Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă penală nr. 53 din data de 05.12.2013
Dosar nr.XXXXX/193/2010 art. 184 alin.2,4 din Codul penal
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOȘANI
Secția penală
Ședința publică din data de xx.xx.xxxx
PREȘEDINTE –
GREFIER –
cu participarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
SENTINȚA PENALĂ NR. XXX
La ordine pronunțarea asupra acțiunii penale privind pe inculpatul R. C. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2,4 din Codul penal.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din xx.xx.xxxx, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință și când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:
J U D E C A T A
Prin cererea adresată Judecătoriei Botoșani la data de xx.xx.xxxx petentul H. I.a contestat rezoluția de scoatere de sub urmărire penală a Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani adoptată în dosarul nr.XXXX/P/2009, rezoluție prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului R. C. C..
În motivarea plângerii, petentul- parte vătămată a arătat că soluția procurorului este greșită și că învinuitului îi aparține vina în producerea accidentului de circulație a cărui victimă a fost. În opinia petentului, învinuitul a pierdut controlul asupra direcției de mers fie printr-o manevră bruscă de volan anterioară derapajului, fie printr-o accelerare bruscă; în ambele variante este atrasă culpa învinuitului fiind exclus cazul fortuit așa cum s-a reținut de către procuror.
În vederea soluționării plângerii formulată de petentul H. I. și care este întemeiată pe dispozițiile art. 278 ind. 1 alin. 1 din Codul de procedură penală instanța a dispus atașarea dosarului nr.XXXX/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.
Din examinarea acestui dosar rezultă că prin rezoluția de scoatere de sub urmărire penală dată în dosarul nr.XXXX/P/2009 din data de xx.xx.xxxx al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani s-a dispus, în temeiul art. 249 alin. 1 rap. la art. 11 pct. 1 lit. b și art. 10 alin. 1 lit. e Cod procedură penală, art. 47 Cod penal, art. 228 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. b Cod proc. penală scoaterea de sub urmărire penală a numitului R. C. C. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal întrucât este incidentă una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit.
Nemulțumit de soluția adoptată în cauză, petentul a formulat plângere în temeiul art. 278 Cod procedură penală, plângere ce a fost respinsă prin Ordonanța nr. XXX/II/2 din xx.xx.xxxx a Prim-procurorului al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.
Pentru a pronunța o soluție de scoatere de sub urmărire penală, organul de urmărire penală a reținut următoarea situație de fapt:
La data de xx.xx.xxxx, R. C. C. conducea autoutilitara marca “VW”; cu nr. de înmatriculare XX-XX-XXX pe DE 58 dinspre mun. Botoșani către mun. Suceava și, ajuns la km 37+180 m pe raza com. Hudum, într-o zonă cu carosabil umed și acoperit cu o peliculă cu carburant cu ulei, a pierdut controlul asupra direcției de mers, a intrat pe sensul opus de mers și a lovit frontal autoturismul marca “Dacia”; cu nr. de înmatriculare XX-XX-XXX, care circula către mun. Botoșani. În urma coliziunii, a rezultat vătămarea corporală a ocupanților autoturismului marca “Dacia”; astfel: partea vătămată H. I.a suferit leziuni pentru vindecarea cărora a necesitat 85-90 zile îngrijiri medicale, martora H. A. a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost suficiente 8-9 zile de îngrijiri medicale iar șoferul I. O. a refuzat examinarea medico-legală.
Ambii șoferi au fost testați alcoolscopic, constatându-se că nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.
Cu ocazia audierii, învinuitul a menționat că după ieșirea din mun. Botoșani, la intrarea în com. Hudum, la urcarea în pantă a dealului, a observat venind din sens opus autoturismul marca “Dacia”;, iar când a ajuns foarte aproape de acesta, fără să facă nici o manevră, a pierdut controlul volanului, autoutilitara s-a poziționat perpendicular pe axul drumului și a lovit cu partea din față autoturismul marca “Dacia”;. Acuzatul a arătat că după ce a coborât din mașină, a observat că pe carosabil era întinsă o peliculă cu aspect de carburant și ulei auto.
În cauză s-a efectuat și expertiză tehnică auto în care s-a stabilit că autoutilitara condusă de către învinuit circula cu o viteză de 39,6 km/h, iar autoturismul marca “Dacia”; cu o viteză de 47,8 km/h.
În ceea ce privește cauzele care au dus la producerea accidentului, expertul a menționat că învinuitul R. C. C. nu a adaptat viteza la condițiile de drum, carosabil umed, acoperit cu o peliculă de combustibil și ulei; intrarea autoutilitarei în fenomenul de derapaj a fost posibilă poate datorită conducătorului auto care poate s-a aplecat să ridice ceva de jos; de asemenea, factorii de mediu au contribuit la apariția fenomenului de derapaj și, implicit, a accidentului.
Cu privire la vătămările cauzate martorilor I. O. și H. A. s-a constatat că primul nu a fost examinat medico-legal, iar cea de-a doua martoră a necesitat mai puțin de 10 zile îngrijire medicală pentru vindecare, ceea ce face fapta învinuitului să nu cadă sub incidența legii penale.
Procurorul a reținut că dintre posibilele cauze reținut în raportul de expertiză, influență în producerea accidentului a avut-o doar cea reprezentantă de condițiile de mediu. Potrivit parchetului neadaptarea vitezei la condițiile de drum nu poate fi reținută deoarece învinuitul circula cu o viteză de aproximativ 39, 6 km pe oră pe un sector de drum în care era permisă deplasarea cu până la 50 Km / h iar drumul era drept, cu un trafic redus. În ce privește pelicula care acoperea carosabilul, s-a constatat că era foarte greu de văzut în condițiile unui carosabil umed, a căderii de precipitații și în condițiile în care nu era semnalizată în vreun fel. S-a apreciat că motivul derapării autoutilitarei și al producerii accidentului este reprezentat numai de factori externi comportamentului conducătorului auto respectiv pelicula de combustibil – ulei care acoperea șoseaua și factorilor de mediu (cer noros și precipitații sub formă de ploaie care nu au permis nici unuia din cei implicați să observe respectiva peliculă pe carosabil ). Apariția intempestivă pe șosea a acelei pelicule de mari dimensiuni a fost absolut imprevizibilă pentru participanții la trafic astfel că s-a constatat existența cazului fortuit, cauză care înlătură caracterul penale al faptei.
Investită cu soluționarea plângerii formulate de partea vătămată împotriva soluției de netrimitere în judecată, Judecătoria Botoșani a dispus prin încheierea din xx.xx.xxxx admiterea plângerii petentului și în baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. c din Codul de procedură penală desființarea rezoluției de scoatere de sub urmărire penală și aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ nr. XXXX/P/2009 din xx.xx.xxxx și a ordonanței de respingere a plângerii nr. XXX/II/2 din xx.xx.xxxx ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, reținând cauza spre judecare pentru săvârșirea de către numitul R. C. C. a infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, parte vătămată fiind H. I..
La adoptarea acestei soluții instanța a avut în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit de autor, împrejurările în care a fost comisă fapta, urmarea produsă ori care se putea produce, persoana și conduita învinuitului.
Instanța a apreciat că situația de fapt a fost corect stabilită, dar parchetul ar fi trebuit să pună în mișcare acțiunea penală și să-l trimită în judecată pe învinuit pentru fapta săvârșită, nefiind aplicabile în cauză disp. art 18 ind. 1 din codul penal referitoare la lipsa pericolului social. De asemenea, în opinia instanței nu există caz fortuit, conducătorul auto trebuind să prevadă intervenția forței străine (împrejurării) care a produs rezultatul.
În consecință, dosarul a fost reținut spre judecare, apreciindu-se că probele existente la dosar sunt suficiente pentru soluționarea cauzei.
După admiterea plângerii, dosarul a fost reînregistrat pe rol sub nr. XXXXX/193/2010 fiind repartizat spre soluționare unui alt complet de judecată, în urma admiterii cererii de abținere formulată de judecătorul investit inițial cu soluționarea cauzei.
În cursul judecății s-a procedat de către instanță la audierea părții vătămate H. I. ( ce a fost asistat pe parcursul procesului de avocat ales S. M. ) și a inculpatului ( ce a fost asistat de avocat ales P. B.).
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în proces cu suma totală de 80.000 lei reprezentând daune materiale (30.000 lei) și daune morale, conform cererii formulată și în scris care se află la filele 65, 66 dosar. Cu ocazia audierii, H. I. a relatat împrejurările în care s-a produs accidentul de circulație și a precizat care au fost consecințele pe care le-a avut evenimentul rutier asupra stării sale de sănătate.
În dovedirea acțiunii civile formulate, partea civilă a depus la dosar înscrisuri, în special acte medicale, a solicitat proba cu martorii C. D. și D. I. și proba cu o expertiză medico- legală prin care să se stabilească numărul real al zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor suferite și dacă victima a rămas cu sechele sau cu o infirmitate fizică permanentă. Probele au fost admise de instanța de judecată care a considerat că sunt utile și concludente cauzei, fiind necesare pentru stabilirea consecințelor accidentului de circulație și a prejudiciului real suferit de victimă. Expertiza medico- legală a fost întocmită de Serviciul de Medicină Legală Botoșani după care, la solicitarea inculpatului, s-a admis efectuarea unui raport de expertiză medico- legală de către organul ierarhic superior. Astfel, s-a întocmit o nouă expertiză de către IML Iași la data de xx.xx.xxxx, lucrare ce a fost avizată de Comisia de Avizare și control a actelor medicale din cadrul aceluiași institut.
Inculpatul R. C. C. a fost audiat la termenul din xx.xx.xxxx când, în prezența avocatului ales, a prezentat în detaliu împrejurările producerii accidentului în care a fost implicat. În opinia inculpatului el nu a avut nici o culpă în producerea accidentului susținând că deraparea autovehiculului s-a datorat acelei pete de ulei ce se afla pe carosabil și pe care nu a avut posibilitatea de a o observa. Inculpatul a precizat că circula cu o viteză de circa 40 km /h, carosabilul era umed întrucât tocmai plouase. Datorită condițiilor atmosferice, acea pată de ulei a devenit foarte alunecoasă determinând derapajul, mai ales că autoutilitara cu care se deplasa avea tracțiune pe spate. În aceste condiții inculpatul a pierdut controlul asupra direcției de mers, mașina a intrat pe sensul opus și a impactat autoturismul care se deplasa din sensul contrar și în care se găsea și partea vătămată H. I..
În apărare, inculpatul a solicitat proba cu martori și proba cu expertiză criminalistică prin care să se stabilească dinamica produceri accidentului în care a fost implicat autovehiculul condus de numitul R. C. C., viteza de deplasare a celor două autovehicule înainte și în momentul impactului și cauzele care au generat producerea accidentului soldat cu vătămarea corporală a părții vătămate. Considerată esențială pentru stabilirea condițiilor procedurii evenimentului rutier ce face obiectul cercetărilor instanța a admis proba, solicitarea de efectuare a expertizei fiind adresată Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași. Institutul a efectuat raportul de expertiză criminalistică nr. XX din xx.xx.xxxx ( filele 154- 165 dosar) prin care s-au răspuns obiectivelor stabilite de instanța de judecată.
În cauză au fost formulate acțiuni civile de către Spitalul Județean de Urgență “Mavromati”; Botoșani, unitate în care victima H. I. a fost internată pentru tratarea leziunilor și care a solicitat să i se plătească cheltuielile de spitalizare însumând 4077,88 lei și Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani care a solicitat plata sumei de 415,70 lei reprezentând costul transportului și asistenței sanitare acordată victimei.
În cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabil civilmente SC X SRL Botoșani, societate la care era angajat inculpatul la data comiterii faptei și în interesul căreia efectua transportul la momentul producerii evenimentului rutier. Societatea a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive invocând disp. art. 54 din Lg. 136/1995 referitoare la răspunderea asiguratorului pentru prejudiciul cauzat prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate. Societatea nu se consideră vinovată de producerea accidentului de circulație și de aceea a considerat că nu poate avea calitate de partea responsabil civilmente.
Excepția a fost pusă în discuția părților iar la termenul din xx.xx.xxxx a fost respinsă de instanța de judecată care a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art . 1000 alin. 3 raportat la art. 24 alin. 3 din Codul de procedură penală. A fost avută în vedere relația de prepușenie dintre părți, din probatoriul dosarului rezultând că la momentul efectuării deplasării inculpatul R. C. C. se afla în timpul programului de lucru și a acționat în calitate de angajat al SC XSRL Botoșani.
În conformitate cu dispozițiile art.54 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările s-a dispus citarea în cauză în calitatea de asigurator de răspundere civilă a BCR Asigurări SA București, societate la care era asigurată autoutilitara condusă de inculpat și care a fost implicată în accident. Devenită ulterior Omniasig Viena Insurance Group, societatea de a formulat note scrise prin care a solicitat ca instanța să analizeze prezenții civile formulate în cauză în lumina probatoriului administrat, fiind necesar ca orice pretenție civilă să fie temeinic dovedită în condițiile legii civile. În concret, s-a solicitat de către asigurator să se aibă în vedere veniturile medii nete realizate de partea vătămată, probate cu documente justificative, cheltuielile efective prilejuite de accident ( tratament, spitalizare, cheltuieli cu alimentația suplimentară, conform prescripțiilor medicale și probate cu înscrisuri) și cheltuielile cu îngrijirea părții vătămate pe perioada incapacității de muncă, dacă există o recomandare medicală în acest sens. În opinia asiguratorului cheltuielile pretinse de H. I. nu sunt dovedite în totalitate, ci doar în mică parte cu precizarea că sunt exceptate de la obligativitatea acordării despăgubirii sumele care sunt suportate din fondurile de asigurări sociale potrivit reglementărilor în vigoare.
În ce privește daunele morale solicitate de victima accidentului se consideră de către societatea de asigurare că sunt exagerate și că la acordarea lor trebuie avute în vedere suferințele fizice sau psihice ale victimei ce se raportează și la situația economică a acesteia pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei.
Din examinarea materialului probator aflat la dosar ce este alcătuit din declarațiile părții vătămate, depozițiile inculpatului, proces verbal de cercetare la fața locului, raport de expertiză tehnică- criminalistică, rapoarte de expertiză medico- legale, declarațiile martorilor I. O., H. A., înscrisuri, documente medicale, instanța reține ca fiind dovedită situația de fapt cea a fost prezentată și de parchet în rezoluția de scoatere de sub urmărire penală. În ce privește împrejurările producerii accidentului soldat cu vătămarea corporală a numitului H. I. se consideră de către instanță că nu există cazul fortuit așa cum a fost reținut de procuror și că accidentul s-a datorat culpei exclusive a conducătorului auto al autoutilitarei aparținând SC X SRL Botoșani.
Din probele administrate rezultă că în după-amiaza zile de xx.xx.xxxx, în jurul orelor 18:50, numitul R. C. C. se deplasa pe drumul european 58, în direcția Botoșani- Suceava la volanul unei autoutilitare marca VW LT- 35 înmatriculată sub nr. XX-XX-XXX. În același timp, din sensul Botoșani – Suceava se deplasa autoturismul marca Dacia 1310 condus de numitul I. O., înmatriculat cu nr. XX-XX-XXX în care se aflau numitul H. I. pe scaunul din dreapta față și numita H. A. pe bancheta din spate.
Pe raza loc. Hudum, în zona kilometrului 37 +180 m, numitul R. C. C. care rula cu o viteză de circa 59 Km /h a pătruns pe contrasens concomitent cu apropierea din față a autoturismului Dacia 1310 condus de I. O.. Partea frontală stânga a autoutilitarei a lovit partea stângă față a autoturismului Dacia imprimându-i o mișcare de translație oblic spre stânga ( potrivit direcției de deplasare a autoutilitarei) dar în sens opus deplasării inițiale a deplasării autoturismu Dacia. Autoutilitara a căpătat o mișcare de rotație în sensul invers acelor de ceasornic continuându-și în același timp și mișcarea în direcția Suceava, după care s-a oprit în locul și în poziția în care a fost identificată de organele de cercetare penală.
În urma producerii accidentului, numitul H. I. a suferit traumatisme care au necesitat pentru vindecare un nr. de 130- 140 de zile de îngrijiri medicale. S-a constat astfel că victima a suferit un traumatism cu contuzie toraco- abdominală, un traumatism al mâinii drepte cu fractură- luxație deschisă bază falangă I police și un traumatism al gambei drepte cu fractură bimaleolară pentru care s-a intervenit chirurgical. Potrivit raportului de expertiză medico- legală nr. XXXX din xx.xx.xxxx întocmit de IML Iași în prezent se constată consolidarea fracturii bimaleolare drepte , consolidarea fracturii bază falangă I la police drept și redoare strânsă în flexie falangă I police drept fără deficiență de manipulație. Redoarea falangei I constituie infirmitate fizică, cu incapacitate adaptativă de 15% , fără deficit funcțional, neîncadrabilă în grad de invaliditate. Se mai arată în concluziile expertizei că din documentele puse la dispoziție nu rezultă că partea vătămată nu ar fi respectat recomandările medicale.
În ce privește cauzele producerii accidentului de circulație, în cursul cercetărilor penale dar si al judecății s-au purtat discuții cu privire la existența pe carosabil a peliculei de combustibil care a fost considerată de către procuror o împrejurare imprevizibilă pentru conducătorul auto făcând astfel ca fapta acestuia să nu cadă sub incidența legii penale. Raportat la condițiile concrete în care s-a efectuat deplasarea, la condițiile atmosferice de la momentul producerii accidentului, instanța constată că existența acelei pelicule de combustibil în lungime de 30 de metri nu a influențat producerea accidentului și nu a constituit cauza pătrunderii pe contrasens a autoutilitarei. S-a arătat în cuprinsul raportului de expertiză criminalistică că existența unei pelicule de carburant / lubrifiant diluate cu apă, provenită din precipitații, pe o distanță de 30 de metri și în condițiile rulării în aliniament, nu poate genera apariția fenomenului de derapare fără manevre suplimentare de frânare energică sau rotire violentă a volanului, chiar dacă autovehiculul nu era încărcat și avea tracțiune pe spate. S-a avut în vedere tipul de autovehicul implicat în accident dar și condițiile atmosferice inclusiv existența unui carosabil umed. Se constată astfel că pierderea controlului vitezei de mers nu a fost determinată de existența acelei pelicule de combustibil de pe carosabil ci ține exclusiv de comportamentul conducătorului auto în timpul mersului.
Cu privire la condițiile în care s-ar fi putut evita accidentul s-a constatat de către experți că ar fi impus ca inculpatul să se fi deplasat cu o viteză de cel mult 29 Km /h însă condițiile de drum și trafic nu impuneau reducerea vitezei sub valoarea legală de 50 km/h. Referitor la conducătorul autoturismului Dacia implicat în accident s-a precizat că nu putea preveni producerea accidentului întrucât circula regulamentar. Viteza de deplasare a autoutilitarei condusă de inculpat a fost apreciată de către experți la valoarea de 59 km/h iar a autoturismului marca Dacia 1310 la 42 km/h .
Având în vedere concluziile raportului de expertiză criminalistică, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile persoanelor implicate în accident și ale martorilor oculari, instanța consideră, așa cum s-a arătat, că atitudinea imprudentă a inculpatului R. C. C., manifestată în timpul deplasării a fost principala cauză a accidentului. Din motive care nu au fost pe deplin elucidate dar care țin probabil de neatenția conducătorului auto (neavând relevanță în stabilirea existenței vinovăției) acesta a pierdut controlul asupra direcției de mers prin efectuarea unei manevre fie de rotire bruscă a volanului, fie de frânare energică ceea ce a determinat pătrunderea pe contrasens a autovehiculului și impactarea autoturismului ce se deplasa regulamentar din sensul opus. Independent de existența acelei pelicule de combustibil de pe carosabil se constată că accidentul nu ar fi avut loc dacă autoutilitara nu ar fi intrat în fenomenul de derapare și nu ar fi pătruns pe contrasens, acțiuni care sunt consecința directă a unei manevre imprudente efectuată de conducătorul auto. Factorii de mediu înregistrați la momentul producerii evenimentului rutier nu au influențat producerea accidentului astfel că se reține culpa exclusivă a inculpatului ca fiind determinantă în cauzarea accidentului soldat cu vătămarea corporală a numitului H. I..
Fapta inculpatului R. C. C. intră sub incidența legii penale constituind infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal. Infracțiunea există atât din punct de vedere a laturii obiective cât și din punct de vedere subiectiv, instanța reținând existența culpei inculpatului în comiterea faptei ilicite.
Pentru infracțiunea săvârșită autorul va fi sancționat de instanța de judecată cu o pedeapsă prevăzută de textul de lege incriminator la dozarea căreia se au în vedere circumstanțele săvârșirii infracțiunii și circumstanțele personale ale inculpatului. Se vor lua în considerare la aplicarea pedepsei condițiile în care s-a efectuat deplasarea cu autovehiculul, împrejurările în care s-a produs accidentul, urmările acestuia, durata deplasării și locul unde s-a realizat, numărul persoanelor ce au avut de suferit de pe urma acelui nefericit eveniment. În ce privește pe autorul infracțiunii instanța reține că nu are antecedente penale, este o persoană onestă, muncitoare, ce se bucură de o bună reputație în comunitate, a avut un comportament procesual corect, concretizat în colaborarea cu organele de anchetă, participarea la proces, recunoașterea faptei comise. Din caracterizările depuse la dosar rezultă că acuzatul a avut o conduită preinfracțională ireproșabilă, a dat dovadă de profesionalism la locul de muncă și se dovedește a fi responsabil și cu inițiativă, câștigând astfel respectful celor din jur.
Față de criteriile enumerate anterior se va dispune condamnarea lui R. C. C. la o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum situat la limita minimă prevăzută de lege respectiv 6 luni închisoare.
În ce privește modalitatea de a pedepsei instanța constată că nu se impune stabilirea unei pedepse privative de libertate și că inculpatul își poate revizui atitudinea și fără a fi supus unui regim de detenție. Acesta are o familie, un loc de muncă iar modul său de viață denotă că nu este o persoană periculoasă și că nu este necesar a fi izolat de societate pentru a se realiza funcțiile pedepsei de constrângere și prevenire a comiterii de alte fapte penale. Raportat la elementele ce țin de personalitatea și conduita inculpatului, elemente ce îi sunt favorabile, instanța are convingerea că inculpatul se poate reeduca și în condițiile în care va fi lăsat în libertate.
De aceea, se va dispune în temeiul art.81 din Codul penal suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni ce constituie termen de încercare conform art. 82 din Codul penal.
În conformitate cu prevederile art.71alin.1,2 din Codul penal, în funcție de gravitatea și natura infracțiunii comise, se va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II a, lit. b din Codul penal. În baza art.71 alin.5 din Codul penal executarea pedepsei accesorii va fi suspendată pe durata suspendării executării pedepsei cu închisoarea.
În conformitate cu dispozițiile art.359 din Codul de procedură penală inculpatul va fi avertizat asupra dispozițiilor art.83 și art.84 din Codul penal conform cărora comiterea unei infracțiuni în cursul termenelor de încercare sau neplata, cu rea-credință a despăgubirilor stabilite prin prezenta sentință, până la expirarea termenelor de încercare, determină revocarea suspendării condiționate și executarea pedepselor în regim de detenție.
Din punct de vedere civil instanța reține că există în cauză constituiri de părți civile, cereri de despăgubiri fiind formulate de partea vătămată H. I., de unitatea medicală în care a fost internată victima și Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani.
Acțiunea civilă promovată de victima accidentului are ca obiect acordarea de daune materiale de 30.000 lei și daune morale în cuantum de 50 000 lei, conform cererii formulată și în scris (filele 65, 66 dosar). Pretențiile financiare ale părții civile constau în cheltuielile efectuate cu achiziționarea medicamentelor prescrise de medic, a deplasărilor efectuate la spital, cheltuielile cu regimul alimentar special urmat de partea vătămată, diferența de valoare pentru autoturismul distrus în accident (5000 lei) și cheltuieli viitoare dar determinabile reprezentând contravaloarea cheltuielilor pe care ar trebui să le facă victima cu o nouă operație de îndepărtare a șuruburilor.
Probele administrate în cauză nu confirmă realitatea cheltuielilor pretinse de partea civilă motiv pentru care nu pot fi acordate de instanță. În calitate de al faptei ilicite ce a avut drept consecință cauzarea unor leziuni corporale victimei, inculpatul are obligația de a repara paguba în integralitatea ei. Pentru acordarea daunelor nu este însă suficientă formularea cererii ci este necesar ca sumele pretinse să fie dovedite și ca partea civilă să dovedească în ce a constat paguba suferită. În lipsa unor probe din care să rezulte un prejudiciu material suferit de victima accidentului, instanța nu poate obliga autorul faptei la plata daunelor materiale. Martorii C. D. și D. I. propuși de partea civilă nu au oferit informații cu privire la cheltuielile efectuate de victimă pentru tratarea leziunilor, făcând referire doar la suferințele acesteia și consecințele pe care le-a avut accidentul asupra stării sale de sănătate. De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar de partea civilă nu rezultă de ce sume de bani a avut nevoie aceasta pentru a se recupera ci doar care au fost leziunile suferite, aspecte ce nu sunt suficiente pentru a se constata întinderea prejudiciului material suferit de partea civilă. În consecință, va fi respinsă cererea victimei H. I. de acordare a daunelor materiale în cuantum de 30 000 lei.
În ce privește daunele morale, cererea formulată de partea civilă este considerată întemeiată însă în parte, respectiv în limita sumei de 25.000 lei. La stabilirea cuantumului daunelor ce se impun a fi plătit părții civile pentru suferința fizică și psihică produsă, instanța are în vedere gravitatea leziunilor suferite de aceasta, leziuni ce au necesitat internarea în spital, operații chirurgicale, o lungă perioadă de recuperare, împrejurările în care a acționat inculpatul, persoana victimei. Aceasta a fost lipsită de posibilitatea de a munci și de a duce o viață normală timp de mai multe luni, a cunoscut o limitare a libertății de mișcare datorită fracturilor suferite, ceea ce a produs și o suferință morală. Așa cum rezultă din expertizele medico-legale întocmite în cursul judecății partea vătămată a suferit numeroase leziuni, fracturi ale membrelor, care au necesitat pentru vindecare 130-140 zile de îngrijiri medicale, timp în care se includ și perioadele de spitalizare, imobilizările în aparat gipsat și recuperarea funcțională. Urmare a acelui accident H. I. a rămas și cu o infirmitate fizică ce nu se încadrează însă în vreun grad de invaliditate ci care îi conferă doar o incapacitatea adapatativă de 15% , fără deficit funcțional. Față de gravitatea leziunilor suferite și de împrejurările concrete în care s-a produs accidentul se apreciază că prin acordarea sumei de 25.000 lei se realizează o acoperire a prejudiciului moral suferit de victima accidentului.
Ca atare, se va admite în parte acțiunea civilă promovată de H. I. și se va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de menționate cu titlul de daune morale. Acordarea acestor daune morale se face de instanță în baza dispozițiilor art.14 din Codul de procedură penală, 346 din Codul de procedură penală și a art. 998 din Codul civil în vigoare la acea dată, texte de lege ce reglementează obligația autorului unei fapte ilicite de a despăgubi pe cel căruia i-a cauzat un prejudiciu prin fapta sa.
Obligația de plată revine inculpatului R. C. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC XSRL Botoșani, societate al cărei angajat era acesta și în interesul căreia a condus autovehiculul implicat în accident. Răspunderea civilă a societății este antrenată alături de cea a inculpatului în baza raportului de prepușenie existent între părți iar reținerea răspunderii asiguratorului nu înlătură această obligație a societății de a plăti daunele în solidar cu autorul faptei. De aceea, instanța va dispune în baza art.1000 alin.3 din Codul civil obligarea SC XSRL Botoșani la plata în solidar cu inculpatul a daunelor morale în sumă de 25.000 lei către partea civilă H. I..
În ce privește acțiunile civile formulate de Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani și Spitalul Județean “Mavromati”; Botoșani se apreciază că sunt întemeiate și că inculpatul, în calitate de autor al infracțiunii de vătămare corporală comisă în dauna părții vătămate H. I., are obligația potrivit legii civile să achite prejudiciul cauzat în integralitatea lui.
Consecință a faptei ilicite sunt și cheltuielile efectuate de cele două unități medicale cu transportul victimei la spital și tratamentul oferit acesteia în perioada internării motiv pentru care instanța va dispune, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății obligarea inculpatului la plata despăgubirilor solicitate de cele două părți civile. Este vorba de suma de 4077,88 lei ce trebuie plătită Spitalului Județean de Urgență “Mavromati”; Botoșani cu titlul de cheltuieli de spitalizare și suma de 415,70 lei reprezentând costul transportului și al asistenței sanitare acordată victimei și care va fi achitată Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Și în acest caz plata daunelor se va face de către inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC XSRL Botoșani.
Potrivit art.49 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule. Art.50 din aceeași lege prevede că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
În temeiul acestor texte de lege instanța va obliga societatea de asigurare la care era asigurat autovehiculul condus de inculpat – Omniasig Viena Insurance Group -să plătească daunele stabilite prin prezenta sentință și la care a fost obligat inculpatul: despăgubirile datorate părții civile H. I. în sumă de 25.000 lei, cheltuielile de spitalizare către spital în sumă de 4077,88 lei și cheltuielile către Serviciul de Ambulanță Botoșani în sumă de 415,70 lei.
În conformitate cu prevederile art.193 alin. 1, 4 din Codul de procedură penală R. C. C. va achita în solidar cu partea responsabilă civilmente SC XSRL Botoșani părții civile H. I. cheltuieli judiciare în sumă de 1826 lei reprezentând taxa de expertiză achitată S.M.L. Botoșani, costul expertizei capacității de muncă, onorariul avocatului și costul certificatului medico-legal.
În baza art.50 din Legea 136/1995 asiguratorul de răspundere civilă va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă menționată, în locul inculpatului (obligație ce subzistă independent de ordinele date în materia asigurărilor care, neavând forța juridică a unei legi, nu pot aduce modificări Legii asigurărilor și reasigurărilor ).
În conformitate cu prevederile art.191 din Codul de procedură penală inculpatul datorează statului cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul procesului care sunt în sumă de 550 lei. Plata cheltuielilor se va face de către inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC XSRL Botoșani, potrivit art.191 alin.3 din Codul de procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
H O T Ă R Ă Ș T E
Condamnă inculpatul R. C. C., fiul lui D. și A., născut la xx.xx.xxxx în mun. Timișoara, CNP XXXXXXXXXXXXX, studii 12 clase, mecanic auto, domiciliat în mun. Botoșani, Aleea X nr.Y, sc.Z, ap.T, jud. Botoșani, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2,4 din Codul penal la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
În temeiul art.81 din Codul penal suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate pe o durată de 2 ani și 6 luni ce constituie termen de încercare conform art.82 din Codul penal.
Pe durata și în condițiile art.71 din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a doua, lit.b din Codul penal și anume: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat iar în baza art. 71 alin.5 din Codul penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării închisorii.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și art.84 din Codul penal privind consecințele nerespectării termenului de încercare prin comiterea unei infracțiuni și ale neachitării daunelor stabilite în sarcina sa prin prezenta sentință până la expirarea termenului de încercare.
Admite în parte acțiunea civilă promovată în cauză de numitul H. I., domiciliat în mun. Botoșani, Aleea X nr.Y, sc.Z, ap.T, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXX și obligă inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. X S.A. Botoșani, cu sediul în mun. Botoșani, str. X nr.Y, jud. Botoșani, să-i plătească despăgubiri în sumă de 25.000 lei reprezentând daune morale.
Obligă inculpatul R. C. C. în solidar cu aceeași parte responsabil civilmente să achite părții civile Spitalul Județean de Urgență “Mavromati”; Botoșani cu sediul în mun. Botoșani, str. Marchian nr.11, jud. Botoșani, suma de 4077,88 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare și părții civile Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani cu sediul în mun. Botoșani, str. Marchian nr.19, jud. Botoșani, daune în sumă de 415,7 lei pentru transportul și asistența sanitară acordată victimei H. I..
Obligă asiguratorul de răspundere civilă Omniasig Viena Insurance Group cu sediul în mun. Iași, str. Sf. Lazăr nr.2, Bl. M. Kogălniceanu, jud. Iași, să achite părților civile constituite în cauză, în locul inculpatului, despăgubirile menționate mai sus.
În baza art.193 alin.1-4 din Codul de procedură penală obligă inculpatul R. C. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. XS.A. Botoșani să plătească părții civile H. I. cheltuieli judiciare în sumă de 1826 lei.
Obligă asiguratorul de răspundere civilă Omniasig Viena Insurance Group să achite părții civile H. I., în locul inculpatului, cheltuielile judiciare menționate anterior.
În temeiul art.191 alin.1,3 din Codul de procedură penală obligă inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. XS.A. Botoșani să achite statului cheltuieli judiciare în sumă de 550 lei .
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.
Președinte Grefier
