Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr. 9100/196/2007 reclamanta BM cheamă în judecată civilă pe pârâtul LM solicitând majorarea pensiei de întreţinere stabilită prin s.c. nr. 6166/29.11.2006 a Judecătoriei Brăila.
Prin s.c. nr. 1110/12.02.2008 a Judecătoriei Brăila s-a admis acţiunea şi s-a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamantă, în favoarea minorilor LA şi LM, a unei pensii de întreţinere majorată de la suma de 416 lei lunar la suma de 600 lei lunar, câte 300 lei lunar pentru fiecare minor.
S-a reţinut că prin sentinţa civilă nr.6166/29.nov.2006 a Judecătoriei Brăila, pârâtul a fost obligat să plătească 416 lei lunar câte 208 lei lunar pentru fiecare dintre minori, reprezentând pensie de întreţinere.
În prezent, veniturile pârâtului au crescut la 1817 lei lunar conform adeverinţei nr.65293/18.01.2008 eliberată de I.P.J. Brăila.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta BM, arătând că veniturile realizate de intimat sunt mult mai mari decât cele avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere. Instanţa de fond nu a luat în considerare şi sumele încasate de către acesta cu titlu de normă de hrană, sume ce au caracter de continuitate.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei civile atacate, prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu sub toate aspectele, potrivit prevederilor art. 304/1 Cod procedură civilă, tribunalul, prin d.c. nr. 244 a constatat că recursul nu este nefondat pentru următoarele considerente:
Întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 94 Codul familiei, nu se face nici o rezervă cu privire la veniturile părintelui ce urmează a fi obligat la plata pensiei de întreţinere pentru copii săi, înseamnă că, exceptând veniturile indicate în art. 31 din cod, la calcularea pensiei de întreţinere ce se stabileşte instanţa trebuie să ia în considerare toate veniturile cu caracter de continuitate.
Art. 409 Cod procedură civilă arată măsura în care salariile şi celelalte drepturi băneşti pot fi urmărite. Potrivit noii redactări, termenul de “salariu tarifar lunar net” se înlocuieşte cu cel de “salariu lunar net” pentru a corespunde realităţilor economice şi juridice actuale. Rezultă că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, se poate urmări până la jumătate din salariul lunar net.
Se poate deduce că stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere se poate face în cotele arătate de art. 94 al. 3 Codul familiei la salariul lunar net al debitorului.
Din adeverinţa depusă la dosar rezultă că norma de hrană este încasată de intimat lunar, într-un cuantum variabil.
S-a apreciat că această sumă are o afectaţie specială, fiind destinată pentru completarea necesarului caloric zilnic al celor ce îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii de muncă.
În condiţiile în care această sumă nu este inclusă în salariul lunar net, fiind calculată separat, ea nu poate fi considerată ca având caracter de retribuţie tarifară şi nu se include în retribuţia medie.
Astfel, instanţa de fond în mod corect nu a luat în considerare la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere sumele de bani încasate cu titlu de normă de hrană.
S-a formulat opinie separată, apreciindu-se că la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere se au în vedere nu doar veniturile salariale ci orice câştig din muncă care are caracter permanent, prin urmare trebuie să se ţină cont de caracterul stabil al veniturilor.
Întrucât din adeverinţa nr.65293/18.01.2008 a IPJ Brăila rezultă că norma de hrană în medie lunară de 506 lei este încasată de către pârâtul LM lunar, având caracter permanent, trebuie avută în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, neavând relevanţă în cauză considerentele pentru care se acordă salariaţilor din cadrul MIRA această normă de hrană în bani.
