, astfel că nu există niciun temei pentru a înlătura declaraţia sa din dosarul de urmărire penală.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art.14,346 Cod procedură penală rap.la art.998, art.2001 Cod civil, inculpaţii vor fi obligaţi în solidar, să plătească părţii vătămate suma de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri civile reprezentând daune morale. Prin acordarea acestor despăgubiri civile se încearcă compensarea suferinţelor fizice şi psihice îndurate de partea vătămată pe durata găzduirii în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, de către inculpaţi.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.
Se va stabili în favoarea av. CA 100 lei onorariu pentru avocatul din oficiu, sumă care se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
Conform art.191 Cod procedură penală, fiecare dintre inculpaţi va fi obligat să plătească în favoarea statului câte 1075 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
