În ceea ce priveşte calitatea de „poliţist” la care se referă textul de încriminare de la art. 272 ind. 1 teza a II-a Cod penal, în opinia instanţei, acesta trebuie să facă parte din acele structuri ale poliţiei care au abilitarea din partea legii de a efectua acte în cadrul sau în legătură cu o procedură jurisdicţională. În sprijinul acestei opinii vin următoarele două elemente:
– infracţiunea de „sfidare a organelor judiciare” este inclusă în Titlul VI, Capitolul 2 intitulat „Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei”, ceea ce înseamnă că prin comiterea unei atare infracţiuni sunt încălcate relaţiile sociale referitore la înfăptuirea justiţiei, relaţii care în cazul infracţiunii în discuţie pot fi încălcate doar atunci când subiectul pasiv este implicat, contribuie într-o formă sau alta, la înfăptuirea actului de justiţie;
– denumirea marginală a textului de încriminare se referă în mod expres la „organele judiciare”, adică acele organe care au abilitarea din partea legii de a contribui sau chiar de a participa la realizarea actului de justiţie.
În ceea ce îl priveşte pe poliţistul comunitar (denumirea din ianuarie 2009) poliţistul local (denumirea actuală), în urma verificării conţinutului actelor normative care au reglementat respectiv care reglementează organizarea şi funcţionarea unei astfel de structuri (Legea nr. 371/2004 şi respectiv Legea nr. 155/2010), se reţine că această categorie de funcţionari cu denumirea de „poliţist comunitar/poliţist local” nu are nicio atribuţie în legătură cu procedurile judiciare. Se observă că, spre deosebire de jandarmi care au competenţa de a întocmi acte de constatare a unor fapte prevăzute de legea penală, organele poliţiei comunitare/locale nu au o astfel de competenţă. În acest sens, elocvente sunt dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 155/2010 care prevăd că „In cazul infractiunilor flagrante, personalul politiei locale imobilizeaza faptuitorul, ia masuri pentru conservarea locului faptei, identifica martorii oculari, sesizeaza imediat organele competente si preda faptuitorul, pe baza de proces verbal, in vederea continuarii cercetarilor”.
De altfel, analizând actul normativ care reglementează organizarea şi funcţionarea poliţiei locale, se poate observa, cu uşurinţă, faptul că statutul poliţistului comunitar nu este identic cu cel al poliţistului din cadrul Poliţiei Române, existând diferenţe de esenţă între cele două categorii de poliţişti.
În considerarea aspectelor sus dezvoltate, instanţa apreciază că atunci când a folosit termenul de „poliţist” în cuprinsul art. 272 ind. 1 teza a II- a din Cod penal, legiuitorul s-a referit la poliţistul din cadrul Poliţiei Române care are calitatea de organ judiciar, în sensul legii penale.
Ca o concluzie, instanţa reţine că poliţistul comunitar/local nu are calitate de organ judiciar şi, pe cale de consecinţă nu poate fi subiect pasiv al infracţiunii de „sfidare a organelor judiciare”.
