Curtea de Apel BRAŞOV Hotărâre nr. 3F din data de 22.01.2014
Prin raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 s-a reținut că reclamantul L.L., în calitate de consilier local în cadrul C.L.B., s-a aflat în conflict de interese prin aceea că a participat la ședințele consiliului local și a votat hotărârile prin care au fost aprobate bugetele locale pentru anii 2008, 2009, 2010 respectiv 2011, în condițiile în care ulterior, S.C. A.C. S.R.L. și S.C. P.A. S.R.L. au încheiat contracte de prestări servicii cu C.L.B. și cu instituțiile aflate în subordinea acestuia, în valoare totală de 3.297.863, 51 lei.
În ceea ce privește critica referitoare la nulitatea absolută a raportului de evaluare, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, pârâta respectând dispozițiile art. 13 și art. 14 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Reclamantul a fost înștiințat despre declanșarea activității de evaluare și a fost invitat să dea informațiile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, reclamantul a făcut uz de acest drept în sensul că s-a prezentat la sediul pârâtei asistat de avocat, a oferit clarificări, situație în care instanța constată că dreptul la informare și dreptul la apărare al acestuia au fost respectate și asigurate de pârâtă pe parcursul activității de evaluare.
Pe fond, instanța apreciază că raportul de evaluare este nelegal.
Textul de lege ce definește conflictul de interese îl regăsim în Legea cadru nr. 161/2003 în cadrul capitolului 2, “Conflictul de interese”;, art.70.
Conflictul de interese este definit astfel: “Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”;.
Așadar, de esența conflictului de interese, astfel cum este definit în legea cadru este existența interesului personal de natură patrimonială.
Legea cadru face trimitere la Legea nr. 215/2001. Astfel, în art. 77 se prevede că “conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare”;.
În art. 47 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală se prevede faptul că “nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor, consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”;.
Prin raportul de evaluare contestat s-a reținut că prin participarea reclamantului la ședințele consiliului local în cadrul cărora au fost adoptate bugetele locale pentru anii 2008-2011 acesta și-a creat indirect un folos material, prin intermediul societăților comerciale la care era acționar și care au încheiat contracte cu instituțiile publice aflate în subordinea consiliului local.
Instanța apreciază că interpretarea dată de pârâtă textelor legale anterior menționate este una forțată. Faptele imputate reclamantului prin prezentul raport de evaluare nu se circumscriu sferei conflictului de interese astfel cum acesta este reglementat prin actele normative anterior menționate.
Nu se poate considera că prin votarea bugetului local reclamantul și-a creat un folos patrimonial. Bugetul a cuprins capitole de cheltuieli, sumele de bani fiind alocate cu titlu general unor capitole, fără ca la momentul adoptării bugetului să fie cunoscuți beneficiarii finali ai acestor fonduri în calitate de prestatori de servicii. Așadar nu se poate reține existența unui raport cauză-efect între participarea reclamantului la adoptarea hotărârilor de consiliu local de adoptare a bugetului local și profitul realizat de societățile al căror asociat este reclamantul ca urmare a încheierii, ulterior adoptării bugetului, de contracte cu entități finanțate de la bugetul local. Curtea apreciază că ceea ce este interzis de lege este încheierea contractelor comerciale cu autoritățile administrației publice locale din care face parte alesul local și nu participarea la ședințele consiliului prin care se adoptă bugetul.
În acest sens art. 90 din Legea nr. 161/2003 stipulează expres că acei consilieri locali care au funcția de administrator precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
Pe de altă parte, potrivit art. 45 din Legea nr. 393/2004 reclamantul avea obligația legală de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care făcea parte.
Pentru aceste motive, curtea va admite acțiunea formulată și va proceda la anularea raportul de evaluare nr. 41920/G/II/27.09.2013 emis de pârâtă.
