Potrivit disp. art. 322 Cod procedura civila , revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere numai in cazurile prevazute expres si limitativ de lege, la punctele 1- 9.
Potrivit disp. art. 322 Cod procedura civila , revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere numai in cazurile prevazute expres si limitativ de lege, la punctele 1- 9.
Unul dintre aspectele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii juridice, care impune ca, atunci cand instantele au pronuntat o solutie definitiva, solutia lor sa nu poata fi repusa in discutie ( CEDO – Brumarescu c. României par. 61).
Securitatea juridica implica respectul pentru principiul res judicata care constituie principiul caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti. Acest principiu subliniaza ca nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotarari definitive si obligatorii doar pentru a obtine o noua rejudecare a cauzei. (CEDO -Mitrea c. României par. 24).
Prin sentinta civila nr. 143 din 29 ianuarie 2009 pronuntata Judecatoria Strehaia a fost admisa în parte actiunea formulata de reclamantul CP – reprezentant legal al minorei CS, în contradictoriu cu pârâtii D.L. si ISJ Mehedinti si au fost obligati pârâtii, în solidar, la plata sumei de 1500 lei, cu titlul de daune morale.
Prin decizia civila nr.30/A din 08 februarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-au admis apelurile declarate de reclamantul CP si pârâtul ISJ Mehedinti, împotriva sentintei civile nr. 143 din 29 ianuarie 2009, a fost schimbata în parte sentinta, în sensul ca a fost obligata pârâta DL la plata cu titlul de daune morale catre reclamant a sumei de 5000 euro sau echivalentul în lei la data platii. S-a respins actiunea fata de pârâtul ISJ Mehedinti. Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei. S-a respins apelul pârâtei DL, împotriva aceleiasi sentinte.
Prin decizia civila nr. 706 din 19 mai 2010, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a admis recursul formulat de reclamantul CP împotriva deciziei civile nr. 30/A din 08 februarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a modificat în parte decizia civila în sensul ca a obligat pe pârâta DL la plata sumei de 10.000 euro sau echivalentul în lei la data platii si s-a mentinut restul dispozitiilor deciziei civile. S-a respins recursul formulat de pârâta DL împotriva aceleiasi decizii.
În cauza, s-a retinut ca, prin refuzul pârâtei – cadru didactic, de a o primi în clasa pe minora CS si prin expresiile folosite în perioada în care i s-a refuzat acesteia accesul la orele de curs, pârâta i-a cauzat minorei, un prejudiciu moral, ce a constat în afectarea psihicului sau, dar si în încalcarea dreptului la instruire, fie si pe o perioada limitata. Sustineri, aparari, ori alte elemente vizând apartenenta minorei la o anumita etnie, nu au fost hotarâtoare în cauza.
Remediul legal pentru repararea prejudiciului cauzat victimei, îl reprezinta în speta acordarea daunelor morale prevazute în dreptul român de art. 998 Cod civil, care reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie în temeiul carora “orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a o repara”, întregit cu cele ale art. 999 Cod civil, conform carora “omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar si pe acela cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa”. Întrucât aceste texte legale nu fac distinctie dupa cum prejudiciul este patrimonial sau nepatrimonial, înseamna ca ambele sunt susceptibile a fi reparate pe cale baneasca.
La data de 11 iunie 2010 recurenta pârâta DL a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 706 din 19 mai 2010.
În sustinerea cererii, s-au invocat cazurile de revizuire prev. de art. 322 pct. 3, 5, 7 si 8 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza: obiectul pricinii nu se afla în fiinta, întrucât nu a existat o pe criterii etnice, având în vedere si hotarârea definitiva a CNCD; s-au descoperit înscrisuri noi care nu au fost înfatisate instantei; exista o hotarâre potrivnica cu privire la discriminare, cea data de CNCD , ramasa definitiva prin nerecurare; recurenta nu a putut sa se înfatiseze la proces si sa angajeze din timp avocat, având în vedere problemele de sanatate pe care le-a avut sotul sau.
Cererea de fata s-a respins ca nefondata, pentru considerentele ce se vor arata în continuare:
Revizuirea este o cale de atac extraordinara si de retractare a hotarârii judecatoresti, prin care nu se exercita un control judiciar propriu-zis, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se întemeiaza – potrivit art. 326 alin. 3 Cod procedura civila.
Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 3, cererea este neîntemeiata.
Sintagma “obiectul pricinii nu se afla în fiinta”, desemneaza ideea de disparitie fizica a unui bun. În speta, actiunea promovata a avut ca obiect acordarea unor sume banesti cu titlu de despagubiri pentru daune morale, invocându-se ca temei raspunderea civila delictuala si ca “bun” ocrotit o valoare nepatrimoniala legata de demnitatea persoanei. Prin urmare, obiectul derivat asupra caruia poarta actiunea în speta de fata îl reprezinta valoarea nepatrimoniala prejudiciata invocata de reclamant, element si conditie de angajare a raspunderii civile delictuale a autorului care savârseste fapta delictuala prejudiciabila, aflata în legatura de cauzalitate cu primul.
Împrejurarea ca fapta producatoare de prejudicii retinuta în sarcina pârâtei, a avut ca element constitutiv o anumita conduita ce ar fi putut fi circumscrisa si unei atitudini discriminatorii, este un element de fond al judecatii în stabilirea modului de aplicare la datele concrete ale spetei, a regulilor care guverneaza raspunderea civila delictuala.
Revizuenta a mai invocat ca eleva nu este de etnie rroma si ca nu a fost primita în clasa din motive ce tin de litera si spiritul Regulamentului privind transferul elevilor, în realitate nefiind discriminata.
Invocarea inexistentei discriminarii în sensul aratat si argumentat de revizuenta, dar si prin neapartenenta copilului la etnia rroma, ori prin evidentierea altor cauze care au generat refuzul de primire în clasa – nu sunt de natura sa conduca la concluzia ca obiectul pricinii nu se afla în fiinta în sensul aratat în precedent si în sensul la care se refera dispozitiile legale invocate. De asemenea, o astfel de analiza echivaleaza cu repunerea în discutie a faptei si prejudiciului, ca elemente ale raspunderii civile delictuale, fiind inadmisibil un asemenea demers. Acestea sunt împrejurari si probleme de fapt si de drept transate, care au fost discutate cu ocazia rezolvarii litigiului în fond.
Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 5, cererea este neîntemeiata.
Pentru a fi admisa revizuirea este necesar ca înscrisul nou invocat sa îndeplineasca în mod cumulativ urmatoarele conditii:
– partea interesata sa se bazeze pe un înscris probator nou care sa nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata; – înscrisul invocat sa fi existat la data când a fost pronuntata hotarârea ce se cere a fi revizuita; – înscrisul sa nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronuntat hotarârea atacata, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o împrejurare mai presus de vointa partii; – înscrisul invocat pentru revizuire sa fie determinant, în sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decât cea pronuntata; – înscrisul nou trebuie prezentat de partea care exercita revizuirea si nu poate pretinde instantei sa-l administreze din oficiu;
În cauza, înscrisul la care se refera revizuenta este reprezentat de o hotarâre judecatoreasca prin care s-a aplicat sanctiunea anularii ca netimbrate a caii de atac a apelului în dosarul indicat. Revizuenta întelege sa deschida discutia privind modul de rezolvare a unei probleme de drept, aceea a scutirii sau nu, de obligatia de timbraj a unei actiuni de genul celei promovate în cauza, invocând în acest sens particularitatile spetei si evolutia cronologica a unor dosare civile/penale, din care ultimul finalizat la parchet prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala.
Din capul locului trebuie subliniat ca elementele si argumentele invocate tin în mod exclusiv de o problema de drept a carei rezolvare este rezervata instantelor de judecata în etapele procesuale ale primei instante si ale instantelor de control judiciar, apel si recurs – cai de atac de reformare, iar nu de retractare. Or, asa cum s-a aratat în precedent, revizuirea nu este o cale de atac de reformare, ci de retractare. Prin urmare, nu s-a mai analizat daca înscrisul invocat întruneste cerintele legale aratate în precedent.
De asemenea, ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 20.09.2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Strehaia prin care s-a aplicat o sanctiune administrativa, nu este un înscris nou în sensul legii, ca si declaratiile calificate de revizuenta ca fiind contradictorii, ale reclamantului CP date în acelasi dosar penal.
În aceeasi ordine de idei, sustinerea revizuentei în sensul ca în temeiul disp. art. 322 pct. 5 Cod procedura civila, este posibila si prezentarea unor legi descoperite si care nu au fost înfatisate instantei, este neîntemeiata. Aceasta împrejurare nu se încadreaza în cazul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 5 Cod procedura civila, astfel ca instanta de revizuire nu a analizat acest motiv aratat de parte din perspectiva altor cerinte legale de admisibilitate sau, eventual, al obiectului de reglementare ori incidentei în cauza a actului normativ invocat – OUG 26/1997 (în prezent abrogat prin L. 272/2004 – privind protectia si promovarea drepturilor copilului).
– Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 7, cererea este neîntemeiata.
Revizuirea pentru contrarietate de hotarâri, bazata pe art. 322 pct. 7 Cod procedura civila, este întemeiata daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. existenta unor hotarâri judecatoresti definitive, care sa fie potrivnice (contradictorii); 2. hotarârile judecatoresti în cauza sa fie pronuntate în dosare diferite; 3. sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza; 4. în cel de-al doilea proces sa nu se fi invocat exceptia autoritatii de lucru judecat sau, daca a fost invocata, sa nu se fi analizat.
Or, în cauza hotarârea invocata data de CNCD, nu este o hotarâre judecatoreasca în sensul la care se refera ipoteza normei. Asadar, verificarea celorlalte cerinte legale aratate în precedent, a aparut de prisos, fiind suficienta constatarea neîndeplinirii unei cerinte, câta vreme acestea trebuie îndeplinite cumulativ.
– Privitor la cazul de revizuire prevazut la pct. 8, cererea este neîntemeiata.
Revizuenta a aratat ca nu a putut sa se înfatiseze la proces si sa angajeze din timp avocat, având în vedere problemele de sanatate pe care le-a avut sotul sau.
Judecata în cauza nu s-a facut în lipsa.
Potrivit art. 67 Cod procedura civila, partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decât un avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, iar asistarea de catre avocat nu este ceruta licentiatilor în drept, când sunt mandatari în pricinile sotului, potrivit art. 67 alin. 4 si 5 Cod procedura civila.
În orice caz, daca mandatul nu este dat unui avocat, iar mandantul este prezent în instanta, mandatul înceteaza, caci mandatarul neavocat nu poate sa asiste, ci sa reprezinte. De asemenea, de principiu, înfatisarea partilor la proces nu este obligatorie. Dar, daca partea întelege sa nu solicite judecata în lipsa, exercitarea drepturilor procedurale se face personal sau prin mandatar, asa cum s-a aratat în precedent.
Într-adevar, revizuenta, recurenta pârâta în dosar, a împuternicit pe sotul sau DI, prin procura autentica sa o reprezinte în toate dosarele civile sau penale în care mandanta este parte. Din actul medical depus la dosar, rezulta ca mandatarul DI a fost internat în spital în perioada 16 aprilie – 26 aprilie 2010, fiind externat vindecat, perioada de internare fiind plasata anterior judecarii recursului 12 mai 2010 – zi de dezbateri, intervalul de timp fiind de 15 zile.
Mai mult, recurenta a avut si mandatar avocat prezent în ziua dezbaterilor, care potrivit legii, asista partea atunci când este prezenta si o reprezinta atunci când este lipsa. Aparatorul a pus concluzii orale scurte si a solicitat amânarea pronuntarii pentru depunerea de concluzii scrise, cauza fiind amânata în acest sens. În acest context, momentul angajarii avocatului apare lipsit de relevanta.
Toate aceste elemente, inclusiv prezenta avocatului ales si care a reprezentat partea, deci a exercitat drepturile procedurale pentru partea care l-a ales, conduc la concluzia ca nu este incident nici cazul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 8 Cod procedura civila, privind împiedicarea partii de a se înfatisa la judecata si imposibilitatea înstiintarii instantei, din motive mai presus de vointa partii.
Pentru toate aceste considerente, s-a respins cererea de revizuire de fata ca nefondata.
??
??
??
??
5
