Reclamantul X a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministrul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca prin hotărârea judecătorească să fie anulat ordinul nelegal prin care nu i-a fost recunoscut titlul de profesor universitar, să fie obligat pârâtul Ministrul la recunoaşterea şi validarea titlului de profesor universitar ; s-a solicitat diferenţe salariale , daune morale şi cheltuieli de judecată.
A apreciat reclamantul că ordinul ca şi documentele ce-l fundamentează sunt nemotivate. În plus, maniera de analiză a activităţii sale, a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor , Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi a Comisiei de analiză a contestaţiilor îl prejudiciază , prin nerecunoaşterea lucrărilor publicate şi-a caracterului lor original. Astfel, publicarea în anumite reviste sau la anumite edituri constituie o opţiune personală, iar pe de altă parte, în unele din domeniile abordate nici nu se pune problema originalităţii.
În fine, a arătat acesta că din analiza făcută de instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu rezultă că, întreaga sa activitate ca şi cadru didactic nu avea vreo relevanţă.
Cu privire la nelegalitatea ordinului contestat , se relevă că atâta vreme cât legea nu distinge în ce trebuie să constea activitatea de cadru universitar conform art. 55 din Legea învăţământului, îndeplinirea şi a altor condiţii după aprecierea discreţionară a membrilor comisiei este nelegală. A conchis reclamantul, că prin actul administrativ i-a fost încălcat dreptul de-a ocupa postul de profesor , post pe care l-a câştigat dar pe care pârâtul refuză să i-l confere.
Curtea a apreciat, relativ la critica privind nemotivarea Ordinului şi a documentelor ce-l fundamentează ; din economia textului de lege se reţine că, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor , Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), are ca activitate specifică dezbaterea rezoluţiilor motivate prezentate de către comisiile de specialitate iar după exprimarea votului le transmite Ministerului , în vederea emiterii de către Ministrul Educaţiei şi Cercetării a ordinului (Ordinul Ministerului şi Educaţiei şi Cercetării nr. 4821/2004)
În speţa de faţă , reclamantul a contestat rezoluţia Consiliului de atestare din 23.07.2004 prin care nu se confirmase titlul didactic de – profesor universitar – cu menţionarea activitate ştiinţifică insuficientă pentru titlu didactic de profesor universitar, iar Comisia de Analiză a Contestaţiilor ( formată conform art. 16 din Ordinul 4821/30.09.2004 ), a menţinut rezoluţia Consiliului întocmind un referat de analiză.
Cerinţa legii vizează deci ca rezoluţia comisiei să fie motivată iar în cazul uneia nefavorabile să fie prezentate critic cerinţele care nu sunt satisfăcute ; Art. 16 din sus amintitul text de lege, dispune în sensul că Comisia de analiză a contestaţiilor să întocmească un referat de analiză cu propuneri motivate. În raport de criteriile privind concursurile pentru ocuparea posturilor didactice de conferenţiar şi profesor universitar la domeniul ştiinţe juridice aprobate prin Ordinul 5723/1994 , rezoluţia nefavorabilă a fost motivată prin aceea că activitatea ştiinţifică este insuficientă . Legea nu distinge cu privire la enumerarea criticilor ori detalierea acestora, ea fiind acceptată ca motivată conform principiului ubi lex non distinguet nec nos destinguerre debermus .
Relativ la referatul Comisiei de analiză a contestaţiilor propunând să nu se confirme titlul didactic – acesta este de asemenea motivat – lucrările ştiinţifice nu sunt publicate în reviste de nivel naţional, nu sunt recunoscute în lumea ştiinţifică , neavând caracter original; aserţiunile reclamantului referitoare la opţiunea personală în publicarea în reviste de nivel naţional ori discuţiile privind caracterul original al lucrurilor sale sunt lipsite de relevanţă juridică, instanţa neavând competenţa de – a se substitui Comisiilor de specialitate , Cosiliului de Atestare ori Comisiei de analiză a contestaţiilor atribuţiile acestora fiind stabilite prin ordinul 4821/2004 al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ea fiind ţinută să verifice respectarea de către acestea a atribuţiilor .
Referitor la caracterul nelegal al ordinului atacat în condiţiile în care art. 55 din legea 128/1997, pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar dispune că (,) candidatul trebuie să deţină titlul ştiinţific de doctor, apreciem că aceasta este condiţia premisă, fără de care candidatul nu ar avea vocaţie la ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar. Acelaşi raţionament priveşte şi punctajul de 736,4 puncte faţă de minimul de 400 puncte cerut.
Textul de lege art. 61 din Legea 128/1997 dispune ca dosarul de concurs , împreună cu raportul comisiei şi documentele însoţitoare să fie înaintate
( CNATDCU) care pe baza analizei, se pronunţă, ceea ce s-a şi întâmplat. Pe cale de consecinţă ordinul este egal cu respectarea legii şi-a spiritului ei.
Pe cale de consecinţă, reclamantului, nu I-a fost încălcat dreptul de a ocupa postul de profesor scos la concurs, nefiind aplicabile art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004 , privitoare la anularea Ordinului şi obligarea pârâtului Ministrul Educaţiei şi Cercetării la emiterea unui nou titlu prin care să-i fie recunoscut şi validat titlu de profesor universitar. Cu privire la daunele materiale şi morale, nu sunt întrunite dispoziţiile art. 998, 999 Cod civil, ele au fost respinse.
