Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 3025 din data de 25.03.2013
Tip: sentință nr. 3025
Ședința din 25.03.2013
Autor: Zoican Dorinel
Domeniu asociat:acte ale autorităților publice
Acte ale autorităților publice
Tribunalul Mehedinți – sentință din 25.03.2013. Culpa instituției publice de neevidențiere în a obligațiilor de plată aferente sumelor achitate către salariați ca drepturi restante. Calitatea procesuală pasivă a ministerului în situația în care nu există un raport direct între acesta și instituția publică pârâtă
Prin cererea înregistrată la data de 27.08.2012 pe rolul Curții de Apel Craiova, Secția administrativ și Fiscal, sub nr. 1721/54/2012, reclamanta Agenția Județeană pt. Plăți și Inspecție Socială Mehedinți a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând admiterea contestației împotriva Încheierii nr.70 emisă de pârâtă la data de 16.07.2012, exonerarea A.J.P.I.S. Mehedinți de la plata penalităților de întârziere constatate prin Decizia nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinți și obligarea chematelor în garanție MMFPS si ANPIS să plătească către AJPIS contravaloarea dobânzilor și penalităților de întârziere calculate prin Decizia nr. 16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinți.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat că prin Decizia nr.2202/29.10.2008 Direcția de Muncă și Protecție Socială Mehedinți și ulterior după reorganizare A.J.P.I.S Mehedinți a fost obligată să plătească salariaților instituției, reprezentați de Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii Mehedinți, suplimentul postului și suplimentul treptei, începând cu 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii.
Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, în calitate de ordonator principal de credite, nu a asigurat creditele necesare pentru punerea în a acestei decizii, deci pentru plata sumelor la care A.J.P.I.S. Mehedinți a fost obligată și, astfel, salariații creditori au demarat procedura executării silite.
Reclamanta a precizat că auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Mehedinți nu au avut în vedere toate diligențele și demersurile întreprinse în repetate rânduri de AJPIS Mehedinți către MMFPS și ANPIS, cu referire la executarea silită asupra sumei nete și nu asupra sumei brute (conform Sentinței civile nr.2918/05.05.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin), cu referire la drepturile salariale câștigate în instanță și pentru care nu s-au efectuat vărsămintele și contribuțiile către bugetul consolidat.
Instituția a solicitat în instanță deblocarea conturilor pe calea ordonanței președințiale, iar instanța prin Sentința civilă nr.4366/08.09.2010 a respins cererea.
De asemenea, prin adresa nr. 14987/30.11.2010 au fost solicitate la ANPS sumele necesare pentru plata drepturilor cu privire la care a fost demarată procedura executării silite. Nu a fost primit răspuns și nu au fot primite nici sumele solicitate.
Reclamanta a menționat că prin adresa nr.300/11.01.2011 au fost din nou solicitate aceste sume, inclusiv contribuțiile aferente, însă nu a fost primit niciun răspuns și nici nu au fost primite sumele solicitate.
În încheierea criticată s-a reținut în mod eronat că salariații nu au introdus în cauză ordonatorul principal de credite, respectiv Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale având în vedere că prin cererea de chemare în judecată și recursul declarat împotriva Sentinței nr. 1073/03.07.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, salariații au solicitat admiterea acțiunii și față de M.M.F.P.S., însă instanța a respins acțiunea față de acesta și a admis-o numai față de fosta Direcție de Muncă și Protecție Socială.
Reclamanta a susținut că în Decizia nr. 16/2012 și ulterior în încheierea nr.70/2012, s-a reținut, în mod eronat, culpa exclusivă a AJPIS Mehedinți în ceea ce privește neconstituirea și nevirarea la bugetul consolidat a obligațiilor legale, precum și culpa exclusivă a AJPIS Mehedinți în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere aferente.
Reclamanta a considerat că AJPIS Mehedinți nu este instituția responsabilă pentru neconstituirea și nevirarea obligațiilor bugetare, întrucât AJPIS Mehedinți nu a avut deschisă prin dispoziție bugetară disponibilitate financiară în acest sens (cu toate ca au existat numeroase solicitări în acest sens), iar fondurile privind dobânzile și penalitățile de întârziere calculate trebuie exclusiv asigurate de către MM FPS și ANPIS.
Având în vedere toate demersurile pe care AJPIS Mehedinți le-a întreprins față de MMMFPS și ANPIS a solicitat, conform art.60 din Codul de procedură civilă, chemarea în garanție a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și a Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială București, pentru ca în situația în care instanța nu va exonera AJPIS Mehedinți de la plata dobânzilor și penalităților de întârziere, să se constate culpa acestor instituții care nu au asigurat fondurile necesare constituirii și virării contribuțiilor la bugetul consolidat, fapt ce a condus la penalități de întârziere.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.60-63, art. l12 și urm. din Cod procedură civilă, pe prevederile Hotărârii Curții de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activității specifice Curții de Conturi.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art.242 alin.2 din Cod procedură civilă.
La dosarul cauzei s-au depus, în copie, următoarele documente: acțiunea formulată de Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii Mehedinți în contradictoriu cu Direcția de Protecție Socială Mehedinți, înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 05.06.2008 și recursul declarat de Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii Mehedinți împotriva sentinței nr. 1073 din 03.07.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. 4106/101/2008.
La data de 17.09.2012 Curtea de Apel Craiova a invocat excepția necompetenței materiale a instanței.
Prin sentința nr. 823/2012 Curtea de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți- Secția Contencios administrativ și Fiscal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți- Secția Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 8786/101/2012.
La data de 19.11.2012 pârâta Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a Încheierii nr. 70/16.07.2012 și a măsurilor dispuse la pct. I.4 din decizia nr. 16/11.05.2012 iar pe cale de consecință menținerea actelor administrative emise de Curtea de Conturi a României ca fiind temeinică și legală arătând următoarele: auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi Mehedinți au desfășurat o acțiune de financiar asupra contului de execuție și bilanțului pe anul 2011, inclusiv modul de fundamentare a necesarului de surse și plata unor categorii de prestații sociale, la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mehedinți și au încheiat Procesul-verbal de constatare înregistrat sub nr. 415/19.04.2012; au fost examinate abaterile de la legalitate și regularitate consemnate în acest act de control, a fost emisă Decizia nr. 16/11.05.2012.
A arătat că prin Decizia nr.2202/29.10.2008 a Curții de Apel Craiova, A.J.P.I.S. Mehedinți a fost obligată să plătească salariaților instituției reprezentați de Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii Mehedinți, suplimentul postului și suplimentul treptei începând cu data de 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii
A precizat că în urma executării silite, în cursul anilor 2010 și 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul A.J.P.I.S. Mehedinți și a virat în contul B.E.J. Popescu Gr. Alin suma totală de 85.748 lei, din care în anul 2010 suma de 34.188 lei iar în anul 2011 suma de 51.560 lei.
A arătat că din suma totală de 85.748 lei, s-au achitat 11.938 lei reprezentând cheltuieli de executare silită și 73.810 lei reprezentând drepturi de personal (suplimentul postului și suplimentul treptei) ca sumă netă, de către entitatea verificată din contul de mandat unde fusese virat disponibilul de către executor, cu toate că statele de plată au fost întocmite de la suma brută scăzând contribuțiile individuale și impozitul pe venit, neevidențiindu-se în evidența contabilă aceste obligații de plată și neachitându-se bugetelor respective.
A precizat că în timpul controlului, pornind de la sumele nete achitate salariaților instituției, au fost calculate obligațiile bugetare, dobânzile și penalitățile de întârziere datorate pentru neachitarea la scadență a acestora.
În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115 Cod civil, Legea Contenciosului Administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, pct.80 lit.c), pct. 86 lit.b.l) și urm. din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului -.1/2009, publicată în M.Of. al României nr.78/10.02.2009, Partea I.
La data de 03.12.2012 chematul în garanție Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată a reclamantei Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată față de obiectul acțiunii formulate de reclamant, arătând că A.N.P.I.S. este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea M.M.F.P.S. și are în subordine agenții pentru plăți și inspecție socială județene.
A precizat că potrivit art. 16 din Ordonanța de urgență nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială în domeniul administrării, gestionării și plății beneficiilor de asistență socială și al susținerii programelor de servicii sociale, agențiile teritoriale au atribuții privind administrarea bugetului aprobat și organizarea activității de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul alocat.
Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Mehedinți, urmare a reorganizării Direcției de Muncă și Solidaritate Socială Mehedinți a preluat obligațiile de plată ale Direcției de Muncă și Protecția Socială Mehedinți, privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii.
Astfel că urmare a executării silite, a susținut că în cursul anilor 2010 și 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul A.J.P.S Mehedinți și a virat în contul Executorului Judecătoresc, în sumă netă de 73.810 și cheltuieli de executare în sumă de 11.938 lei, în urma activității de audit financiar Camera de Conturi a Județului Mehedinți a constatat că Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mehedinți nu a evidențiat în aceste obligații de plată și nu le-a achitat bugetelor respective. În acest sens s-a constatat că aceste obligații de plată nu au fost evidențiate în contabilitate și nu au fost virate nici contribuțiile datorate de angajator. În timpul controlului au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere datorate pentru neachitarea la scadență a acestor obligații bugetare, care însumează la data de 31.03.2012 suma de 13.201 lei.
A precizat că afirmațiile reclamantei în ceea ce privește faptul că A.J.P.I.S Mehedinți nu este instituția responsabilă pentru neconstituirea și nevirarea obligațiilor bugetare, întrucât A.J.P.I.S Mehedinți nu a avut deschisă prin dispoziția bugetară disponibilitatea financiară și în acest sens a solicitat aprobarea de credite bugetare de la forul superior A.N.P.I.S și M.M.F.P.S, sunt neîntemeiate, din cauza faptului că obligația de constituirea a obligațiilor legale în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere, îi revenea în mod exclusiv reclamantei.
Referitor la culpa A.N.P.I.S – chemată în garanție în această cauză, în vederea achitării contravalorii dobânzilor și penalităților de întârziere pentru neconstituirea și nevirarea la bugetul consolidat a obligațiilor legale în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere, a precizat că în conformitate cu dispozițiile Legii finanțelor publice nr. 500/2002, precum și normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice trebuia înregistrată în contabilitate această cheltuială cu obligațiile bugetare datorate bugetelor publice. In acest sens arată că persoana responsabilă avea obligația să înregistreze în contabilitate în momentul în care a efectuat plata, conform executării silite.
La data de 03.12.2013 a formulat întâmpinare chematul în garanție Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată și îndreptată împotriva unei persoane juridica lipsite de calitate procesuală pasivă.
A menționat că Ordonanța de urgență nr. 113/2011 prevede că Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială funcționează ca servicii publice descentralizate.
Potrivit art. 16 din Ordonanța de urgență nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială în domeniul administrării, gestionării și plății beneficiilor de asistență socială și al susținerii programelor de servicii sociale, agențiile teritoriale au atribuții privind administrarea bugetului aprobat și organizarea activității de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul alocat
Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Mehedinți, ca urmare a reorganizării Direcției de Muncă și Solidaritate Sociala Mehedinți a preluat obligațiile de plată ale Direcției de Muncă și Protecția Socială Mehedinți, privind suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază începând cu data de 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii.
Ca urmare a executării silite, în cursul anilor 2010 și 2011, Trezoreria Drobeta Turnu Severin a retras din contul AJPIS Mehedinți și a virat în contul Executorului Judecătoresc, în sumă netă de 73.810 și cheltuieli de executare în sumă de 11.938 lei.
Susținerile reclamantei că nu este responsabilă pentru neconstituirea și nevirarea obligațiilor bugetare, întrucât A.J.P.I.S Mehedinți nu a avut deschisă prin dispoziția bugetară disponibilitatea financiară și în acest sens a solicitat aprobarea de credite bugetare de la forurile superioare A.N.P.I.S și M.M.F.P.S, sunt neîntemeiate, obligația de constituirea a obligațiilor legale în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere revenindu-i în mod exclusiv reclamantei.
Referitor la cererea de chemare în garanție, în vederea achitării contravalorii dobânzilor și penalităților de întârziere pentru neconstituirea și nevirarea la bugetul consolidat a obligațiilor legale în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere, a precizat că în conformitate cu dispozițiile Legii finanțelor publice nr. 500/2002, precum și normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice trebuia înregistrată în contabilitate această cheltuială cu obligațiile bugetare datorate bugetelor publice. În acest sens arată că persoana responsabilă avea obligația să înregistreze în contabilitate în momentul în care a efectuat plata, conform executării silite.
Reclamanta AJPIS Mehedinți a formulat precizări de acțiune prin care a arătat că a fost obligată să plătească salariaților instituției, reprezentați de Sindicatul Liber al Casei Județene de Pensii Mehedinți, suplimentul postului și suplimentul treptei, începând cu 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii, în speță Decizia nr. 2202/29.10.2008.
Datorită faptului că este ordonator terțiar de credite si neavând disponibil bănesc, nu a putut achita drepturile câștigate în instanță, iar salariații au solicitat executarea judecătorească pentru obținerea acestor drepturi.
În luna mai 2010 fost înființată poprirea, a cărei validare a fost aprobată prin Sentința civila nr. 2918/05.05.2010 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.
A susținut că instituția a formulat o serie de adrese către forurile superioare, pentru deschiderea de credite bugetare, exemplificate în adresele menționate în cererea de chemare în judecată, acestea rămânând însă fără răspuns.
A precizat că în urma executării silite, conturile instituției au fost blocate, iar instituția a fost in imposibilitate de plată față de furnizori.
A arătat că prin Decizia nr. 16/2012 și ulterior in încheierea nr. 70/2012, s-a reținut în mod eronat culpa exclusivă a AJPIS Mehedinți in ceea ce privește neconstituirea si nevirarea la bugetul consolidat a obligațiilor legale, implicit referitor la dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestora.
A învederat că în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Mehedinți, AJPIS Mehedinți a revenit cu solicitări pentru acordarea de credite in vederea achitării obligațiilor legale si a penalităților stabilite, prin adresa nr. 6055/17.05.2012 către ANPIS, insa, după cum, se observa, ANPIS a avut tot timpul cunoștință despre această situație si nu doar în urma acestui control.
Aceasta nu se poate prevala de faptul ca sumele respective nu au fost evidențiate în contabilitate, pentru că actele contabile care fac dovada că aceste sume s-au regăsit tot timpul în evidența contabilă a instituției, chiar dacă înregistrarea acestora a fost făcuta in mod eronat, intr-un alt cont, așa cum se dovedește prin actele anexate.
De asemenea, a precizat din moment ce ANPIS a aprobat plata contribuțiilor, au considerat că au luat în calcul faptul ca erau răspunzători pentru neplata la timp a acestora si implicit, de aici au apărut si penalitățile aferente, încât nu exista nici un impediment în a acorda și sumele aferente plații penalităților calculate.
A arătat în concluzie, atât ANPS cat si MMFPS, in calitatea lor de for tutelar si ordonator de credite, nu au deschis prin dispoziție bugetara disponibilitate financiara pentru achitarea contribuțiilor aferente sumelor achitate salariaților, astfel încât au curs dobânzi si penalități pentru neachitarea la timp a acestora.
Pe cale de consecință, au arătat ca instituția a întreprins toate demersurile pentru obținerea acestor sume de bani, astfel încât, nu poate fi reținuta nicio culpă în ceea ce privește neachitarea acestor contribuții, precum nici în ceea ce privește penalitățile de întârziere calculate.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Codului de procedura civilă, pe prevederile Hotărârii Curții de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfășurarea activității specifice Curții de Conturi, OUG 113/2011, Legea nr. 554/2004.
La data de 25.03.2013 a formulat concluzii scrise reclamanta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mehedinți prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale având în vedere că a avut cunoștință tot timpul despre situația sumele de bani și implicit și situația AJPIS Mehedinți.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile C.proc.civ., prev. Hotărârii Curții de Conturi a României nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfășurarea activității specifice Curții de Conturi OUG. 113/2011, Legea nr. 554.2004.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
Reclamanta AJPIS Mehedinți a arătat că formulează contestație împotriva Încheierii nr.70 emisă de pârâtă la data de 16.07.2012 prin care a fost soluționată contestația împotriva Deciziei nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinți.
Practic reclamanta a contestat măsura dispusă la punctul I.4 din Decizia nr. 16/11.05.2012, prin care s-a dispus “Conducerea entității auditate va întreprinde măsurile necesare pentru constituirea, înregistrarea și virarea la bugetele publice a obligațiilor bugetare (aferente drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul de treaptă, plătite în sumă netă de 73810 lei salariaților entității ca urmare a executării silite), în sumă totală de 60361 lei, dintre care rețineri individuale 31422 lei și contribuții datorate de angajator 28939 lei. De asemenea, se vor întreprinde măsuri pentru recuperarea dobânzilor și penalităților de întârziere în cuantum de 13201 lei datorate pentru neachitarea la scadență a obligațiilor bugetare aferente”;, solicitând exonerarea de la plata penalităților de întârziere constatate și obligarea chematelor în garanție MMFPS si ANPIS să plătească către AJFIS contravaloarea dobânzilor și penalităților de întârziere.
În fapt, prin Decizia nr. 2202/29.10.2008 pronunțată de către Curtea de Apel Craiova, reclamanta AJPIS Mehedinți a fost obligată să plătească unor salariați ai instituției drepturi bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei, începând cu data de 05.06.2005 și până la data pronunțării hotărârii.
Prin executare silită, în cursul anilor 2010 și 2011 din contul AJPIS Mehedinți a fost virate în contul executorului judecătoresc suma totală de 85748 lei din care în anul 2010 suma de 34188 lei, iar în anul 2011 suma de 51560 lei, dintre care drepturi nete către salariați de 73810 lei, precum și cheltuieli de executare silită în sumă de 11938 lei.
Cu toate că prin executare silită au fost retrase aceste sume din conturile sale, reclamanta nu a procedat la constituirea și evidențierea în contabilitate a obligațiilor legale de plată către bugete, datorate de către angajator precum și cele reținute de la salariați conform dispozițiilor legale.
Potrivit art.55 alin.2 lit.j1 din Codul fiscal, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: … sume reprezentând salarii, diferențe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum și actualizarea lor cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.
Potrivit art.2964 alin.1 lit.k din Codul fiscal, baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale individuale obligatorii, …, reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include: … sumele reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație.
Potrivit art.29618 alin.1 și 51 din Codul fiscal, persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator au obligația de a calcula, de a reține și de a vira lunar contribuțiile de asigurări sociale obligatorii. În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, actualizate cu indicele de inflație la data plății acestora, contribuțiile sociale datorate potrivit legii se calculează și se rețin la data efectuării plății și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.
De asemenea, art.119-1201 din C.proc.fiscală reglementează dobânzile și penalitățile de întârziere.
În condițiile în care reclamanta nu și-a îndeplinit aceste obligații legale și nu a evidențiat în contabilitate obligațiile de plată aferente sumelor menționate, nu se poate reține că reclamanta nu are nicio culpă cu privire la neplata acestor sume și a penalităților de întârziere.
Adresele către chemații în garanție Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin care s-a solicitat repartizarea sumelor necesare punerii în aplicare a deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunțată de către Curtea de Apel Craiova nu puteau avea vreun efect atât timp cât sumele nu erau evidențiate în documentele contabile specifice. Fondurile necesare nu puteau fi virate reclamantei atât timp cât alocarea lor nu reieșea din aceste documente. Nu se poate reține vreo culpă a acestor instituții atât timp cât necesitatea alocării fondurilor bănești nu reieșea din bilanțul contabil și contul de execuție bugetară pentru anii 2010 și 2011.
Eventuala înregistrare eronată în contabilitate a sumelor datorate, susținută de reclamantă prin concluziile scrise (dar neinvocată prin contestația formulată împotriva Deciziei Curții de Conturi sau prin cererea de chemare în judecată), nu are nicio consecință asupra culpei reclamantei.
Neîntemeiate sunt și susținerile reclamantei potrivit cărora au fost constituite provizioane pentru obligațiile legale aferente sumelor nete plătite ca urmare a executării silite.
Potrivit pct. 2.11 alin.1 din Normele metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2011, aprobate prin O.M.F.P nr. 24/2012, la data de 31 decembrie 2011, instituțiile publice implicate vor efectua o inventariere a datoriilor reprezentând sume prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, a căror plată se va efectua eșalonat în perioada 2012 – 2016, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011. Aceste datorii vor fi înregistrate în contabilitate ca provizioane, potrivit cap. III “Prevederi referitoare la elementele de bilanț” pct. 3 “Provizioane” din Normele metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/9005, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel cum în mod întemeiat susține pârâta, aceste dispoziții nu sunt aplicabile, deoarece în cauza de față este vorba de plăți deja efectuate, precum și de obligații bugetare neconstituite la data plății drepturilor nete.
În consecință, reținându-se culpa exclusivă a reclamantei AJPIS Mehedinți, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă împotriva Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, instanța, având în vedere prevederile art.137 alin.1 C.proc.civ., va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acesta.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă). Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
Potrivit art.1 alin.1-3 din OUG nr.113/2011, se reorganizează Agenția Națională pentru Prestații Sociale, prin preluarea activității de inspecție socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, … are în subordine agenții pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, …, ca servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică.
Potrivit art.3 din OUG nr.113/2011, finanțarea cheltuielilor privind organizarea și funcționarea Agenției se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
Conform art.6 alin.1 din același act normativ, pentru realizarea obiectivelor sale în domeniul administrării, gestionării și plății beneficiilor de asistență socială și al susținerii programelor de servicii sociale, Agenția are, în principal, următoarele atribuții:
d) fundamentează și propune Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale proiectul de buget, ce include fonduri pentru plata beneficiilor de asistență socială și susținerea programelor privind servicii sociale, precum și pentru funcționarea Agenției;
e) administrează și gestionează bugetul propriu, organizează și asigură plata beneficiilor de asistență socială;
f) administrează și gestionează patrimoniul propriu;
g) prezintă Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale raportul de execuție bugetară a bugetului alocat.
Conform art.16 alin.1 din același act normativ, în domeniul administrării, gestionării și plății beneficiilor de asistență socială și al susținerii programelor de servicii sociale, agențiile teritoriale au, în principal, următoarele atribuții:
n) fundamentează și propun Agenției proiectul de buget ce include fonduri pentru plata beneficiilor de asistență socială, susținerea programelor de servicii sociale și pentru funcționarea lor;
o) administrează bugetul aprobat și prezintă Agenției raportul de execuție bugetară;
p) organizează activitatea de evidență contabilă a execuției bugetare pentru bugetul alocat.
Directorii executivi ai agențiilor teritoriale au calitatea de ordonatori terțiari de credite (art.14 alin.1 din OUG nr.113/2011)
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că reclamanta este subordonată Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, care la rândul ei se subordonează Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. De asemenea, bugetul propriu al AJPIS Mehedinți este asigurat de către Agenția Națională pentru Prestații Sociale. Este adevărat că bugetul Agenției Naționale pentru Prestații Sociale este asigurat de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care la rândul său provine din bugetul de stat, însă între reclamanta AJPIS Mehedinți și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu există raporturi directe.
În consecință, în cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă împotriva Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, acesta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece bugetul AJPIS Mehedinți este asigurat de Agenția Națională pentru Prestații Sociale și nu direct de Minister, astfel că instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale invocată de acesta și va respinge cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă împotriva Agenției Naționale pentru Prestații Sociale, se reține că potrivit art. 60 din C.proc.civ., partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire. În aceleași condiții, cel chemat în garanție poate, la rândul său, să cheme în garanție o altă persoană.
Așa cum s-a arătat mai sus, cu toate că prin executare silită au fost retrase aceste sume din conturile sale, reclamanta nu a procedat la constituirea și evidențierea în contabilitate a obligațiilor legale de plată către bugete, datorate de către angajator precum și cele reținute de la salariați conform dispozițiilor legale iar adresele către chemații în garanție Agenția Națională pentru Prestații Sociale și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin care s-a solicitat repartizarea sumelor necesare punerii în aplicare a deciziei nr. 2202/29.10.2008 pronunțată de către Curtea de Apel Craiova nu puteau avea vreun efect atât timp cât sumele nu erau evidențiate în documentele contabile specifice. Fondurile necesare nu puteau fi virate reclamantei atât timp cât alocarea lor nu reieșea din aceste documente. Nu se poate reține vreo culpă a acestor instituții atât timp cât necesitatea alocării fondurilor bănești nu reieșea din bilanțul contabil și contul de execuție bugetară pentru anii 2010 și 2011.
Întrucât culpa pentru nerespectarea obligațiilor legale aparține în exclusivitate reclamantei, nu poate fi obligată Agenția Națională pentru Prestații Sociale la plata dobânzilor și penalităților de întârziere constatate prin Decizia nr.16/2012 a Camerei de Conturi Mehedinți, astfel că va fi respinsă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială ca neîntemeiată
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cauza de mai sus este irevocabilă prin respingerea recursului formulat împotriva sentinței.
