R O M A N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI SI FAMILIE BRASOV
DECIZIA PENALA NR.33/A
Sedinta publica din data de .2010
Cu participarea doamnei prim procuror din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov.
Pentru astazi, fiind amanata pronuntarea solutionarii recursului penal de fata, care s-a dezbatut in fond in sedinta publica din data de 03..2010, cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta decizie iar instanta, din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea pentru data de .2010.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Instanta in urma deliberarii a pronuntat decizia de mai jos :
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de fata,
Constata ca prin sentinta penala nr. .12.2009 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. 197/2009, instanta, in baza art. 300 Cod procedura penala raportat la art. 197 alin. 2 Cod procedura penala, a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatii P.A. si P.C., trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de talharie, fapte prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu art. 99 si urmatoarele Cod penal si respectiv art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, in dauna partilor vatamate D.I. si P.I., la Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, in vederea refacerii urmatoarelor acte de urmarire penala: procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala din data de.11.2008. S-a dispus ca, in baza art. 189 Cod procedura penala, suma de 300 de lei RON reprezentand onorariul aparatorului numit din oficiu se include in cheltuielile judiciare avansate de stat si se suporta din fondurile special alocate Tribunalului Brasov, iar in baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor P.A. si P.C. pentru savarsirea infractiunilor de talharie, prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal si art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. S-a retinut prin rechizitoriu in sarcina inculpatilor urmatoarea stare de fapt: „1. La data de 16.10.2006, in jurul orelor 15:00, partea vatamata D.I. impreuna cu martorul A.H. au fost acostati, pe str. de catre invinuitii P.A. si P.C., primul imobilizand partea vatamata iar cel de-al doilea smulgandu-i de la gat un lantisor de aur, invinuitii parasind imediat locul faptei dupa comiterea infractiunii.Cu ocazia prezentarii pentru recunoastere din grup, despre care fac referire procesele verbale din data de .02.2007 (f. 1 – 3, respectiv 6 – 8), martorul A.H. si partea vatamata D.I. il indica pe invinuitul P.C. ca fiind cel care in ziua de .10.2006 a smuls lantisorul de aur de la gatul partii vatamate, ocazie cu care invinuitul a recunoscut comiterea faptei impreuna cu invinuitul P.A.. De asemenea, partea vatamata D.I. si martorul A.H. au recunoscut dupa plansele foto pe invinuitul P.A. ca fiind unul din autorii infractiunii de talharie din data de .10.2006 (proces verbal f.59 – 0 respectiv f. 4 – 5). Situatia de fapt expusa este probata prin declaratiile coroborate ale partii vatamate D.I., ale martorului A.H. precum si declaratiile de recunoastere a comiterii faptei de catre invinuitii P.A. si P.C.. Mai mult decat atat, cu ocazia recunoasterilor dupa planse foto partea vatamata si martorul A.H. au indicat fara ezitare pe invinuiti ca fiind autorii talhariei din data de .10.2006. 2. in seara zilei de .10.2006 in jurul orei 20:00 partea vatamata P.I. a fost observat de catre invinuitii P.A. si P.C. vorbind la telefon pe strada. Invinuitii, dorind sa ia de la partea vatamata P.I. respectivul telefon l-au urmarit pe acesta iar la intersectia strazilor cu prin amenintarea partii vatamate au sustras de la aceasta un lantisor si doua bratari de argint.De asemenea invinuitii au cerut partii vatamate P.I. si telefonul mobil, dar acesta profitand de un moment de neatentie al invinuitilor a fugit de la locul comiterii faptei urmat fiind de invinuiti. Partea vatamata a scapat de urmarirea celor doi invinuiti si a apelat pe fratele sau. Astfel, partea vatamata impreuna cu fratele sau martorul P C si martorii S G siC.M. au pornit in cautarea faptuitorilor. Fiind observati in zona Mde pe str. Republicii, invinuitii au fugit spre zona Teatrul Sica Alexandrescu, invinuitul P.A. reusind sa urce intr-un taxi iar invinuitul P.C. ramanand pe loc. Partea vatamata P.I. impreuna cu martorii P C, S G siC.M. au urmarit taxiul in care se afla invinuitul P.A. reusind sa-l opreasca in zona magazinului Onix situat pe bld. Grivitei. La locatia respectiva a sosit si un echipaj de politie, procedandu-se la constatarea infractiunii flagrante, in procesul verbal efectuat cu respectiva ocazie (f. 2 – 3) fiind mentionata declaratia invinuitului P.A. care a recunoscut comiterea faptei impreuna cu invinuitul P.C.. Starea de fapt expusa se probeaza prin declaratiile partii vatamate P.I., recunoasterile invinuitilor P.A. si P.C. si declaratiile martorilor PCt, S G siC.M..”
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a aratat ca prin rezolutia din data de .10.2006 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitii P.A. si P.C., relativ la savarsirea infractiunii de talharie, fapta prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal, constand in aceea ca in seara zilei de .10.2006 prin folosirea unor acte de amenintare l-au deposedat pe partea vatamata P.I. de un lant si doua bratari de argint. Rezolutia a fost confirmata la data de .11.2006 prin rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov. Prin rezolutia din data de .01.2007 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de autori necunoscuti relativ la savarsirea infractiunii de talharie, fapta prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal, constand in aceea ca la data de .10.2006 in jurul orelor 15.00 pe strada din municipiul Brasov, persoane necunoscute l-au deposedat prin acte de violenta pe partea vatamata D.I. de un lant din aur. Rezolutia a fost confirmata la aceeasi data de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov. Ulterior, prin rezolutia din data de .02.2007 s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitii P.C. si P.A. pentru savarsirea infractiunii de talharie, fapta prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal, constand in aceea ca l-a data de 110.2009 l-au deposedat prin acte de violenta pe partea vatamata de un lant de aur, in timp ce acesta se deplasa pe str. din municipiul Brasov. Rezolutia a fost confirmata la aceeasi data de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov. Plangerile formulate de partile vatamate D.I. si P.I. desi inregistrate initial sub numere diferite au fost ulterior pe parcursul urmaririi penale conexate prin rezolutia din data de .04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov. Invinuitul P.A. s-a sustras urmaririi penale fiind trimis in judecata in lipsa. La data de .11.2008 s-a procedat la prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului P.C. pentru savarsirea infractiunii de talharie, fapta prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal. Cu toate acestea, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov din data de 03.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului P.C. pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie, prevazute si pedepsite de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal si art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Instanta a analizat acest aspect prin prisma unui principiu fundamental al dreptului procesual penal si anume principiul legalitatii, prevazut de dispozitiile art. 2 alin. 1 Cod procedura penala precum si prin prisma dispozitiilor art. 6 paragraf 3 lit. a din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale care garanteaza acuzatului dreptul de a fi informat asupra naturii acuzatiei aduse impotriva sa. Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 Cod procedura penala: “procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege”. Acest principiu al legalitatii constituie piatra de temelie a intregului sistem juridic si respectarea lui, chiar daca uneori impune o anumita rigiditate aparenta, constituie premisa existentei statului de drept si garantia respectarii drepturilor fundamentale ale persoanei. De aceea acest principiu trebuie sa primeze asupra oricaror alte aspecte cum ar fi solutionarea cu celeritate a cauzelor penale, celeritate care este si trebuie sa fie un deziderat insa in limitele garantarii legalitatii urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti. Articolul 6 paragraful 3 lit. a din Conventia europeana recunoaste dreptul acuzatului de a fi informat, in mod detaliat, nu numai cu privire la cauza acuzarii, respectiv faptele materiale de care este invinuit dar si cu privire la natura acuzarii, respectiv incadrarea juridica a faptelor. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in cauza Mattei impotriva Frantei din data de 19 decembrie 2006 in sensul ca, in materie penala, o informare precisa si completa asupra acuzatiilor formulate impotriva unei persoane, precum si asupra incadrarii juridice ce ar putea fi retinuta, este o conditie esentiala a caracterului echitabil al procedurii (Protectia europeana a drepturilor omului si procesul penal roman, Mihail Udroiu, Ovidiu Predescu, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2008, pag. 695 – 706). Dispozitiile art. 250 Cod procedura penala reglementeaza un moment extrem de important al urmaririi penale si anume cel al prezentarii materialului de urmarire penale aspect esential al garantarii dreptului la aparare care permite persoanei invinuita de savarsirea unei infractiuni sa cunoasca faptele de care este acuzata, probele pe care se bazeaza acuzatiile si incadrarea juridica a faptelor savarsite putand la acest moment procesual sa solicite administrarea de probe in vederea completarii urmaririi penale. Dovada respectarii acestor dispozitii o constituie intocmirea procesului verbal de prezentare a urmaririi penale care trebuie sa cuprinda incadrarea juridica a faptelor pentru care se va dispune ulterior prin actul de sesizare precum si o descriere sumara a modalitatii in care s-a facut aceasta prezentare. Or, in prezenta cauza s-a remarcat de catre prima instanta ca nu s-a procedat la prezentarea tuturor faptelor pentru care s-a inceput urmarirea penala si pentru care ulterior s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, prezentarea materialului de urmarire penale efectuandu-se numai pentru infractiunea de talharie, prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art.99 si urmatoarele Cod penal din data de 30.10.2006 si nu si pentru infractiunea de talharie din data de 16.10.2006, fapta prevazuta si pedepsita de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c si alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urmatoarele Cod penal.
Imprejurarea ca invinuitul cunostea faptul ca a fost cercetat pentru doua infractiuni de talharie nu este de natura a exonera de obligatia legala a prezentarii materialului de urmarire penala si nu inlatura nulitatea acestui act procedural nulitate ce nu poate fi in nici un fel acoperita in cursul cercetarii judecatoresti.
S-a invocat de reprezentantul Ministerului Public decizia nr. din data de .01.1997 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie – sectia penala, in care s-a stabilit ca „aratarea cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala conform art. 250 lit. a Cod procedura penala a unei alte incadrari juridice cu pedeapsa mai usoara decat incadrarea juridica data faptei in rechizitoriu, constituie un caz de nulitate relativa prevazuta de art. 197 alin. (1) C.proc.pen.”. Din cuprinsul respectivei decizii instanta a constatat ca in respectiva speta s-a procedat la indicarea unei incadrari juridice gresite in procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala dar cu descrierea corecta a faptei imprejurare care in opinia Curtii Supreme de Justitie „nu echivaleaza cu neprezentarea materialului de urmarire penala(…)”. Din interpretarea per a contrario a motivarii deciziei invocate rezulta ca atrage nulitatea relativa numai descrierea corecta a faptei cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala insa intr-o alta incadrare juridica si nu neprezentarea unei fapte cum este situatia de fata.
Relativ la actul de sesizare al instantei acesta nu se limiteaza la rechizitoriul intocmit la finalizarea urmaririi penale ci cuprinde toate actele de procedura efectuate in cursul urmaririi penale, acte prin care se stabilesc limitele acuzarii si care prin natura si efectele lor pot aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanei.Incalcarea acestor dispozitii, sunt sanctionate de dispozitiile art. 197 alin. 2 Cod procedura penala cu sanctiunea nulitatii absolute, nulitate care nu poate fi acoperita in alt mod decat prin refacerea lor in faza procesuala a urmaririi penale, neputandu-se acorda vreun termen in acest sens de catre instanta de judecata, aceste acte nefiind acte specifice cercetarii judecatoresti.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov. Critica parchetului vizeaza nelegalitatea hotararii Judecatoriei Brasov, sub aspectul restituirii cauzei, in baza art. 300 C.p.p. In motivarea recursului se arata ca in mod gresit instanta a apreciat ca sanctiunea care poate interveni este nulitatea absoluta, in cauza sanctiunea ce putea interveni fiind nulitatea relativa. Se mai arata ca in cauza invocata, Mattei impotriva Frantei, este constatata incalcarea art. 6 paragraf 3 lit. a si art. 6 paragraf 3 lit. b, prin schimbarea incadrarii juridice a faptelor in faza deliberarilor, noua incadrare nefiind invocata in stadiile anterioare ale procedurii, ceea ce nu este cazul in prezenta speta. Se mai invoca decizia penala nr. 7337/2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in care se arata ca in situatia in care, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, organul de urmarire penala omite sa se refere la una din infractiunile pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, sanctiunea ce poate interveni este nulitatea relativa, omisiunea putand fi indreptata de instanta, aceasta avand posibilitatea de a-i asigura inculpatului luarea la cunostinta a tuturor actelor si lucrarilor dosarului. La fila 39 din dosarul de urmarire penala este procesul-verbal din data de 28.05.2007 prin care inculpatului P.C. i s-a adus la cunostinta invinuirea (ambele fapte) in prezenta aparatorului, pentru fapta comisa in data de 16.10.2006 inculpatului fiindu-i adusa la cunostinta invinuirea si in data de 20.02.2007, fila 36 din dosarul de urmarire penala. Materialul de urmarire penala i s-a prezentat inculpatului in prezenta aparatorului, acesta avand posibilitatea sa propuna in aparare probele pe care le considera necesare. Din continutul referatului de evaluare efectuat din dispozitia instantei rezulta ca inculpatului P.C. avea cunostinta de faptul ca fusese trimis in judecata pentru comiterea ambelor infractiuni de talharie, fila 54. restituind cauza la parchet, instanta a incalcat dispozitiile art. 300 C.p.p., pana la termenul din data de 10.12.2009 (al cincilea termen de judecata) fiind admisa cererea in probatiune formulata de inculpatul P.C., prin aparator, de a se efectua referatul de evaluare referitor la acest inculpat (incheierea din data de .06.2009).
Verificand hotararea atacata, potrivit art. 385/14 C.p.p., pe baza lucrarilor si materialelor din dosarul cauzei, instanta de recurs specializata constata ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In fata primei instante, in cursul judecatii, s-a amanat cauza la termenul din 21.05.2009, fata de lipsa inculpatilor, minori la data faptei pentru care sunt cercetati, prezenta obligatorie pe parcursul procesului penal, si la termenul din .06.2009, fata de lipsa unui inculpat minor, termen de judecata la care a si fost admisa cererea privind efectuarea unui referat de evaluare pentru inculpatul minor P.C.. Aceasta cerere nu este apreciata de catre instanta de recurs ca o proba noua in sensul articolului 320 alin. 3 C.p.p., prin care sa se dovedeasca fapte sau imprejurari, ci ca o obligatie a instantei de a dispune efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori, potrivit legii, in conformitate cu art. 482 C.p.p., referat care sa furnizeze date privind persona minorului si perspectivele de reintegrare sociala a acestuia. La termenul urmator din data de 08.10.2009, cauza a suferit o noua amanare fata de neindeplinirea corecta a procedurii de citare cu o parte civila si fata de lipsa unui inculpat la judecata, prezenta acestuia fiind obligatorie. Apoi, la termenul din 05.11.2009, cauza s-a amanat din nou datorita neindeplinirii corecte a procedurii de citare cu o parte civila care avea un nou domiciliu. La ultimul termen din data de 10.12.2009, in conditiile indeplinirii procedurii de citare corecte cu toate partile, instanta a pus in discutia partilor regularitatea actului de sesizare, conform articolului 300 C.p.p. in aceste conditii efectuarea referatului de evaluare ca o obligatie a instantei stabilita de Codul de procedura penala in conditiile in care nu exista mentiunea ca instanta a constatat regularitatea actului de sesizare, nu poate conduce la ideea ca a fost depasit termenul stabilit de art. 300 C.p.p., la prima infatisare, fata de situatia ca una din partile civile nu fusese legal citata pana la acel termen de judecata.
La fel ca si prima instanta si parchetul, instanta de apel constata ca prezentarea materialului de urmarire penala este o institutie care creeaza inculpatului o serioasa garantie a dreptului de aparare si totodata asigura o urmarire penala de calitate, permitand elucidarea acelor aspecte cu privire la care inculpatul, in urma cunoasterii continutului dosarului, da noi explicatii, propune alte probe sau ridica obiectii cu privire la caracterul complet si legal al urmaririi. Pentru realizarea reala si eficienta a dreptului de aparare, organul de urmarire penala trebuie sa asigure luarea la cunostinta a intregului material de catre inculpat. Dupa luarea la cunostinta a dosarului, organul intreaba pe inculpat daca are de facut cereri noi sau declaratii suplimentare, iar aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire penala se consemneaza intr-un proces-verbal, in care se specifica si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului. In practica s-a decis ca omiterea prezentarii materialului de urmarire penala atrage sanctiunea nulitatii in conditiile art. 197 alin. 1 C.p.p. pentru ca s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului. De asemenea omisiunea prezentarii materialului de urmarire penala fata de minori se inscrie in normele prevazute de art. 197 alin. 2 C.p.p.
Parchetul nu contesta faptul ca odata cu prezentarea materialului de urmarire penala fata de inculpatul P.C., minor la data faptelor pentru care a fost cercetat, s-a indicat doar una din faptele pentru care a fost cercetat, respectiv cea din 30.10.2006, fiind omisa infractiunea din 17.10.2006. In conditiile in care inculpatul P.C. era minor la data faptelor pentru care este cercetat, omisiunea unei infractiuni cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, material prin care s-a stabilit limitele acuzarii si care a precedat actul de sesizare a instantei, a fost apreciata in mod intemeiat de catre instanta de fond pentru a atrage aplicarea dispozitiilor art. 197 alin. 2 C.p.p., nulitate absoluta care nu poate fi acoperita in alt mod.
Inculpatul P.C., in mod evident, putea da noi explicatii, propune alte probe sau ridica obiectii cu privire la caracterul complet si legal al urmaririi relativ la cealalta infractiune de talharie pentru care nu i-a fost prezentat materialul de urmarire penala, infractiune care a avut loc in alta zi si care a fost cercetata separat pana s-a dispus conexarea dosarelor in faza de urmarire penala, imprejurari care nu pot fi totusi indreptate in fata instantei.
Instanta de fond a facut trimitere la cauza Mattei impotriva Frantei, cu referire la considerentele acestei hotarari si doar la aplicabilitatea dispozitiilor art. 6 paragraful 3 lit. a din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care garanteaza acuzatului dreptul de a fi informat asupra naturii acuzatiei aduse impotriva sa, fara a analiza in detaliu speta respectiva.
Fata de toate aceste aspecte, se constata ca hotararea primei instante este legala, si, in baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b C.p.p., instanta de recurs va respinge recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, impotriva sentintei penale nr. .12.2009 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. /2009, pe care o va mentine.
In baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Suma de 300 lei, reprezentand onorariu avocat oficiu, si suma de 100 lei, reprezentand onorariul partial al avocatului din oficiu Poteras Eleonora, se suporta din fondurile Ministerului Justitiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, impotriva sentintei penale nr. .12.2009 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. /2009, pe care o mentine.
In baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Suma de 300 lei, reprezentand onorariu avocat oficiu, si suma de 100 lei, reprezentand onorariul partial al avocatului din oficiu Poteras Eleonora, se suporta din fondurile Ministerului Justitiei..
Definitiva
Pronuntata in sedinta publica din 31 martie 2010
JUD FOND CRISTINA PRUTEANU
1
