Prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 8985/P/2010 din 28.11.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inc. P.C.A. pentru comiterea infracţiunii de evaziunii fiscală şi deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prev. de art. 9 al. 1 lit. a Lg. 241/2005 şi art. 296/1 al. 1 lit. l Lg. 571/2003 deoarece în data de 10.11.2010, deţinea ilegal cantitatea de 2341 pachete ţigări, respectiv 46.820 ţigarete, cu timbru de Republica Moldova, fără a putea prezenta documente de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat prin ascunderea sursei impozabile, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 19.841 lei, parţial recuperat.
La termenul din 17.09.2013, inc. P.C.A. a declarat în faţa instanţei că ştie pentru comiterea căror fapte este trimis în judecată, recunoaşte infracţiunile aşa cum sunt reţinute în rechizitoriu, cunoaşte toate probele administrate în faza de urmărire penală şi, şi le însuşeşte şi solicită să fie judecat conform procedurii prevăzute de art. 320/1 cod pr. penală.
Instanţa constată că, din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, rezultă următoarea situaţie de fapt:
În data de 10.11.2010, la ora 06:36, inc. P.C.A. este contactat telefonic de o persoană de sex masculin, terminalul mobil al acesteia fiind localizat în jud. Vaslui. Procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice demonstrează faptul că, discuţia dintre cei doi, deşi aceştia nu folosesc în mod explicat cuvinte şi expresii cu privire a tranzacţia de ţigări, este de fapt o comandă pentru un transport pe care inc. P.C.A. urma să îl facă în acea zi. Astfel, persoana rămasă neidentificată îi cere inculpatului să ajungă până la ora 08:00 la o locaţie cunoscută de amândoi, din contextul convorbirii reieşind că cel care urma să achiziţioneze cantitatea de ţigări, este nemulţumit de un transport anterior, cerând în mod e4xpres ca de această dată aspectul pachetelor să fie unul corespunzător şi „să nu fie ca celelalte”. Inculpatul îi dă asigurări că ţigările sunt în folie şi că va ajunge cu acestea până la ora 08.00.
În aceiaşi dimineaţă, puţin mai târziu, la ora 07.08, inc. P.C.A. este contactat de aceiaşi persoană, al cărei terminal mobil este localizat de această dată în zona unui teren extravilan aparţinând jud. Bacău, convorbirea dintre cei doi stabilind locul de întâlnire şi anume domiciliul acestei persoane rămasă neidentificată.
Până să ajungă la locul de întâlnire, la ieşirea din localitatea O., pe DN 2F, organele de poliţie au oprit autoturismul de culoare verde, condus de inc. P.C.A., care a declarat că nu transporta bunuri sau valori care să fie plasate în afara legii. În urma verificării autoturismului, în portbagajul acestuia a fost găsită o geantă în care se aflau 1000 pachete (20.000 ţigări), marca „P.” ce aveau aplicate timbre de Republica Moldova, pentru care inculpatul nu a putut prezenta aceste de provenienţă.
În aceste împrejurări, inculpatul a declarat că cele 1000 pachete fac parte dintr-o cantitate mai mare de ţigări, pe care a achiziţionat-o în ziua de 09.11.2010 din mun. Iaşi, menţionând totodată că la domiciliul sau din jud. Bacău se află şi restul de 1600 pachete ţigări de aceiaşi marcă. Despre Această marfă, inculpatul a declarat că intenţiona să o comercializeze în mun. Bacău.
Cu ocazia constatării infracţiunii flagrante, organele de poliţie au procedat la indisponibilizarea autoturismului. acesta a fost restituit în data de 29.11.2010 către R.R.V., care a prezentat un contract de vânzare-cumpărare ce atestă că este proprietarul autoturismului.
În baza autorizaţiei de percheziţie la imobilul de domiciliu al inc. P.C.A., din jud. Bacău, ocazie cu care au fost identificate un număr de 1341 pachete ţigări (26.820 ţigarete) marca P., despre care inculpatul a afirmat că un număr de 580 pachete provin din achiziţia efectuată în data de 09.11.2010, iar diferenţa de 761 pachete provine din alte transporturi anterioare.
Prin adresa nr. 5992/2010, D.J.A.O.V. Bacău a comunicat faptul că prejudiciul adus bugetului de stat este de 19.841 lei ca urmare a neplăţii taxelor vamale, accizelor şi a TVA-ului. Din aceiaşi adresă reiese că inculpatul nu este persoană autorizată şi nu are calitatea de antreprenor fiscal.
Inculpatul P.C.A. a recunoscut comiterea faptelor, declarând că intenţiona să comercializeze cantitatea de ţigări pe care o deţinea, iar cele 1000 pachete pe care le transporta în ziua de 10.11.2010 urma să le vândă unei persoane pe care o cunoaşte sub apelativul de „P.”. Totodată inculpatul a declarat că avea cunoştinţă de faptul că ţigările provin din contrabandă.
Pe parcursul cercetărilor, inc. P.C.A. a achitat prejudiciul adus bugetului de stat, din chitanţa seria CHANV/2009 nr. 0062865 din data de 13.01.2011 reieşind că a plătit suma de 2000 lei, iar suma de 17.841 lei a plătit-o cu chitanţa nr. 12554/14.10.2013.
Tutunul este unul dintre produsele pentru care legiuitorul a înţeles să instituie un regim special, fiind interzisă atât producerea lui în afara antrepozitului fiscal cât şi deţinerea în afara sa, dacă pentru această acciză nu a fost plătită.
Prin art. 206/53, se instituie obligaţia ca „pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute în afara antrepozitului fiscal, originea trebuie să fie dovedită, folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme metodologice”, iar potrivit art. 206/61 „produsele accizabile pot fi eliberate pentru consum sau pot fi importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor prezentei secţiuni”.
Marcarea se efectuează prin timbre sau banderole a căror eliberare se aprobă de către autorităţile competente. (art.206/63, art. 206/64).
În speţă, fiind vorba despre o operaţiune ce ar fi trebuit fi supusă regulilor aplicabile în materie de import, inculpatul trebuia să facă dovada că produsele accizabile provin de la un antrepozit sau importator, din moment ce la el s-a întrerupt circuitul economic.
Conform alin. 3 al art. 206/51 din Legea 571/2003, în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat în regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import, dată de la care acciza devine exigibilă (art. 212, art. 213 al. 2 din Lg. 571/2003).
În drept fapta comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prev. de art. 296/1 al. 1 lit. l Lg. 571/2003.
Instanţa apreciază că nu există concurs de infracţiuni între deţinere în afara antrepozitului fiscal şi evaziune fiscală, ci doar o infracţiune unică de deţinere în afara antrepozitului fiscal.
Recuperarea sumelor ce reprezintă obiectul obligaţiei fiscale (acciză) exclude posibilitatea reţinerii în concurs, şi a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. a Lg. 241/2005.
Această infracţiune incriminează ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile dacă s-a realizat în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Conform art.2 lit.e din Legea nr.241/2005, obligaţii fiscale sunt cele prevăzute exclusiv de Codul fiscal şi de procedură fiscală, printre acestea regăsindu-se şi acciza (art.2 lit.g din Codul fiscal).
Or, sustragerea de la plata accizei, prin ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile, se realizează într-o manieră particulară prin săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal. într-adevăr, această infracţiune este o modalitate faptică de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 (deţinerea în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, pentru care accizele nu au fost percepute conform legii, fapt ce face exigibilă obligaţia de plată a accizei reprezintă o ascundere a bunului taxabil în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale), însă ea a fost reglementată distinct, printr-o normă cu caracter special care va exclude de la aplicare norma cu caracter general, respectiv art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.
Reţinerea ambelor infracţiuni, atâta art. 2961 alin.1 lit. l din Legea nr.571/2003, cât şi a art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005 ar avea caracter redundant, ilustrând un concurs de calificări sau de texte care se rezolvă prin aplicarea principiului specialia generalibus derogant.
Concluzia de mai sus nu este infirmată nici de faptul că infracţiunea din Codul fiscal nu prevede expres cerinţa scopului sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, cerinţă regăsită doar în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.
Într-adevăr, formal, această cerinţă nu apare în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin.1 lit.l din Codul fiscal, însă este consubstanţială acestuia. Argumentul îl constituie art.20621 alin.2 din Codul fiscal, interpretarea acestuia. Potrivit acestei dispoziţii legale, când acciza nu a fost plătită, deţinerea produselor accizabile poate avea loc doar într-un antrepozit fiscal. Per a contrario, deţinerea produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal presupune o acciză neplătită.
Existând, conform art.20621 alin.2 din Codul fiscal, obligaţia deţinerii de produse accizabile cu acciză neplătită exclusiv în cadrul antrepozitului fiscal, încălcarea sa, prin deţinerea unor astfel de produse în afara antrepozitului fiscal, semnifică intenţia şi scopul sustragerii de la plata accizei.
De asemenea, deţinerea produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal, nemarcate, peste limita prevăzută de lege, ştiind că provin din contrabandă, reprezintă o activitate ilicită. Or, a considera că orice venituri, licite sau ilicite, sunt supuse impozitelor extinde excesiv incidenţa legii privind evaziunea fiscală deoarece presupune obligaţia autodenunţării pentru persoanele care comit infracţiuni din care realizează venituri. În ipoteza de faţă, sursa potenţial generatoare de venit este însăşi activitatea infracţională care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.2961 alin.1 lit. l din Codul fiscal.
Infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, nu poate fi reţinută ori de câte ori veniturile nedeclarate provin din săvârşirea unor infracţiuni. O asemenea ipoteză este posibilă numai în măsura în care există o dispoziţie legală expresă în acest sens (de pildă, art.17 lit.g din Legea nr.78/2000 care incriminează evaziunea fiscală comisă în legătură cu infracţiunile de corupţie), ceea ce în cauza de faţă nu există.
Aşadar, instanţa în baza art. 334 cod pr. penală va schimba încadrarea juridică a infracţiunilor din art. 9 al. 1 lit. a Lg. 241/2005 şi art. 296/1 al. 1 lit. l Lg. 571/2003 în art. 296/1 al. 1 lit. l Lg. 571/2003, infracţiune pentru care inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa va avea în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei, gravitatea ei, valoarea prejudiciului şi faptul că acesta a fost recuperat integral, precum şi periculozitatea inculpatului care este infractor primar, a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi o regretă sincer. Faţă de aceste criterii de individualizare şi aplicând dispoziţiile art. 320/1 cod pr. penală, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege este necesar şi suficient pentru reeducarea inculpatului.
Instanţa apreciază că în cauză nu se impune aplicarea art. 74/1 al. 2 cod penal care reprezintă o cauză de reeducare a pedepsei sau de aplicare a unei sancţiuni administrative având în vedere numărul mare de ţigarete cu care inculpatul a fost prins şi modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunii.
Se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b cod penal pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 al. 2 cod penal.
Având în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul de pericol social al acesteia nu foarte ridicat, persoana inculpatului care nu posedă antecedente penale, a manifestat sinceritate recunoscând şi regretând fapta comisă, instanţa consideră că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea ei în regim de deţinere efectiv.
În consecinţă, instanţa va suspenda condiţionat executarea pedepsei conform art. 81 cod penal, va fixa termen de încercare de 3 ani potrivit art. 82 cod penal şi va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 cod penal.
Se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale în condiţiile prevăzute de art. 71 al. 5 cod penal.
Potrivit art. 88 cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii din 10.11.2010.
În temeiul art. 118 lit. f C.penal instanţa va confisca de la inculpat 2341 pachete de ţigări marca „P.” aflate în custodia DRAOV Bacău.
Pe latură civilă va lua act că inculpatul a achitat integral prejudiciul cauzat în valoare de 19.841 lei.
Constatând culpa procesuală a inculpatului, acesta va şi obligat conform art. 191 al. 1 cod pr. penală să plătească statului suma de 1400 lei cheltuieli judiciare din care 1100 lei în faza de urmărire penală.
Se va constata că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
Conform art. 334 C.pr.penală schimbă încadrarea juridică a infracţiunilor din art. 9 al. 1 lit. a Legea nr. 241/2005 şi art. 2961 al. 1 lit. l Legea nr. 571/2003 în art. 2961 al. 1 lit. l Legea nr. 571/2003.
Condamnă pe inc. P.C.A., pentru comiterea infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării prevăz. de art. 2961 al. 1 lit. l Legea nr. 571/2003 cu aplic. art. 3201 C.pr.penală la pedeapsa de 1 an închisoare.
Interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăz. de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b C.penal pe durata şi în condiţiile prevăz. de art. 71 al. 2 C.penal.
Conform art. 88 C.penal deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii din 10.11.2010.
Potrivit art. 81 C.penal suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate.
Fixează termen de încercare de 3 ani conform art. 82 C.penal şi atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăz. de art. 83 C.penal.
Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale în condiţiile prevăz. de art. 71al. 5 C.penal.
În temeiul art. 118 lit. f C.penal confiscă de la inculpat 2341 pachete de ţigări marca „P.” aflate în custodia DRAOV Bacău.
Ia act că inculpatul a achitat integral prejudiciul cauzat în valoare de 19.841 lei.
Potrivit art. 191 al. 1 C.pr.penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1400 lei cheltuieli judiciare din care 1100 lei în faza de urmărire penală.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare cu inculpatul şi de la comunicare cu partea civilă.
