Legea nr. 18/1991 nu exclud aplicarea prevederilor codului civil cu privire la modurile de dobândire a dreptului de proprietate


Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 3224/329/2011 la Judecatoria Turnu Magurele, reclamantul V.F. a chemat în judecata pe pârâtele: comuna L. – prin primar si D.A., solicitând instantei, ca prin hotarârea ce o va pronunta sa constate ca el si pârâta au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafata de 832 m.p., respectiv, 3600 m.p. teren situat în comuna L., judetul T..

De asemenea, a solicitat iesirea din indiviziune asupra terenurilor, indiviziune în care se afla cu pârâta, sa se constate contributia sa la edificarea imobilului – casa de locuit si sa fie obligata pârâta D.A. la plata cheltuielilor de judecata.

A motivat reclamantul ca, alaturi de pârâta D.A., este mostenitor al defunctului V.R., în cote egale.

A aratat ca potrivit certificatului de mostenitor, masa succesorala ramasa de pe urma defunctului se compune dintr-un imobil – casa si teren în suprafata de 800 m.p. si teren arabil în suprafata de 0,50 ha.

A sustinut ca la momentul întocmirii certificatului de mostenitor, 18.05.1979, nu au fost prezentate acte de proprietate, acesta fiind un act declarativ de drepturi ce nu este acceptat pentru publicitate imobiliara.

A motivat ca împreuna cu pârâta D.A. a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, ca urmare a jonctiunii posesiei lor cu cea a autorului dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca au stapânit terenurile în mod continuu, neîntrerupt, în mod public si sub nume de proprietar.

Pârâtele nu au formulat întâmpinari.

Prin încheierea din sedinta publica din data de 17.01.2012, instanta a dispus disjungerea capetelor de cerere privind iesirea din indiviziune si constatarea contributiei reclamantului la edificarea constructiei.

Prin sentinta civila nr. 111 din 31.01.2012, prima instanta a admis exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii de 30 de ani.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se fac în baza legii speciale – Legea nr.  18/1991, aceasta aplicându-se cu prioritate, reclamantul neavând a alege între legea speciala si dispozitiile legii generale – Codul Civil.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat recurs recurentul-reclamant V.F., acesta criticând sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie conform art. 312 alin. (3) si (5) Cod procedura civila.

A motivat ca uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietatii prevazute de art. 1846 din Vechiul Cod civil iar instanta de fond trebuia sa judece cererea cu care a fost învestita. Faptul ca exista un act normativ special nu  trebuie sa  conduca la încalcarea regulii potrivit careia legea civila  trebuie interpretata în sensul  aplicarii si  nu al  neaplicarii acesteia.

A sustinut ca  refuzul  instantei de a solutiona cererea pe fond  reprezinta  o  încalcare  a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Prin decizia civila nr. 345 din 13.04.2012,  tribunalul  a admis  recursul, a casat sentinta recurata si  a trimis cauza  spre rejudecare aceleiasi  instante.

A retinut tribunalul ca  sentinta este data  cu  încalcarea  disp. art. 129 Cod Procedura Civila privind  rolul activ  al  judecatorului în aflarea  adevarului.

A apreciat  ca în virtutea acestui  principiu, prima instanta trebuia sa  lamureasca regimul  juridic al terenurilor  asupra carora s-a solicitat a se constata dobândirea dreptului de proprietate, respectiv daca terenurile au  trecut în proprietatea statului  prin colectivizare, daca au apartinut anterior  autorului reclamantului, daca au  fost proprietatea altor persoane care, prin pasivitatea lor, prin lipsa de diligenta, au permis exercitarea de catre  autorul reclamantului  a posesiei de 30 de ani. În aceasta  din urma situatie, punându-se problema  citarii, în cauza,  a fostului proprietar împotriva caruia  uzucapiunea  functioneaza  ca o  sanctiune  a lipsei de  diligenta.

A mai  retinut  ca în cazul  terenurilor  colectivizate, ramase totusi în folosinta  fostilor proprietari, care au  exercitat posesia în numele statului, titlul  de proprietate poate fi  obtinut numai  în  conditiile  Legii nr. 18/1991.

De asemenea, fata de  decizia nr. IV/16.01.2006 a Înaltei  Curti de Casatie si  Justitie  potrivit  careia pentru terenurile  necooperativizate, posesorii acestora pot cere instantei  sa  constate ca au  dobândit dreptul de proprietate pe calea uzucapiunii, a apreciat  tribunalul ca  lamurirea regimului juridic  si a  istoricului  terenurilor, era  esentiala pentru judecarea cauzei  pe fond.

A mai retinut ca, în speta, nu  s-a stabilit daca  reclamantul  se prevaleaza de  dreptul de proprietate sau doar de posesia îndelungata, dispozitiile legii  speciale, avându-i în vedere numai  pe  proprietarii terenurilor ori pe mostenitorii acestora.

Cum prima instanta a  solutionat pricina,  în mod gresit, pe baza exceptiei  de inadmisibilitate, sentinta a fost casata, cu  trimitere spre rejudecare aceleiasi instante, în vederea solutionarii cauzei sub toate aspectele