Recurs. Admisibilitate.
C. pr. pen., art. 38515 pct. 1 lit. a
Este inadmisibil recursul inculpatului declarat împotriva unei decizii pronunţate în apel prin care s-a luat act de retragerea apelului inculpatului.
Prin sentinţa penală nr.1272/17 noiembrie 2009, Judecătoria Tg.-Mureş, între altele, în temeiul art. 345 alin. i şi 2 Cod procedura penală, l-a condamnat pe inculpatul S.R., pentru săvârşirea infracţiunii de prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 208 alin. 1, art.209 al. 1, lit. a, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, i-a interzis inculpatului exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b din Codul penal pe durata pedepsei aplicate, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal, i-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.R. perioada reţinerii şi a arestului preventiv, din 17 septembrie 2009 până la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedura penală, l-a menţinut pe inculpatul S.R. în stare de arest preventiv.
A constatat că partea civilă S.I. a renunţat la acţiunea civilă formulată.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, a dispus confiscarea specială, astfel: 25 lei de la inculpatul U.P. şi 25 lei de la inculpatul S.R..
A făcut aplicarea art. 191 alin. 1 şi 2 Cod procedura penală.
Împotriva sentinţei instanţei de fond au declarat apel inculpaţii U.P. şi S.R.
Prin decizia penală nr.47/A/12 februarie 2010 Tribunalul Mureş a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii U.P.. şi S.R.
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs inculpatul S.R.
Recursul promovat de inculpat este inadmisibil în conformitate cu art. 38515 pct.2 lit. a Cod procedură penală, deoarece atunci când s-a judecat cauza în apel inculpatul şi-a retras apelul. În aceste condiţii hotărârea primei instanţe a rămas definitivă faţă de inculpat la data retragerii apelului ceea ce duce la inadmisibilitatea unei alte căi de atac.
Notă: Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examinat în substanţă şi a respins ca nefundat recursul declarat de un inculpat împotriva unei decizii prin care instanţa de apel a luat act de retragerea apelului acuzatului, iar situaţia sa nu a fost cu nimic schimbată în apelurile promovate de către coinculpaţi . Soluţia adoptată de Înalta Curte contravine regulii după care manifestarea de voinţă în sensul retragerii căii de atac este irevocabilă, împrejurare care nu mai permite declanşarea unei noi căi ordinare de atac. Totodată, soluţia nu este în acord cu textele legale pertinente, însemnând art. 3851 alin. 4 C. pr. pen., potrivit căruia nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora apelul a fost retras, şi art. 416 pct. 3 C. pr. pen., conform căruia hotărârea primei instanţe rămâne definitivă la data retragerii apelului, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel.
