Opoziţia la executarea cambială este o cale de apărare pusă de legiuitor la îndemâna debitorului, pentru a se apăra, pe calea excepţiilor, împotriva pretenţiilor creditorului cambial, având ca scop invalidarea raportului cambial.
Pe calea opoziţiei la plată, debitorul nu se poate plânge contra executării în sine, pentru motive ce ţin de respectarea condiţiilor formale a însăşi procedurii de executare, ceea ce se poate realiza pe calea contestaţiei la executare.
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Sectorului 4, la data de 5.07.2000, oponentul debitor S.C. “G.D.G.” S.A. Mangalia a formulat opoziţie la cambială pornită împotriva sa de către creditorul S.C. “S.T.S.C.” S.R.L., solicitând instanţei anularea executării silite.
Prin sentinţa nr. 12228/2000 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4, instanţa a respins, ca neîntemeiată, opoziţia la executarea cambială formulată de contestatoare, reţinând, în esenţă, că biletul la ordin a fost legal învestit cu formulă prin încheierea dată în camera de consiliu din data de 2.02.2000, că a fost emisă somaţia de plată la data de 10.04.2000,procedura de comunicare fiind realizată prin “afişare”, iar la data de 25.04.2000, contestatorul a formulat o cerere intitulată “contestaţie la executare”.
Termenul de 5 zile în care trebuia formulată opoziţia la executarea cambială nu a fost respectat de contestatoare.
Titlul executoriu cuprinde o creanţă certă, lichidă şi exigibilă şi, în mod legal, biletul la ordin a fost învestit cu formulă executorie.
împotriva sentinţei contestatoarea a formulat apel.
Prin decizia nr. 169/A/2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia comercială, instanţa a respins apelul, ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele aspecte: excepţiile cambiale trebuie propuse la primul termen de înfăţişare, termen la care debitorul a ridicat excepţia dobândirii titlului cu rea-credinţă sau printr-o eroare gravă şi că s-a lucrat cu ştiinţă în paguba sa.
Oponentul nu a invocat aceste excepţii la prima zi de înfăţişare şi nici nu le- a dovedit.
împotriva deciziei nr. 169/2001 contestatoarea oponentă a declarat recurs.
Recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
în motivele de recurs, recurenta critică decizia atacată sub următoarele aspecte:
– Instanţa nu a observat faptul că intimata a acţionat pentru punerea în executare a unui titlu de credit contrafăcut, pentru o creanţă nereală, iar procedura de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 58/1934.
– Creditoarea nu a avut şi nici nu are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 379 C. pr. civ.
– Instanţele de judecată au ignorat dispoziţiile art. 901 C. corn., art. 7206 C. pr. civ. şi art. 62 din Legea nr. 58/1934.
Curtea consideră că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 58/1934, opoziţia la executarea cambială este o cale de apărare pusă de legiuitor la îndemâna debitorului, pentru a se apăra, pe calea excepţiilor împotriva pretenţiilor creditorului cambial, având ca scop invalidarea raportului cambial.
Pe calea opoziţiei la plată, debitorul nu se poate plânge contra executării în sine, pentru motive ce ţin de respectarea condiţiilor formale a însăşi procedurii de executare, ceea ce se poate analiza pe calea contestaţiei la executare.
în vederea executării cambiale, art. 61 din Legea nr. 58/1934 impune învestirea biletului la ordin cu formulă executorie, cerere care este de competenţa judecătoriei.
Pe baza biletului la ordin învestit cu formulă executorie, creditorul poate proceda la executarea silită a debitorului.
Potrivit art. 62 din Legea nr. 58/1934, pe baza biletului la ordin învestit cu formulă executorie, creditorul are obligaţia să adreseze debitorului o somaţie de plată, care se notifică conform art. 90 C. pr. civ., la domiciliul sau reşedinţa debitorului.
Potrivit aceluiaşi articol, debitorul care a primit somaţia de plată este în drept să facă opoziţie la executare în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, la judecătoria care a învestit biletul la ordin cu formulă executorie.
Biletul la ordin a fost emis pentru suma de 3.016.315.800 lei, la data de 12.01.2000, având scadenţa la data de 12.01.2000, şi locul plăţii în Bucureşti.
Ca atare, susţinerile recurentei-oponente, potrivit căreia titlul executoriu nu cuprinde o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în sensul art. 379 C. pr. civ. şi menţiunii despre locul emiterii, sunt neîntemeiate.
Conform dispoziţiilor art. 63 din Legea nr. 58/1934, în procesele cambiale pornite, excepţiile ce pot fi invocate sunt cele privind nulitatea titlului potrivit dispoziţiilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.
Art. 63 alin. 2 precizează că excepţiile personale trebuie “să fie de grabnică soluţionare şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă”, tocmai pentru a nu mai fi nevoie de administrarea altor probe, care ar conduce la tegiversarea judecării cauzei.
Se pot invoca excepţii privind nulitatea titlului, cum ar fi cele formale şi cele care privesc incapacitatea, falsul, lipsa de mandat şi excepţii procedurale care privesc condiţiile de exercitare a acţiunii.
Recurenta-debitoare a ridicat 2 excepţii: excepţia dobândirii titlului cu rea- credinţă sau printr-o greşeală gravă (art. 12 alin. 1 şi art. 18 alin. ultim) şi s-a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului (art. 19).
Recurenta nu a prezentat nici o dovadă scrisă menită să susţină vreuna din excepţiile invocate şi care să conducă la necesitatea aplicării dispoziţiei art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Faţă de aceste aspecte, Curtea, în baza art. 312 (1) C. pr. civ. raportat la art. 62 din Legea nr. 58/1934, modificată prin Legea nr. 11/1993, va respinge recursul, ca nefondat. (Judecator Decebal Taragan)
(Secţia a V-a comercială, decizia nr. 539/2001)
