Plângerea în faţa judecătorului împotriva dispoziţiilor procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată. Admisibilitate.
C. pr. pen., art. 2781
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, decizia nr. 57/24 septembrie 2007
Este inadmisibilă plângerea adresată judecătorului, întemeiată pe art. 2781 C. pr. pen., prin care petentul contestă măsura de indisponibilizare a unui bun mobil luată de organele de urmărire penală.
Prin sentinţa penală nr.281/16 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Mureş, a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată de S.C. C.H. S.R.L., prin reprezentant legal P.C.M., împotriva rezoluţiei din data de 3 martie 2009 emise în dosarul nr.456/P/2008 a procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, precum şi împotriva rezoluţiei nr.343/II/2/2009 din data de 28 septembrie 2009, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.
În baza art.192 alin.2 C. pr. pen. a fost obligată petenta la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî în acest sens instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Prin plângerea formulată petiţionara S.C. C.H. S.R.L. prin reprezentantul său a solicitat instanţei ca în baza art. 2781 C. pr. pen. să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună desfiinţarea rezoluţiei din data de 28 septembrie 2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş dată în dosarul nr.343/II/2/2009 precum şi desfiinţarea rezoluţiei din 3 martie 2009 a prim-procurorului Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş dată în dosarul nr.456/P/2008, solicitându-se trimiterea cauzei la procuror în vederea completării materialului de urmărire penală şi întocmirea rechizitoriului.
Instanţa de fond a reţinut că în dosarul nr.456/P/2008 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş s-a început urmărirea penală faţă de învinuitul A.A.A. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune,prev. de art.215 alin.1, 3 şi 5 C. pen., constând în aceea că la indus în eroare pe numitul H.V. cu prilejul încheierii unui contract de vânzare cumpărare a autoturismului marca Maserati Quatroporte M139 având numărul de identificare ZAMCE39A170027967, Sedan 4 DR 4,2L V8 FI DOHC32V, învinuitul fiind reprezentantul al SC N.J. SRL Turda.
Acelaşi învinuit este cercetat în dosarul înregistrat sub nr.1670/P/2009 la data de 19.05.2009 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti unde petentul P.C.M., reprezentant legal al petiţionarei S.C. C.H. S.R.L. a formulat o plângere penală împotriva învinuitului care a încheiat ulterior, cu referire la acelaşi autoturism marca Maserati Quatroporte M139, dar în calitate de reprezentant al SC BRIGHT Quality SLR Câmpia Turzii un contract de vânzare cumpărare şi cu P.C.M. căruia i-a şi înmânat cheile şi actele autoturismului.
Autoturismul, care a făcut obiectul celor două tranzacţii imobiliare a fost expediat din SUA, actele de transport fiind emise de către CFR Line USA, transportul fiind unul maritim iar firma depozitară din România fiind SC S.S. SRL Constanţa Sud Agigea, în locaţia căruia să află şi în prezent.
Prin rezoluţia din 3 martie 2009 dată în dosarul nr.456/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş s-a dispus ridicarea silită a acestui autoturism de la Biroul Vamal Constanţa Sud şi păstrarea lui în custodie până la noi dispoziţii.
Soluţia de indisponibilizare a bunului a fost motivată pe faptul că ar face obiectul acţiunii civile a părţii vătămate H.V. care, în dosarul nr.456/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, a formulat o plângere penală împotriva învinuitului A.A.A. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prev. de art.215 alin.1, 3 şi 5 C. pen..
Petentul P.C.M., reprezentant legal al petiţionarei S.C. C.H. S.R.L., care la rândul său a înregistrat la Pachetul de pe lângă Judecătoria Piteşti sub nr.1670/P/2009 o plângere penală împotriva aceluiaşi învinuit şi cu referire la acelaşi bun care a făcut şi obiectul tranzacţiei între cei doi, fiindu-i înmânate actele şi cheile maşinii, a intenţionat să achite taxele vamale necesare introducerii în ţară a autoturismului şi ulterior înmatriculării lui ocazie cu care a aflat că bunul se află indisponibilizat în baza rezoluţiei din 3 martie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.
În acest context petentul a formulat o plângere împotriva acestei rezoluţii, înregistrată la data de 25.08.2009 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş sub nr. dosar 343/II/2/2009 şi care a fost soluţionată de către prim-procurorul parchetului prin rezoluţia din 28.09.2009, în sensul respingerii ca neîntemeiată a plângerii.
Împotriva acestei rezoluţii, precum şi a celei prin care s-a dispus indisponibilizarea bunului petentul a înţeles să se adreseze instanţei de judecată pe calea plângerii împotriva actelor procurorului.
Examinând aceste acte, prin raportare la prev. art.168 C. pr. pen. şi art. 275-2781 C. pr. pen. instanţa a constatat că plângerea este inadmisibilă. Astfel fiind vorba de acte efectuate de procuror în faza de urmărire penală s-a apreciat că ele pot fi contestate în faţa judecătorului doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Din acest punct de vedere s-a apreciat că, faţă de obiectul plângerii şi cel al rezoluţiei procurorului din prezenta cauză, este evident faptul că dispoziţiile art.2781 C. pr. pen. invocate de către petentă nu sunt incidente, în condiţiile în care textul amintit se referă la cazurile în care procurorul dă una dintre soluţiile prev. de art.11 pct.1 lit.a-c C. pr. pen. prin raportare la art.10 C. pr. pen., respectiv dispune prin ordonanţă sau rezoluţie netrimiterea în judecată a făptuitorului. Cum în speţă prin cele două rezoluţii nu s-a dispus în sensul netrimiterii în judecată a învinuitului A.A.A. ci procurorul a luat una din măsurile pe care le-a considerat necesare pentru bunul mers al anchetei penale, respectiv ridicarea silită a bunului material al infracţiunii cercetate şi lăsarea lui în custodie la IPJ Mureş.
S-a apreciat că dispoziţiile art.2781 C. pr. pen. sunt clare şi se limitează exclusiv la cazurile în care o parte nemulţumită de finalitatea unui proces penal în faza de urmărire penală poate solicita instanţei de judecată un control al respectivei soluţii de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de neîncepere a urmăririi penale, alte dispoziţii ale procurorului neputând face obiectul controlului judiciar pe această cale.
De asemenea s-a apreciat că potrivit art.168 C. pr. pen. măsurile asiguratorii luate în cursul unui proces penal pot fi contestate prin plângere care se adresează procurorului sau instanţei de judecată în orice fază a procesului.
Instanţa a considerat şi în raport de recursul în interesul legii pronunţat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 15.10.2007 că, competenţa de a soluţiona plângerea formulată în conformitate cu art.168 C. pr. pen. revine procurorului în cursul urmăririi penale şi instanţei de judecată în cursul judecăţii.
Cum în speţa de faţă cauza se află în faza de urmărire penală, nefiind sesizată sub nicio formă instanţa de judecată tot procurorului îi revine competenţa de a soluţiona o atare cerere, ceea ce s-a şi realizat.
Ca urmare plângerea formulată împotriva celor două rezoluţii a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva sentinţei tribunalului a declarat în termen legal recurs petenta S.C. C.H. S.R.L. care a solicitat admiterea plângerii formulate împotriva celor două rezoluţii din 28 septembrie 2009 şi 3 martie 2009, apreciind că dacă plângerile formulate ar fi respinse ca inadmisibile s-ar realiza o discriminare între unele din părţi care ar putea formula plângere împotriva unor acte de urmărire penală şi pentru altele care nu ar putea formula astfel de plângeri.
Analizând sentinţa atacată pe baza motivelor de recurs invocate, pe baza materialului şi lucrărilor din dosarul cauzei, conform art.38514 C. pr. pen. se reţin următoarele:
Prin rezoluţia din 3 martie 2009 dată în dosarul nr.456/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş s-a dispus ridicarea silită a autoturismului Quatroporte M139 de la Biroul Vamal Constanta Sud şi păstrarea lui în custodie.
Împotriva acestei rezoluţii s-a formulat plângere, care a fost soluţionată de către prim-procurorului parchetului, prin rezoluţia din 28 septembrie 2009.
Împotriva acestei rezoluţii precum şi a celei prin care s-a dispus indisponibilizarea bunului, s-a formulat plângere de către petentă, în conformitate cu prevederile art.2781 C. pr. pen..
Potrivit art.2781 C. pr. pen. se poate formula plângere, în conformitate cu acest text de lege, doar împotriva acelor rezoluţii date de procuror de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, după caz a rezoluţiei, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale.
Verificând cele două rezoluţii, se constată că în niciuna dintre acestea nu s-au dat dispoziţii de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere sau de încetarea urmăririi penale. Aceste două rezoluţii vizează de fapt soluţii ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş prin s-a dispus ridicarea silită a unui autoturism şi păstrarea lui în custodie.
Este clar că soluţia la care s-a oprit prima instanţă, de respingere ca inadmisibilă a unei astfel de plângeri, care nu viza rezoluţii sau ordonanţe ale procurorului de neîncepere a urmăririi penale de clasare, scoatere sau încetare a urmăririi penale, este una corectă.
Susţinerea recurentei cum s-ar crea o discriminare între părţi nu este reală deoarece Codul de procedură penală, prin art.168, prevede în mod clar cum pot să fie contestate măsurile asigurătorii luate de procuror în faza de urmărire penală.
De fapt petenta a uzat de aceste căi legale, cele două rezoluţii vizând indisponibilizarea autoturismului Quatroporte M139.
Ca urmare, recursul promovat este nefondat şi urmează să fie respins ca atare, în conformitate cu art.38515 pct.1 lit.b C. pr. pen.
