Omor calificat. Victimă minor, în vârstă de două luni şi jumătate. Individualizarea pedepsei. Reţinerea nejustificată a circumstanţelor atenuante personale.
Reţinerea de circumstanţe atenuante personale în favoarea inculpatului când victima infracţiunii de omor calificat este un copil de două luni şi jumătate reprezintă o încălcare a disp. art.74, 76 Cod penal.
Secţia pentru minori şi familie – Decizia penală nr.4/A/10 ianuarie 2006
Prin sentinţa penală nr.428 din 27.10.2005 pronunţată de Tribunalul Hunedoara (dosar nr. 11376/2004) inculpatul C.I. a fost condamnat la :
– 12 ani închisoare cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit. a şi b cod penal, pe timp de 4 ani, pentru infracţiunea de omor calificat prev.şi ped.de art. 174 rap. la art.175 lit.d cod penal, cu aplic.art.74 şi 76 cod penal.
Pentru a hotărî astfel , instanţa de fond a reţinut următoarele:
In cursul lunii martie 2004,partea civilă M.A.M. , de 19 ani a intrat în relaţii de concubinaj cu inculpatul C.I. ,angajat la E.M.L.
Partea civilă avea în îngrijire pe minora M.S.C. , născută dintr-o altă relaţie de concubinaj la data de 21 ianuarie 2004, iar inculpatul avea la rândul său în întreţinere un băiat , din căsătoria anterioară în vârstă de 6 ani.
In ziua de 9 aprilie 2004, în jurul orelor 10,30, inculpatul a plecat la serviciu, pentru a-şi ridica salariul.
La întoarcere , inculpatul a consumat băuturi alcoolice şi a mai cumpărat o sticlă de votcă pe care nu i-a arătat-o concubinei.
După ce partea civilă a primit bani de la inculpat, a plecat de acasă în Petroşani , pentru a face cumpărături, cei doi copii rămânând în grija inculpatului. În acest interval de timp inculpatul a consumat sticla de votcă, ajungând în stare de ebrietate.
Partea civilă a revenit acasă în jurul orelor 16,00 , iar în jurul orelor 20,00 a părăsit din nou locuinţa pentru a cumpăra ţigări şi dulciuri de la un magazin din apropiere.
După plecarea părţii civile, inculpatul i-a cerut fiului său să-i cumpere o sticlă de votcă, pe care a consumat-o în timp ce aştepta revenirea concubinei.
Întrucât fiica părţii civile plângea, iar inculpatul nu a reuşit să o liniştească, pe fondul stării de ebrietate şi-a pierdut controlul , a lovit victima cu palmele peste cap şi a trântit-o pe pat, acţiuni în urma cărora pe fondul fragilităţii unui organism de numai 2 luni şi jumătate, victima a suferit leziuni cranio – cerebrale care au dus la decesul acesteia.
Realizând ce s-a întâmplat , inculpatul a încuiat uşa cu ambele sisteme de închidere, concubina acestuia neavând cheie decât de la un singur sistem , pentru a pune la punct o versiune de apărare când aceasta soseşte acasă.
Întrucât concubina sa a întârziat mai mult timp, inculpatul s-a aşezat în pat lângă minoră şi cu copilul său şi din cauza alcoolului consumat , a adormit şi nu a mai auzit bătăile repetate la uşa de intrare ale concubinei decât în jurul orelor 03,00 , când a deschis uşa şi când aceasta a constatat imediat decesul fiicei sale.
Când i-a cerut explicaţii inculpatului, acesta a negat orice implicare , însă fiul inculpatului i-a relatat că întrucât victima plângea încontinuu şi cu toate încercările sale de a o opri nu a putut, s-a enervat , a lovit-o cu palmele şi a trântit-o pe pat.
Faptele inculpatului aşa cum au fost arătate mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat , în condiţiile art.174 cod penal, rap.la art.175 lit.d cod penal.
Apărările inculpatului că a scăpat victima din braţe când încerca să o treacă de pe un braţ pe altul iar în cădere s-a lovit cu capul de tăblia patului nu pot fi luate în considerare întrucât nu se coroborează cu nici o probă administrată în cauză.
La aplicarea pedepsei instanţa de fond a avut în vedere disp.art.72 cod penal, pericolul social al faptei săvârşite,persoana inculpatului , împrejurările concrete ale comiterii faptei, limitele şi scopul pedepsei.
De asemenea, instanţa având în vedere conduita anterioară bună a inculpatului şi atitudinea acestuia după comiterea faptei, respectiv a achitat cheltuielile de înmormântare şi a fost de acord cu plata daunelor morale solicitate de mama victimei şi celelalte de partea civilă a apreciat că se impune reţinerea în favoarea inculpatului a acestora ca circumstanţe atenuante prev.de art. 74 şi 76 cod penal.
In baza textelor de lege deja menţionate şi ţinând cont de cele expuse mai sus instanţa a aplicat inculpatului o pedeapsă de 12 ani închisoare cu pedeapsa accesorie prev.de art.64 lit. a,b,c,e cod penal în condiţiile art.71 cod penal.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termen ,motivat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi inculpatul, ambii criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, parchetul solicitând înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului şi să i de aplice acestuia o pedeapsă cu executare în regim de detenţie, în limitele prev.de art.174 rap.la art.175 lit.d cod penal , iar inculpatul a solicitat în principal achitarea, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei în lovituri cauzatoare de moarte.
Prin decizia penală nr.4/A/10.01.2006 Curtea de Apel Alba-Iulia a admis apelul declarat de Parchet,
A desfiinţat sentinţa atacată numai sub aspectul individualizării pedepsei.A înlăturat aplicarea disp.art.74 şi 76 cod penal privind circumstanţele atenuante.
A stabilit pedeapsa aplicată inculpatului C.I. la 18 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev.de art.174 rap.la art.175 lit.d Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a,b,d şi e cod penal pe timp de 4 ani.
A privat inculpatul de exerciţiul drepturilor prev.de art.64 cod penal, în condiţiile art.71 cod penal.
A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.I. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Pentru a pronunţa această decizie curtea a reţinut:
Probele administrate de instanţa de fond au confirmat starea de fapt şi vinovăţia inculpatului cu privire la infracţiunea de omor calificat,faptă prev.şi ped.de art.174 rap.la at.175 lit.d cod penal.
În adevăr criticile formulate de parchet prin apelul declarat sunt fondate ,în mod greşit prima instanţă a aplicat inculpatului pedeapsa de 12 ani închisoare , cu reţinereade circumstanţe atenuante prev.de art.74,76 cod penal.
Sub acest aspect este de observat că instanţa de fond nu a avut în vedere la individualizarea şi aplicarea pedepsei de toate criteriile prev.de art.72 cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei comise şi de persoana făptuitorului .
Astfel, fapta inculpatului de a lovi cu brutalitate un copil de numai 2 luni şi jumătate, cu palmele în zona capului , precum şi aruncarea cu intensitate a acestuia în pat , comisă pe fondul consumului de alcool , constituie o faptă deosebit de gravă ce necesită aplicarea unui tratament sancţionator adecvat.
Atitudinea inculpatului a fost una nesinceră declarând constant că nu i-a aplicat lovituri victimei ,iar decesul acestuia se datorează loviturii din culpă de tăblia patului.
Numai comportamentul bun al inculpatului anterior comiterii faptei ( nu are antecedente penale , a avut în îngrijire pe fiul său minor ) şi achitarea de către acesta a cheltuielilor ocazionate de decesul victimei ca şi acordul lui de a plăti daunele morale solicitate de partea civilă, singurele date pozitive dintre criteriile de aprecieri reţinute de instanţa de fond, nu sunt de natură să ducă la concluzia reţinerii în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante
( art.74,76 cod penal ).
Pentru aceste considerente,instanţa de apel apreciază că aplicarea unei pedepse de 18 ani închisoare pentru fapta săvârşită de inculpat, corespunde tuturor criteriilor de individualizare prev.de art. 72 cod penal, iar prin modalitatea de exercitare există garanţia realizării scopului preventiv şi educativ al pedepsei (art. 52 cod penal ).
Aşa fiind ,în temeiul art.379 al.1 pct.2 lit. a cod pr.penală se va admite apelul parchetului şi se va desfiinţa hotărârea atacată în sensul arătat anterior.
