INFRACŢIUNI
Confiscare specială. Măsură dispusă în solidar
Decizia penală nr. 277/R din 13 martie 2012
Dosar nr.3328/255/2010
Curtea de Apel Oradea
Secţia penală şi pentru cauze cu minori
Este incident cazul de casare prevăzut de art. 385/ pct. 17/2 Cod procedură penală întrucât s-a făcut o greşită aplicare a legii prin confiscarea în solidar de la ambii inculpaţi a sumei de 250 lei deşi trebuia confiscat de la fiecare inculpat câte 125 lei, întrucât confiscarea nu se dispune în solidar ci pe cote părţi de la fiecare inculpat.
Prin sentinţa penală nr.368 din 13 decembrie 2011, Judecătoria Marghita a hotărât următoarele :
I. În baza art.211 pct. 2 lit. b şi al. 21 lit. a,c Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul L.G., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa de 7 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b şi art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 28.01.2010 până la 18.08.2010.
În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 28.01.2010 până la 18.08.2010.
II. În baza art.211 pct. 2 lit. b şi al. 21 lit. a,c Cod penal, cu aplicarea art.99 alin. 3 Cod penal, art. 100 Cod penal şi 109 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul minor L.I.R., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare în detenţie.
În baza art.14-22 Cod Procedură penală, 346 Cod procedură penală, art.998, 999 Cod civil, art. 1088 Cod civil şi art. 313 din Legea 95/2006 art. 21,22,120 Cod procedură fiscală, a obligat pe inculpatul L.G. şi pe inculpatul minor L.I.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E., să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, suma de 2228,57 lei, din care: – 2165,76 lei, reprezintă contravaloarea îngrijirilor medicale acordate pacientei N.E., la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, în perioada 22.01-25.01.2010, precum şi majorări de întârziere în sumă de 62,81 lei, pentru plata cu întârziere a creanţei bugetare de 2165,76 lei, conform art. 120 Cod procedură fiscală, calculate până la data de 16.03.2010, precum şi majorări de întârziere calculate de la data de 16.03.2010 şi până la data plăţii efective.
A constatat că partea vătămată N.E., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 aliniatul 1 lit.e Cod penal a dispus confiscarea de la inculpatul L.G. şi de la inculpatul minor L.I.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E. a sumei de 250 lei reprezentând prejudiciul creat părţii vătămate N.E. cu care aceasta nu s-a mai constituit parte civilă.
În baza art.191 Cod pr. penală a obligat pe inculpatul L.G. să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.
În baza art.191 Cod pr.penală a obligat pe inculpatul minor L.I.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E., să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.
Din fondul special al Ministerului Justiţiei se va vira în favoarea Baroului Bihor suma de 600 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat S.S.F., conform delegaţiilor avocaţiale nr. 6151 şi 6152 din 13.12.2011 .
Prestaţia interpretului de limba maghiară F.E. timp de 3 ore va fi achitată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul dat în dosar nr.143/P/2010 înregistrat la instanţă la data de 11.02.2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita, a dispus în temeiul art.262 punctul 1 litera b Cod procedură penală, trimiterea în judecată a inculpaţilor L.G. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 al.2 lit. b şi al.21 lit. a,c Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal şi L.I.R. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.2 lit. b şi al.21 lit. a,c Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, reţinându-se în sarcina acestora că, în data de 21.01.2010, în jurul orelor 24.00, inculpatul L.G. împreună cu inculpatul minor L.I.R. şi făptuitorul minor L.N.K., au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate N.E., cu scopul de a sustrage bunuri. După ce au pătruns în curte, făptuitorul minor L.N.K. a rămas în curte, iar cei doi inculpaţi au pătruns în casa părţii vătămate, au căutat bunuri sau alte valori, iar în momentul în care partea vătămată s-a trezit, i-au aplicat mai multe lovituri cu o bâtă şi cu o bară de fier, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45 zile de îngrijiri medicale, fiind internată la Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea. După ce au căutat prin locuinţă bani sau alte valori dar nu au găsit, au sustras 10 găini şi 2 gâşte în valoare de 25o lei.
Prin adresa nr.1010 din 15.03.2010, Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2228,57 lei, reprezentând – 2165,75 lei c/v îngrijirilor medicale acordate părţii vătămate N.E. în perioada 22.01-25.01.2010, conform decontului întocmit în baza F.O nr. 3479/2010,(anexa 1), precum şi majorări de întârziere în sumă de 62,81 ron, pentru plata cu întârziere a creanţei bugetare de 2165,76 lei, conform art.120 Cod procedură fiscală, calculate până la data de 16.03.2010, precum şi majorări de întârziere calculate de la data constituirii de parte civilă (16.03.2010) şi până la data plăţii efective.
În declaraţiile date în faţa instanţei în şedinţa publică din 16.03.2010, inculpaţii L.G. şi L.I.R. nu recunosc săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, susţinând că, în ziua respectivă au stat acasă împreună cu părinţii L.E., V.I., fraţii L.M., L.Z., V.I., L.B., L.R. Au vizionat pe canalul 1 MTV – maghiar, începând cu ora 15.00 un film cu „Vandan” respectiv „Charlie”, iar după terminarea filmului au stat în continuare acasă. Seara s-au culcat şi au dormit până dimineaţa. Nu au fost în locuinţa părţii vătămate N.E. Au recunoscut fapta la început deoarece au fost bătuţi de către un poliţist. Nu înţeleg să repare prejudiciul, deoarece nu au săvârşit faptele. Nu-şi explică cum au fost găsite urmele papilare a inculpatului L.R. în casa părţii vătămate.
Prin adresele nr.181069 din 08.04.2010 şi nr. 181070 din 08.04.2010, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor a comunicat instanţei cazierul judiciar al inculpaţilor L.G. şi L.I.R..
Prin adresa nr. 924/IV/178 din 19.03.2010, înregistrată la instanţă la data de 22.04.2010, Serviciul de Medicină Legală a comunicat instanţei Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuată inculpatului minor L.I.R., prin care se concluzionează că, inculpatul minor suferă un retard mintal uşor, iar discernământul său raportat la fapta comisă şi în prezent este păstrat.
Partea vătămată N.E., solicită ca inculpaţii să fie obligaţi să plătească cheltuielile de spitalizare, în rest nu are nicio pretenţie, nu se constituie parte civilă în cauză.
Prin Sentinţa penală nr. 179/15.07.2010, pronunţată de către Judecătoria Marghita în dosarul nr. 325/255/2010, inculpatul L.G. a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare cu aplicarea art.64 litera a teza a II-a, lit.b şi art.71 Cod penal, reţinând faţă de acesta circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit.c Cod penal, având în vedere că fapta a fost săvârşită împreună cu un minor , pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 al. 2 lit. b şi al. 21 lit. a,c Cod penal.
Inculpatul minor L.I.R. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al. 2 litera b şi al. 21 litera a,c Cod penal cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal.
Împotriva acestei sentinţe inculpaţii L.G. şi L.I.R. au declarat apel, solicitând instanţei de apel casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare a cauzei în contextul gravei încălcări a dreptului la apărare prin neasigurarea serviciilor unui interpret autorizat, fiind de etnie maghiară şi nu cunosc limba română.
Prin Decizia penală nr. 216/A/15.09.2010 pronunţată de către Tribunalul Bihor în dosarul nr. 325/255/2010, în baza art. 379 pct. 2 litera b teza II Cod pr. penală s-a admis apelul penal declarat inculpaţii L.G. şi L.I.R., s-a desfiinţat sentinţa penală nr.179/15.07.2010, pronunţată de către Judecătoria Marghita în dosarul nr.325/255/2010 şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă.
Cauza a fost trimisă la Judecătoria Marghita la data de 07.10.2010, s-a înregistrat sub nr. 3328/255/2010.
În declaraţia dată în faţa instanţei în şedinţa publică din data de 26.05.2011, inculpatul L.G. nu recunoaşte săvârşirea faptei, nici nu a fost la locuinţa părţii vătămate. Când se afla în penitenciarul Oradea a fost vizitat de numitul B.G. care l-a spus că în seara respectivă când a fost lovită partea vătămată se afla în localitatea A. cu numita R.S. şi ei au bătut-o pe partea vătămată. Arată că, toate acestea i-au fost spuse în faţa martorilor V.S. care se află în Penitenciarul Oradea, numitul L., R. şi C. După ce a fost eliberat din penitenciar a fost în vizită la sora lui în loc. Târguşor unde s-a întâlnit cu numita L.E., care a confirmat că cele două persoane menţionate mai sus au intrat în locuinţa părţii vătămate şi au bătut-o. Sora acestuia ştia de la sora lui S. care a vândut în satul Târguşor găinile şi gâştele furate. Precizează că este nevinovat, iar în ce priveşte reconstituirea unde au recunoscut fapta, a declarat aşa deoarece a fost bătut. Susţine în continuare că nicio dată nu a fost curtea părţii vătămate. Mai arată că în noaptea când s-a întâmplat fapta era acasă la L.A. şi vizionau un film.
În declaraţia dată în faţa instanţei în şedinţa publică din data de 26.05.2011, inculpatul L.J.R., nu recunoaşte săvârşirea faptei, nu este vinovat şi nu a fost niciodată la locuinţa părţii vătămate. Susţine în continuare că nu a fost în casa părţii vătămate. Cu ocazia reconstituirii, menţionează că, poliţistul i-a arătat ce să facă. Precizează că în noaptea respectiv era casă şi se uita la televizor.
Prin adresele nr. 185471 din 03.06.2011, IPJ Bihor a comunicat instanţei cazierul judiciar al inculpaţilor.
În declaraţia dată în şedinţa publică din data de 22.09.2011, partea vătămată N.E., a arătat că, în iarna anului trecut au intrat peste ea în casă noaptea, un număr de trei persoane, două dintre acestea au lovit-o, iar cealaltă a luat lucruri din casă. Inculpaţii au spart geamul de la uşă şi au intrat în casă. Uşa de la intrare a fost închisă cu un zăvor pe care inculpaţii l-au desfăcut şi au intrat în casă. Cele 2 persoane au lovit-o cu o bâtă peste cap, mână şi i-au fracturat mâna dreaptă. Nu a putut vedea faţa inculpaţilor deoarece aceştia aveau pe faţă mască „cârpă”. Consideră că persoanele care au intrat în casă erau tinere. Mai menţionează că, persoanele care au intrat în casă nu au luat bani deoarece nu avea. Cele două persoane care au lovit-o au luat din casă vase, farfurii ( un set de pahare noi, o oală mare)i şi haine. După ce a lovit-o a căzut la pământ, apoi cele trei persoane au părăsit casa. Mai arată că a început să strige după ajutor, iar cele trei persoane i-au spus în limba maghiară „să tacă”. După ce şi-a revenit, plină de sânge, s-a dus la nepotul ei care locuieşte a treia casă şi i-a povestit cele întâmplate. Din câte îşi aduce aminte, apreciază că acele persoane au stat în casă aproximativ o jumătate de oră, consideră că au scos siguranţa de la tabloul de curent, în casă fiind tot timpul întuneric, şi pe stradă la acea oră era întuneric, iluminatul public nu funcţiona.
Potrivit declaraţiei martorului S.G., propus de inculpaţi, acesta îi cunoaşte pe inculpaţi, deoarece aceştia sunt din acelaşi sat cu R.S., prietena sa, dar nu cunoaşte nimic despre ceea ce s-a întâmplat în localitatea A. cu o bătrână şi nici dacă inculpaţii au fost implicaţi.
A arătat că, atunci când a fost la o înmormântare din localitatea F. a aflat că inculpaţii au fost arestaţi urmarea faptului că ar fi bătut o bătrână. S-a întâlnit cu inculpaţii la Penitenciarul Oradea, dar nu a discutat nimic cu aceştia doar atunci când au plecat, i-a auzit cum strigau că pleacă acasă. Precizează încă o dată că nu le-a povestit inculpaţilor că ar fi comis fapta din localitatea A., respectiv că a bătut-o pe bătrână.
Potrivit declaraţiei martorei R.I., aceasta ii cunoaşte pe inculpaţi , ştie că aceştia locuiesc în localitatea A., dar nu cunoaşte nimic despre ce s-ar fi întâmplat în sat A., a fost plecată în comuna T. la fratele său împreună cu martorul G.S., când s-a întâmplat tâlhăria, despre care a aflat de la vecini. De la vecini a auzit că inculpaţii au bătut-o pe partea vătămată N.E. şi i-au spart capul.
Martorul K.B. a declarat ca îi cunoaşte pe inculpaţi, ştie că locuiesc în satul Adoni. În iarna anului 2010, noaptea în jurul orelor 01.00, a fost chemat de N.A. deoarece soacra sa N.E., era acasă la el, şi era bătută, plină de sânge pe cap, iar pe mână erau urme de lovituri.
Menţionează că după ce a văzut cum arăta soacra sa , a sunat la poliţia din comună şi cum nu a reuşit să iau legătura cu ei, a sunat la apelul de urgenţă 112 şi a povestit ceea ce s-a întâmplat. Partea vătămată i-a povestit atunci când a ajuns la ea, că s-a trezit şi a văzut că cineva luminează cu o lanternă de la brichetă , şi era în cameră., s-a ridicat din pat, şi a văzut că in cameră erau trei persoane, două mai înalte şi una mai scundă, mai mică. În momentul in care s-a ridicat, persoanele respective i-au spus să tacă în limba maghiară. I-a mai povestit că una dintre persoane a încercat să îi pună o pernă pe cap , dar s-a zbătut şi atunci persoanele mai mari au început să o bată, dar nu ştie cu ce, crede că , cu o bâtă deoarece era ceva tare.
Arată că apoi a fost cu Poliţia la cercetare la faţa locului la casa soacrei sale. După ce a intrat in cameră a văzut că masa era răsturnată, era dezordine, se vedea că ar fi avut loc o luptă , un scandal. Menţionează că a intrat in casă doar după ce i-au dat voie poliţie şi anterior au fost criminalişti. Precizează faptul că atunci când a ajuns cu organele de politie la casă, era oprit curentul, deoarece lipsea siguranţa de la tabloul electric.
Ştie că de la casa soacrei au dispărut in jur de 10 păsări, lucru despre care a aflat după ce aceasta s-a întors acasă şi i-a spus că lipsesc. Precizează faptul că, în curte era zăpadă şi a văzut urme de pantofi care duceau spre grădină. A participat şi la reconstituire şi atunci au fost aduse trei persoane din care cei doi inculpaţi.
Cu cei doi inculpaţi a fost adus şi un copil care avea în jur de 10-12 ani.
Menţionează că in prezenţa sa, cele trei persoane nu au fost forţate să facă nici un lucru, Poliţistul le-a spus să arate ceea ce au făcut. Minorul le-a arătat poliţiştilor cum a deschis uşa de la casă, a băgat mâna în locul unde era lipit cartonul şi a răsucit cheia care era in uşă pe interior. De asemenea in prezenta sa inculpatul L.J. a indicat poliţiştilor unde era amplasat tabloul electric.
Potrivit declaraţiei martorului N.V.A., în iarna anului trecut, noaptea, în jurul orelor 01.00 a venit la el acasă, partea vătămată şi s-a plâns că a fost bătută. Aceasta avea capul spart, plin de sânge, se ţinea de mâna dreaptă, şi spunea că, crede că este ruptă. L-a sunat pe numitul K.B., să vină acasă la el deoarece bunica sa a fost bătută.
După ce K.B. a venit la el acasă, acesta a sunat la Poliţie la 112.Partea vătămată a fost dusă la spitalul din Oradea cu salvarea şi că aceasta era speriată şi i-a povestit că au intrat în casă peste ea trei persoane, două mai înalte şi una mai mică, şi una dintre persoana avea în mână o brichetă cu care lumina. Mai arată că atunci, în seara în care bunica a fost bătută şi a plecat la locuinţa acesteia a văzut că, nu era curent la casă, iar K.B. i-a spus că lipsea siguranţa din tabloul electric, deoarece era pusă pe masă. Ştie că, în aceea noapte de la locuinţa bunicii sale a dispărut o gâscă şi nu poate preciza câte găini.
Analizând dosarul cauzei, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului, reclamaţia şi declaraţia părţii vătămate, procesul-verbal de reconstituire, proces verbal de cercetare la faţa locului, planşele fotografice efectuate în cauză, certificatul medico legal, proces verbal de custodie şi dovada de ridicare, raport de constatare tehnico ştiinţifică, acte ale Parchetului şi Judecătoriei Marghita, fişa de cazier judiciar ale celor doi inculpaţi, declaraţiile martorilor L.N.K., L.A., N.A.V., K.B., R.C., N.I., R.I., S.G., precum declaraţiile inculpaţilor, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:
În data de 21.01.2010, în jurul orelor 24.00, inculpatul L.G. împreună cu inculpatul minor L.I.R. şi făptuitorul minor L.N.K., au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate N.E., în vârstă de 72 de ani din localitatea A., cu scopul de a sustrage bunuri. După ce au pătruns în curte, făptuitorul minor L.N.K. a rămas afară, iar cei doi inculpaţi L.G. şi L.I.R. au pătruns în casa părţii vătămate. L.I.R. a rupt cartonul ce era fixat în locul ochiului de geam din partea stângă inferioară a uşii, apoi prin acel spaţiu a introdus mâna, a deschis zarul de la uşă şi au intrat în locuinţă unde, au demontat siguranţa de la energia electrică pe care au aşezat-o deasupra contorului de energie electrică, apoi au căutat bunuri sau alte valori, luminând spaţiul cu dispozitiv de iluminat încorporat în brichetă cu aprindere electronică, găsit ulterior la L.I.R.
În momentul în care partea vătămată N.E., femeie în vârstă de 72 de ani, care locuia singură s-a trezit datorită zgomotului, inculpaţii speriindu-se i-au aplicat mai multe lovituri cu o bâtă şi cu o bară de fier, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45 zile de îngrijiri medicale. Inculpaţii în timp ce o loveau îi spuneau acesteia în limba maghiară pe un ton ameninţător, să tacă din gură, cu toate că victima le cerea doar să nu o bată. La un moment dat partea vătămată a observat că ambii inculpaţi aveau mască pe faţă, a încercat să tragă masca de pe faţa unuia dintre ei, dar a fost lovită şi i s-a rupt îmbrăcămintea.
Inculpaţii au căutat prin locuinţă bani sau alte valori însă negăsind, au sustras un nr. de 10 găini şi 2 gâşte în valoare de 250 lei.
După plecarea inculpaţilor, partea vătămată N.E. a reuşit să iasă din casă şi s-a deplasat la domiciliul nepotului ei N.A., care locuieşte în apropriere. Acesta văzându-o plină de sânge şi cu hainele rupte a anunţat imediat organele de poliţie şi pe fiica părţii vătămate K.I.. Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean Oradea, fiind internată la Secţia Ortopedie, fiindu-i imobilizat braţul drept în aparat gipsat şi i s-au acordat 45 de zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal nr. 270/IIa/9 din 22.01.2010 al Serviciului de Medicină Legală Bihor.
Cu ocazia cercetărilor au fost prelevate probe, fiind ridicat un dispozitiv de iluminare aparţinând inculpatului L.I.R. de la domiciliul acestuia şi lăsat în custodia organelor de poliţie, precum şi amprentele de la locul săvârşirii infracţiunii. Potrivit raportului de constatare tehnico ştiinţific s-a constatat că urmele papilare găsite la locuinţa părţii vătămate aparţin inculpatului minor L.I.R.
Totodată, în prima fază a cercetărilor a fost efectuată reconstituirea faptei bazată pe recunoaşterea inculpaţilor, însă ulterior inculpaţii au revenit asupra declaraţiilor şi nu mai recunosc săvârşirea faptei, precizând că nu o cunosc pe partea vătămată şi nu au fost niciodată în curtea acesteia.
Aceştia nu au putut dovedi susţinerile făcute în faţa instanţei şi nu au combătut probele tehnico ştiinţifice existente la dosar care au constatat că urmele papilare găsite la locuinţa părţii vătămate aparţin inculpatului minor L.I.R.
Prejudiciul cauzat părţii vătămate prin infracţiune a fost în cuantum de 25o lei nu este reparat. Partea vătămată N.E. în declaraţia dată în faţa instanţei a arătat că, nu se constituie parte civilă în cauză.
Conform certificatului medico-legal nr. 270/IIa/9 din 22.01.2010 emis de Serviciul de Medicină legală partea vătămată N.E. pentru leziunile produse necesită 45 zile de îngrijiri medicale.
Din starea de fapt reţinută, instanţa a constatat că, în drept fapta inculpaţilor L.G. şi L.I.R. – minor, de a pătrunde în timpul nopţii în locuinţa părţii vătămate N.E. din localitatea A., de a sustrage bunuri şi valori şi de a o agresa, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită, de art. 211 al. 2 lit. b şi al. 21 lit. a,c Cod penal.
Având în vedere cele constatate mai sus, instanţa a considerat neîntemeiate motive invocate de inculpaţi, apărător, parte responsabila civilmente pe baza cărora au solicitat achitarea pe motiv ca nu au comis fapta.
Pentru fapta săvârşită, instanţa a aplicat inculpatului L.G. o pedeapsă de 7 ani închisoare cu aplicarea art.64 litera a teza a II-a, lit. b şi art.71 Cod penal, reţinând faţă de acesta circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit.c Cod penal, având în vedere că fapta a fost săvârşită împreună cu un minor.
Inculpatului minor L.I.R. instanţa i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în detenţie, reţinând în favoarea acestuia prevederile art. 99 alin.3 Cod penal,având în vedere faptul că la momentul comiterii faptei acesta era minor .
La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere împrejurările în care s-a comis fapta, pericolul social concret al faptei, nerecunoaşterea faptei de către cei doi inculpaţi, prejudiciul nu a fost recuperat.
Deoarece faţă de inculpaţii L.G. şi L.I.R. a fost luată măsura reţinerii pe 24 ore prin ordonanţa din 28.01.2010, iar în data de 29.01.2010 a fost luată măsura arestării preventive prin Încheierea nr.2/U/2010 a Judecătoriei Marghita, emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr. 2/U/2010 şi 3/U/2010, măsura fiind menţinută în timpul judecăţii, în baza art. 88 Cod penal, şi ulterior prin încheierea pronunţată în data de 18.08.2010 de Tribunalul Bihor în dosar nr.325/255/2010, s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora, durata reţinerii de la 28.01.2010 până la 18.08.2010.
Sub aspectul laturii civile, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 14-22 Cod procedură penală, 346 Cod procedură penală, art. 998, 999 Cod civil, art. 1088 Cod civil şi art. 313 din Legea 95/2006, art. 21, 22, 120 Cod procedură fiscală, instanţa a obligat pe inculpatul major L.G. şi pe inculpatul minor L.I.R. în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E., să plătească părţii civile Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea, suma de 2228,57 RON, din care: -2165,76 RON reprezintă contravaloarea îngrijirilor medicale acordate pacientei N.E., în perioada 22.01.2010 – 25.01.2010 conform decontului întocmit în baza FO nr. 3479/2010, precum şi majorări de întârziere în sumă de 62,81 RON, pentru plata cu întârziere a creanţei bugetare de 2165,76 RON, conform art. 120 cod procedură fiscală, calculate până la data de 16.03.2010, precum şi majorări de întârziere calculate de la data constituirii de parte civilă (16.03.2010) şi până la data plăţii efective.
Constatând că, partea vătămată N.E., nu s-a constituit parte civilă în cauză, în baza art. 118 al. 1 lit. e cod penal, instanţa a dispus confiscarea de la inculpatul L.G. şi de la inculpatul minor L.J.R., în solidar cu partea responsabil civilmente L.E., suma de 250 lei reprezentând prejudiciul creat părţii vătămate N.E., cu care aceasta nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.191 Cod pr. penală a obligat pe fiecare inculpat să plătească statului suma de câte 1000 lei cheltuieli judiciare, cu menţiunea că inculpatul minor L.I.R. va plăti în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E..
Din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei s-a virat în contul Baroului Bihor suma de 600 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu avocat S.S.F., conform delegaţiilor pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 6151 şi 6152 din 13.12.2011.
Prestaţia interpretului de limbă maghiar F.E. timp de 3 ore va fi achitată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs penal inculpaţii L.G. şi L.I.R., solicitând achitarea lor, potrivit dispoziţiilor articolului 11 punctul 2 litera a raportat la articolul 10 aliniatul 1 litera c din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu a fost comisă de aceştia.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, conform prevederilor articolului 3856 aliniatul 2 Cod de procedură penală şi articolului 38514 Cod de procedură penală, curtea a constatat că aceasta este în parte netemeinică şi nelegală, iar recursul declarat de inculpaţi este fondat .
Curtea a constatat că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpaţilor pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de aceştia încadrarea juridică corespunzătoare.
În fapt, s-a reţinut că, în data de 21 ianuarie 2010, în jurul orelor 24.00, inculpatul L.G. împreună cu inculpatul minor L.I.R. şi făptuitorul minor L.N.K., au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinţei părţii vătămate N.E., cu scopul de a sustrage bunuri. După ce au pătruns în curte, făptuitorul minor L.N.K. a rămas în curte, iar cei doi inculpaţi au pătruns în casa părţii vătămate, au căutat bunuri sau alte valori, iar în momentul în care partea vătămată s-a trezit, i-au aplicat mai multe lovituri cu o bâtă şi cu o bară de fier, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45 zile de îngrijiri medicale, fiind internată la Spitalul Clinic de Urgenţă Oradea. După ce au căutat prin locuinţă bani sau alte valori dar nu au găsit, au sustras 10 găini şi 2 gâşte în valoare de 25o lei.
Curtea a constatat că în cauză este incident cazul de casare prevăzut de articolul 385/9 punctul 17/2 Cod de procedură penală, respectiv instanţa de fond a procedat la o greşită aplicare a legii, întrucât s-a dispus confiscarea în solidar de la ambii inculpaţi a sumei de 250 lei, în mod greşit, deşi confiscarea nu se dispune în solidar ci pe cote părţi de la fiecare inculpat.
Astfel, curtea a înlăturat prevederile art. 118 alin. 1 litera e de confiscare de la inculpaţi în solidar cu partea responsabilă civilmente a sumei de 250 lei şi în baza art. 112 litera f Cod penal coroborat cu art. 118 alin. 1 litera e Cod penal a dispus confiscarea de la inculpatul L.G. şi de la inculpatul minor L.I.R. în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E. a sumelor de câte 125 lei, reprezentând prejudiciul creat părţii vătămate N.E. cu care aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Curtea a constatat că inculpaţii nu au recunoscut comiterea faptei, iar pedepsele au fost just individualizate în conformitate cu dispoziţiile articolului 72 Cod penal, nefiind cazul reţinerii în favoarea acestora de circumstanţe atenuante care să conducă la reducerea pedepsei. Totodată, pedepsele în detenţie aplicate de către instanţa de fond sunt juste, atât sub aspectul naturii şi al cuantumului acestora, cât şi ca modalitate de executare, nefiind aplicabile dispoziţiile de achitare în baza articolului 10 litera c cum solicită inculpaţii, raportat la infracţiunile ce au fost dovedite în sarcina lor.
În consecinţă, în baza prevederilor articolului 38515 punctul 2 litera d Cod de procedură penală, curtea a admis recursurile penale declarate de cei doi inculpaţi, împotriva sentinţei penale nr. 368 din 13.12.2011 pronunţată de Judecătoria Marghita pe care a casat-o şi a modificat-o în sensul că a înlăturat prevederile art. 118 alin. 1 litera e de confiscare de la inculpaţi în solidar cu partea responsabilă civilmente a sumei de 250 lei.
În baza art. 112 lit. f Cod penal coroborat cu art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul L.G. şi de la inculpatul minor L.I.R. în solidar cu partea responsabilă civilmente L.E. a sumelor de câte 125 lei, reprezentând prejudiciul creat părţii vătămate N.E. cu care aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Cheltuielile judiciare în recurs au rămas în sarcina statului.
Au fost menţinute restul dispoziţiunilor hotărârii recurate.
Inculpaţii recurenţi au fost obligaţi să plătească în favoarea Baroului de Avocaţi Bihor suma de câte 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu C.C. şi D.R., conform delegaţiilor nr. 1261 şi 1262/20.02.2012 care va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
