La apelul nominal au răspuns inculpatul asistat de avocat S. M. desemnat din oficiu în baza împuternicirii avocaţiale de la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :
În temeiul art.70 alin.1 c.pr.penală, s-a procedat la verificarea identităţii inculpatului de către preşedintele de complet.
În temeiul art.70 alin.2 c.pr.penală, preşedintele completului de judecată a făcut cunoscut inculpatului pentru ce este cercetat, precum şi faptul că are dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i-se atenţia că ceea ce va declara poate fi folosit şi împotriva sa.
Inculpatul a arătat că nu doreşte să declare, doar să facă unele precizări. S-a procedat la luarea unei declaraţii inculpatului cele declarate de acesta fiind consemnat în procesul-verbal ataşat la dosar.
Faţă de declaraţia reprezentantului parchetului, a inculpatului personal şi prin apărător că nu mai au cereri de formulat, instanţa constată că dosarul se află în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de admitere a propunerii, întrucât în raport de probele administrate s-a demonstrat că inculpatul a comis o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea solicită arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile.
Avocat S. M. având cuvântul pentru inculpat solicită respingerea propunerii parchetului, întrucât având în vedere împrejurările comiterii faptei şi a concluziilor medico-legale provizorii, apreciază că inculpatul nu constituie un pericol pentru ordinea publică, astfel că, în opinia sa nu sunt întrunite condiţiile prev.de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Inculpatul având cuvântul arată că regretă şi că, îi pare rău.
T R I B U N A L U L :
Asupra propunerii de arestare preventivă reţinem următoarele :
Prin referatul nr.816/P/2011/28 nov.2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a propus arestarea preventivă a inculpatului E.I. pe o perioadă de 29 de zile.
În motivarea propunerii s-a arătat că la data de 27 nov.2011, pe fondul unor neînţelegeri spontane privind achiziţionarea unei capre de la stână situată la marginea localităţii Visterna, jud.Tulcea, inculpatul i-a aplicat o lovitură puternică cu dosul palmei în zona feţei numitei M.Z. în vârstă de 47 de ani, aceasta decedând după câteva minute.
La data de 27 noiembrie 2011, prin rezoluţie s-a dispus începerea urmăririi penale, iar prin ordonanţă s-a dispus reţinerea învinuitului pentru o perioadă de 24 de ore, până la data de 28 noiembrie 2011, ora 1945. A doua zi, prin ordonanţa nr.816/P/2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul E.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev.de art.183 C.p.
Analizând propunerea procurorului prin prisma dispoziţiilor art.143 şi 148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, şi având în vedere declaraţiile inculpatului, concluziile medico-legale provizorii, cercetarea la faţa locului, declaraţiile martorilor M.S., M.I., M. I., M. I., M. M., apreciem că propunerea nu este întemeiată.
Din probele administrate în această fază incipientă a urmării penale a rezultat că în dimineaţa zilei de 27 noiembrie 2011, între inculpat, cioban la o stână, şi alte trei persoane s-a iscat o neînţelegere în legătură cu o capră pe care cei trei susţineau că au cumpărat-o de la M.I.. Enervat că unul dintre cei trei ţigani turci M.S. vocifera în limba ţigănească, E.I. l-a lovit cu pumnul în zona urechi stângi. Imediat a început să ţipe şi mama tânărului, M.Z., iar inculpatul a lovit-o puternic cu dosul palmei drepte în zona nasului. La scurtă vreme, femeia a început să se simtă rău, inculpatul şi soţul ei au încercat să o resusciteze, dar nu au reuşit.
Potrivit concluziilor medico-legale provizorii, moartea victimei a fost violentă, cauza medicală a morţii fiind Tamponada pericardică determinată de hemoragia intrepericardică ca urmare a rupturii peretelui aortei provocate de un puseu de hipertensiune arterială survenit în contextul unei loviri cu pumnul/palmele peste faţă. S-a mai concluzionat că între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate indirectă.
Fapta descrisă în paragrafele anterioare a fost recunoscută de inculpat şi este susceptibilă a fi calificată juridic în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Măsura arestării preventive propuse de procuror este o măsură excepţională care poate fi dispusă în situaţii în care sunt probe sau indicii temeinice că persoana faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi există vreunul din cazurile prev.de art.148 Cod pr.penală. Am stabilit deja că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o faptă de lovire cu dosul palmei cu consecinţa morţii victimei.
Temeiul arestării invocat de procuror este art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală conform căruia măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prev.de art.143 Cod pr.penală şi dacă inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Dacă prima condiţie impusă de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru infr.prev.de art.183 C.p. fiind de la 5 la 15 ani închisoare, deci mai mare de 4 ani închisoare, în privinţa celei de-a doua condiţii, avem rezerve că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Indiscutabil, infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte pusă în sarcina inculpatului este o infracţiune gravă, care, deşi praeterintenţionată, a curmat viaţa unei femei în vârstă de 47 de ani.
Considerăm că numai gravitatea infracţiunii ce se bănuieşte a fi comisă de inculpat nu este suficientă şi nu poate justifica, singură, măsura arestării preventive.
Elemente suficiente pentru aprecierea periculozităţii inculpatului nu există, în cazierul judiciar nefiind evidenţiate condamnări anterioare.
Nici conduita inculpatului ulterior lovirii victimei, nu indică o asemenea periculozitate. Dimpotrivă, din actele premergătoare a rezultat că inculpatul a încercat să ajute victima, presându-i pieptul cu palma în timp ce soţul acesteia îi făcea respiraţie artificială. După manevrele de resuscitare eşuate, inculpatul a rămas la stână, nu a încercat să fugă, să se ascundă. După aproximativ o oră de la incident, a fost luat de către un echipaj de poliţie, fără să opună vreo rezistenţă, în declaraţiile pe care le-a dat, recunoscând şi regretând fapta.
Lipsa antecedentelor penale, atitudinea inculpatului, ulterioară lovirii victimei, conduita sa pe parcursul cercetărilor, exclude riscul repetării unor fapte de violenţă. Este greu de crezut că după ce a fost reţinut 24 de ore, inculpatul, odată întors la stână, va continua să lovească alte persoane cu care va veni în contact sau va încerca să influenţeze în sens negativ mersul anchetei penale declanşate împotriva sa.
În aceste condiţii apreciem că, raportat la scopul măsurilor preventive arătat de legiuitor în cuprinsul art.136 Cod pr.penală, ( asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal sau împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei), măsura arestării preventive nu este justificată, buna desfăşurare a procesului penal, în acest moment al urmării penale, putând fi realizată şi cu inculpatul în stare de libertate.
Aşa fiind, propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea va fi respinsă ca nefondată.
Văzând şi dispoz.art.189 şi 192 alin.3 Cod pr.penală, onorariul avocatului desemnat din oficiu va fi plătit din fondurile MJ către BA Tulcea, iar cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului E.I., de cetăţenie română, cu domiciliul în judeţul Tulcea, reţinut în Arestul I.P.J. Tulcea, ca nefondată.
În temeiul art.192 alin.3 Cod pr.penală
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art.189 Cod pr.penală
Onorariu avocat oficiu se va avansa din fond MJ către BA Tulcea pentru avocat S
