Anulare act administrativ. Hotărâre C.S.M.


C.S.M. este autoritatea care are prerogative în privinţa desemnării formatorilor, însă numai după ce i se comunică lista candidaţilor selectaţi de Consiliul ştiinţific al I.N.M. care a realizat procedura de selecţie. Excluderea C.S.M. de la exercitarea acestei atribuţii este lipsită de temei legal, pentru că prin desemnarea de către instanţa de judecată a formatorului, în realitate, ar fi exclus C.S.M. de la exercitarea unei atribuţii legale şi s-ar încălca art. 28 din Regulamentul I.N.M. aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 127/01.03.2007.

In exercitarea atribuţiilor lor, entităţile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. 2419/54/2012, aşa cum a fost modificată la 29.01.2013, reclamanta X, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat în principal, anularea parţială a actului administrativ, Hotărârea nr. 532 din data de 19.06.2012 a Plenului C.S.M., respectiv a art. 1 din hotărâre şi obligarea pârâtei la includerea reclamantei în lista noilor formatori cu normă parţială în cadrul Departamentului de formare iniţială la disciplina Dreptul Uniunii Europene, iar în subsidiar, anularea totală a actului administrativ menţionat la pct. 1, cu consecinţa reluării procedurii de concurs, precum şi anularea tuturor actelor administrative subsecvente adoptate de către Institutul Naţional al Magistraturii ca urmare a punerii în aplicare a Hotărârii Plenului C.S.M. anulate.

In motivarea cererii modificată, reclamanta a arătat că a participat în calitate de candidat la concursul pentru ocuparea posturilor de formator cu normă parţială în cadrul Departamentului de formare iniţială din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii la disciplina Dreptul Uniunii Europene, organizat în perioada noiembrie 2011 – martie 2012.

Procedura de concurs s-a finalizat, intermediar, la nivelul I.N.M., prin hotărârea nr. 10/15.03.2012, iar rezultatul acelei proceduri este contestat printr-o acţiune separată, în sensul obligării Consiliului Ştiinţific al I.N.M. de a introduce şi pe reclamantă pe propunerea – listă de noi formatori pentru formarea iniţială, cu normă parţială.

Etapa finală a procedurii de selecţie a noilor formatori a avut loc la nivelul C.S.M., unde Plenul C.S.M. a hotărât, în baza Hotărârii nr. 532/19.06.2012, desemnarea ca formatori pentru formarea iniţială, cu normă parţială, doar a unui singur candidat pentru disciplina Dreptul Uniunii Europene, deşi la concurs au fost scoase trei posturi pentru această disciplină. Această desemnare a fost hotărâtă ca urmare a constatării, de către C.S.M., că „procedura de selecţie s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale Statutului formatorului institutului Naţional al Magistraturii – recrutare, evaluare şi revocare, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 613/13.09.2007.”

In consecinţă, reclamanta a formulat plângere prealabilă ce a fost soluţionată de Plenul C.S.M. în data de 05.09.2012 şi comunicată reclamantei în data de 27.11.2012, prin nota DRUO nr. 4/21023/1154/2012, solicitările reclamantei fiind respinse. A menţionat totodată că anterior acestei respingeri, a avut loc în data de 14.08.2012 întrunirea Comisiei nr. 2 a C.S.M., Comisie care a propus Plenului CSM respingerea ca nefondată a plângerii sus-menţionate.

Reclamanta a susţinut că, admiţând că, parţial, procedura de selecţie s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale invocate în preambulul hotărârii ce formează obiectul acestei cereri, nedesemnarea de către Plenul C.S.M. a sa ca formator pentru formarea iniţială, cu normă parţială, încalcă dispoziţiile Statutului formatorului I.N.M. şi principiul transparenţei şi principiul obiectivităţii în procedura de recrutare pentru motivele ce urmează să le detalieze la pct. I.

In subsidiar, în situaţia în care se va considera că nenumirea reclamantei ca formator cu normă parţială este legală, în sensul că C.S.M. nu este obligat, în urma clasamentului, să dispună numirea reclamantei, a solicitat constatarea faptului că Plenul C.S.M. s-a aflat în eroare când a concluzionat că procedura de recrutare a fost desfăşurată în conformitate cu dispoziţiile legale pertinente din motivele ce urmează să le detalieze la pct. II.

In drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 8 şi urm. din Legea nr. 554/2004, precum şi ale Hotărârilor Plenului C.S.M. nr. 613/2007 privind Statutul de formator al I.N.M. şi nr. 812/2009 privind strategia de recrutare a formatorilor.

La termenul de judecată din data de 22 februarie 2013, reclamanta a depus o cerere prin care a comunicat instanţei că înţelege să renunţe la petitul în subsidiar, respectiv la partea din cerere prin care solicita să se dispună anularea totală a actului administrativ, hotărârea nr. 532/19.06.2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi a procedurii de selecţie care a stat la baza adoptării acelei hotărâri.

La data de 31 mai 2013, reclamanta a depus o precizare la cererea de chemare în judecată. A arătat că, prin acţiune a solicitat, în principal, anularea parţială a hotărârii nr. 523 din data de 19.06.2012 a Plenului C.S.M., respectiv anularea, la articolul 1 din hotărâre, a liniuţei care viza numirea formatorilor la disciplina Dreptul Uniunii Europene pentru care, de altfel, a şi candidat, dar şi reformarea Hotărârii nr. 523 din data de 19 iunie 2012 în sensul includerii, după candidatul care s-a clasat pe locul I şi a reclamantei (clasată pe locul 2 după desfăşurarea tuturor etapelor propriu-zise de selecţie) la concurs fiind scoase trei locuri de formator cu normă parţială. Prin urmare, a solicitat nu doar anularea acelei liniuţe şi numirea ulterioară doar a sa, ca formator cu normă parţială la disciplina dreptul Uniunii Europene, ci numirea şi a reclamantei la acea disciplină, hotărârea Plenului C.S.M. fiind actul administrativ prin care s-a finalizat procedura de recrutare la care a participat dar care nu a respectat întocmai rezultatele procedurii de selecţie

Dacă instanţa consideră că nu există nicio dispoziţie legală care să-i permită să solicite pârâtei să anuleze parţial actul administrativ ca apoi, în partea rămasă, să îl reformeze, a solicit instanţei să dispună pârâtului, în temeiul articolului art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004, să ia măsura necesară pentru a repara excesul de putere realizat prin neincluderea reclamantei pe lista formatorilor la disciplina Dreptul Uniunii Europene. În concluzie, a solicitat să se dispună obligarea pârâtului să recunoască calitatea de formator în cadrul I.N.M. a reclamantei, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, în baza şi în conformitate cu rezultatele concrete obţinute de către reclamantă după parcurgerea tuturor probelor de selecţie propriu-zise şi datorită motivelor dezvoltate în cererea de chemare în judecată.

Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Analizând cererea de faţă, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/19.06.2012 au fost desemnaţi formatorii pentru formarea iniţială, cu normă parţială, în cadrul Departamentului de formare iniţială al I.N.M., inclusiv la disciplina Dreptul Uniunii Europene, disciplină la care a fost desemnată o singură persoană.

Reclamanta a formulat plângere prealabilă ce a fost soluţionată de Plenul C.S.M. în data de 05.09.2012, prin nota DRUO nr. 4/21023/1154/2012, solicitările reclamantei fiind respinse. Anterior acestei respingeri, a avut loc în data de 14.08.2012 întrunirea Comisiei nr. 2 a C.S.M. – Eficientizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate, parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă, Comisie care a decis calificarea solicitării reclamantei drept plângere prealabilă şi decis transmiterea acesteia Plenului C.S.M. cu propunerea de respingere ca nefondată.

Reclamanta a susţinut că nedesemnarea sa de către Plenul C.S.M. ca formator pentru formarea iniţială, cu normă parţială, încalcă dispoziţiile Statutului formatorului I.N.M. şi principiul transparenţei şi principiul obiectivităţii în procedura de recrutare.

Reclamanta critică Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/19.06.2012 pe motivul că au fost scoase la concurs trei posturi de formatori cu normă parţială la disciplina Dreptul Uniunii Europene, iar reclamanta, care a obţinut locul trei, trebuia inclusă pe lista aprobată prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/2012. Reclamanta a invocat şi vicii de procedură în desfăşurarea selecţiei formatorilor.

Cu adresa nr. 923/23.03.2012, înregistrată la C.S.M. sub nr. 5185/1154/2012, I.N.M a transmis Hotărârea Consiliului Ştiinţific al I.N.M. nr. 10/2012, cu solicitarea de a fi supusă aprobării Plenului C.S.M. recrutarea formatorilor cu normă parţială, în cadrul Departamentului de formare iniţială, iar pentru disciplina Dreptul Uniunii Europene a fost propusă o singură persoană.

Prin Hotărârea nr. 10/15.03.2012, Consiliul ştiinţific al I.N.M. a aprobat recrutarea, în cadrul Departamentului formare iniţială, a formatorilor care au fost ulterior menţionaţi în Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/19.06.2012 contestată în cauza de faţă, urmând ca posturile cu normă parţială neocupate să fie scoase la concurs.

Aşa cum rezultă din adresa nr. 2/21023/1154/2012 a C.S.M., D.R.U.O., Biroul Formare Profesională, reclamanta, candidată la concursul pentru ocuparea posturilor de formator cu normă parţială, în cadrul Departamentului de formare iniţială la disciplina Dreptul Uniunii Europene, a formulat contestaţie înregistrată sub nr. 1/21023/1154/20.07.2012, prin care a adus critici procedurii de selecţie a unor noi formatori cu normă parţială, pentru formarea iniţială considerând că au fost încălcate principiile transparentei şi obiectivităţii procedurii de selecţie prevăzute de Hotărârea nr. 812/2009 a Plenului C.S.M..

O primă contestaţie la procedura de selecţie a formatorilor cu normă parţială, în Dreptul Uniunii Europene formulată la 13.03.2012 de reclamantă, a fost transmisă Institutului Naţional al Magistraturii, iar prin adresa nr. 812/29.03.2012 Institutul a comunicat Hotărârea nr. 10 din 15.03.2012 a Consiliului Ştiinţific care prin art. 2 respinge contestaţia ca neîntemeiată, precum şi motivarea respingerii.

Ulterior, a fost trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, înregistrată sub nr. 1/11682/1154/02.05.2012, o nouă contestaţie împotriva Hotărârii nr. 10 din 15.03.2012 a Consiliului Ştiinţific al I.N.M., prin care se solicita anularea concursului pentru ocuparea posturilor de formator cu normă parţială în cadrul departamentului de formare iniţială, la disciplina Dreptul Uniunii Europene. Această nouă contestaţie a fost trimisă I.N.M. spre soluţionare, care în şedinţa Consiliului Ştiinţific din data de 12.06.2012 a respins-o ca neîntemeiată, reclamanta primind răspunsul I.N.M. cu nr. de înregistrare 2728/20.06.2012.

În cele din urmă, reclamanta a formulat „contestaţie-plângere prealabilă” împotriva Hotărârii nr. 532/19.06.2012 a Plenului C.S.M. solicitând anularea desemnării realizate la art. 1 din hotărâre, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, deoarece desemnarea ca formatori pentru formare iniţială s-a realizat de către C.S.M. fără a verifica dacă procedura de selecţie sa realizat cu respectarea dispoziţiilor normative incidente şi stabilite prin Hotărârea C.S.M. 613/13.09.2007. Alternativ, se solicită reformarea listei trimise de către Consiliul Ştiinţific al I.N.M. şi anume desemnarea şi a reclamantei ca formator cu normă parţială la disciplina Dreptul Uniunii Europene.

Conform dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 13 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 1 alin. 4 şi 43 din Regulamentul I.N.M., aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 127/2007, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul Consiliului ştiinţific, în condiţiile legii.

Pentru desfăşurarea procesului de formare profesională Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte recrutarea personalului de instruire, deci inclusiv a formatorilor cu normă parţială, aceasta se realizează în conformitate cu prevederile Statutului de formator al Institutului Naţional al Magistraturii – recrutare, evaluare şi revocare, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 613/13 septembrie 2007.

Potrivit art. 28 din Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 127/01.03.2007 „Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin hotărâre a Consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii”

Punctul D – Procedura de selecţie a formatorilor din Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 613/2007 stabileşte că lista candidaţilor selectaţi de către comisie va fi supusă aprobării Consiliului Ştiinţific al I.N.M., care va înainta lista formatorilor spre aprobare Plenului C.S.M. (2, 2.1).

Potrivit acestei reglementări, formatorii I.N.M. sunt selectaţi conform unei proceduri transparente, pe baza cunoştinţelor în domeniul respectiv şi al aptitudinilor didactice, cu respectarea criteriilor obiective de recrutare prevăzute de Statut.

Procedura de selecţie a formatorilor în cadrul formării iniţiale – punctul D, secţiunea 1 şi subsecţiunea 2.1 din Statut – presupune, sub un prim aspect, îndeplinirea formelor de publicitate, respectiv aducerea la cunoştinţă de către I.N.M. a scoaterii la concurs a posturilor de formator, la sediile instanţelor şi parchetelor şi pe site-ul I.N.M., cu 30 de zile înainte de data organizării procesului de selecţie.

În ceea ce priveşte selecţia, prin decizia Consiliului ştiinţific se creează o comisie de selecţie a candidaţilor, în compunerea prevăzută în Statut, care procedează, la evaluarea CV-urilor şi a scrisorilor de intenţie depuse de candidaţii înscrişi la concursul pentru ocuparea unor posturi de formator în cadrul formării iniţiale. Etapa următoare constă în susţinerea unui interviu în faţa membrilor catedrelor de specialitate sau, după caz, susţinerea unui seminar în faţa unei grupe de auditori de justiţie.

In baza criteriilor obiective stabilite de Statut şi a punctajului acordat pe fişa de evaluare a candidaţilor la postul de formator, se întocmeşte de către comisia de selecţie o listă a candidaţilor selectaţi care se supune aprobării Consiliului ştiinţific, iar ulterior lista formatorilor se înaintează spre aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Referitor la procedura de selecţie a formatorilor cu normă parţială la care a participat reclamanta, se constată că prin Hotărârea nr. 16/27.09.2011 Institutul Naţional al Magistraturii a decis declanşarea procedurii de recrutare a unor noi formatori.

Ulterior pe pagina de internet a I.N.M. a fost publicat anunţul cu privire la scoaterea la concurs a unor posturi de formator cu normă parţială în cadrul formării iniţiale, precizându-se inclusiv faptul că selecţia candidaţilor urmează a fi făcută de o comisie înfiinţată prin decizie a Consiliului ştiinţific al I.N.M., criteriile de selecţie fiind cele stabilite prin Statutul formatorului I.N.M. şi Strategia de recrutare şi formare a formatorilor I.N.M..

În conformitate cu prevederile Statutului de formator al I.N.M., într-o primă etapă documentaţia depusă a fost analizată de comisia de selecţie a formatorilor (aprobată prin Hotărârea Consiliului ştiinţific al I.N.M. nr. 18/17.11.2012 (art. 3), iar în scopul unei evaluări riguroase a candidaturilor depuse a fost organizat la data de 28.11.2011 un interviu preliminar şi prealabil celei de-a doua etape, unde a fost susţinut un seminar în faţa unei grupe de auditori de justiţie, organizat la data de 27.01.2012.

Statutul în vigoare la momentul respectiv nu prevede în mod expres procedura de lucru a comisiei de selecţie înfiinţată prin decizia Consiliului Ştiinţific. Interviul pe care candidaţii l-au susţinut în faţa comisiei de selecţie face parte din etapa evaluării CV-urilor şi a scrisorilor de intenţie depuse de candidaţii înscrişi la concurs (alin. 2 al procedurii de selecţie pentru formarea iniţială din cadrul pct. D al Statutului de formator).

Interviul a corespuns primei etape şi a reprezentat modul de lucru al acestei comisii, pentru care nu mai era necesară vreo aprobare, ce a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, în mod transparent.

In ce priveşte proba constând în susţinerea unei secvenţe de seminar în faţa unei grupe de auditori, comisia de selecţie are posibilitatea de a alege această formă de evaluare, astfel cum rezultă din Statutul de formator.

Nu poate fi reţinută încălcarea principiilor transparenţei şi obiectivităţii procedurii de selecţie în condiţiile în care a fost publicată procedura detaliată de selecţie şi criteriile generale şi cele specifice de recrutare.

Cu privire la criticile referitoare la modificarea procedurii de recrutare, acestea sunt neîntemeiate în condiţiile în care comisia de selecţie are la dispoziţie prin Statut criteriile de evaluare a candidaţilor, corespunzătoare etapelor de selecţie.

Conform clasamentului comunicat în urma probei de evaluare a CV-urilor şi a scrisorilor de intenţie şi a probei interviului, reclamanta s-a clasat pe locul 3, iar la concurs au fost scoase trei locuri. In ceea ce priveşte clasamentul stabilit după proba seminarului, reclamanta a susţinut că s-a clasat pe locul doi.

In urma susţinerii probei seminarului de către cei patru candidaţi pentru disciplina Dreptul Uniunii Europene, membrii comisiei au formulat recomandarea de recrutare în privinţa unui singur candidat.

Normele de statut ale formatorului, aprobate prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 613/13.09.2007, nu reglementează posibilitatea contestării procedurii de selecţie.

Potrivit normelor din Statut (Secţiunea 2 – Selecţia, Subsecţiunea 2.1. – Formarea iniţială), aprobate prin Hotărârea C.S.M. nr. 613/2007, una dintre etapele procedurii de selecţie constă în întocmirea listei candidaţilor selectaţi, prin aplicarea criteriilor expres şi cumulativ reglementate de statut şi în baza punctajului acordat pe fişa de evaluare a candidaţilor.

Selecţia se realizează în urma evaluării punctajului acordat la proba susţinerii seminarului demonstrativ, cumulat cu îndeplinirea criteriilor generale şi specifice de recrutare. Analiza îndeplinirii criteriilor specifice se raportează şi la standardele profesionale pentru formatorii I.N.M., indicate în manualul formatorului I.N.M., care constituie premisele activităţii de selecţie realizate de către comisia organizată potrivit art. 28 din Regulamentul I.N.MV

În raport de propunerile formulate de comisia de selecţie, prin Hotărârea Consiliului ştiinţific al I.N.M. nr. 10/15.03.2012 s-a decis selectarea unui singur formator cu normă parţială pentru formarea iniţială, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, respectiv doamna judecător E.B. şi transmiterea Consiliului Superior al Magistraturii a propunerii de includere în lista formatorilor I.N.M. pentru formarea iniţială.

În ceea ce priveşte îndeplinirea procedurii de selecţie, aceasta rezultă din sinteza dezbaterilor din cadrul şedinţei Consiliului ştiinţific al I.N.M. din data de 15.03.2012, în care sunt expuse rezultatele procesului de recrutare a unor formatori cu normă parţială la formarea iniţială. La disciplina Dreptul Uniunii Europene, comisia de selecţie a recomandat un singur candidat, referitor la care s-a apreciat că îndeplineşte condiţiile privind pregătirea profesională şi cunoştinţele de specialitate.

Punctul D (Procedura de selecţie a formatorilor) din Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 613/2007 stabileşte că lista candidaţilor selectaţi de către comisie va fi supusă aprobării Consiliului Ştiinţific al I.N.M., care va înainta lista formatorilor spre aprobare Plenului

C.S.M.

Acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă având ca obiect anularea Hotărârii nr. 10/15.03.2012 emisă de Consiliul ştiinţific al I.N.M. prin care la art. 1 s-a aprobat lista formatorilor cu normă parţială în cadrul Departamentului de formare iniţială, iar la art. 2 s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantă, a fost respinsă prin sentinţa nr. 101 de la 01 martie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca neîntemeiată.

Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/19.06.2012, au fost desemnaţi formatorii pentru formarea iniţială, cu normă parţială, în cadrul Departamentului de formare iniţială al

I.N.M., inclusiv la disciplina Dreptul Uniunii Europene unde a fost desemnată o singură persoană. Plenul C.S.M. a constatat că au fost respectate dispoziţiile legale şi a desemnat formatorul la disciplina Dreptul Uniunii Europene ca urmare a propunerii Consiliului Ştiinţific al I.N.M..

În Legea nr. 317/2004, lege de organizare şi funcţionare a C.S.M., în art. 35-39 sunt enumerate atribuţiile Plenului C.S.M., atribuţii grupate pe domenii de activitate, în exercitarea cărora sunt adoptate, după caz, acte administrative cu caracter individual sau normativ.

În analiza susţinerilor reclamantei, privind limitarea dreptului de apreciere al pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la numirea formatorului la disciplina Dreptul Uniunii Europene, instanţa de contencios administrativ constată că, în speţă, exerciţiul normal al atribuţiilor de desemnare a formatorului nu poate fi disociat, în primul rând, de conţinutul propunerii realizate de către Consiliul Ştiinţific al I.N.M., iar în al doilea rând, de conţinutul notei D.R.U.O. întocmită în circuitul administrativ intern al autorităţii publice pârâte.

Cu privire la primul aspect, instanţa reţine faptul că propunerea realizată este individuală, fără a prezenta un caracter alternativ, iar puterea discreţionară se putea realiza, la momentul adoptării hotărârii contestate în cauză, numai în ceea ce priveşte oportunitatea desemnării, fără a fi posibilă desemnarea şi a altui candidat în lipsa unor înscrisuri care să conducă la necesitatea desemnării şi a altei persoane.

Cu alte cuvinte, conduita pârâtului este condiţionată de existenţa şi conţinutul concret al propunerii realizate de către Consiliul Ştiinţific al I.N.M., în exerciţiul normal al dreptului de apreciere.

Invocarea de către reclamantă a Hotărârii nr. 290/26.09.2009 a Plenului C.S.M. şi a deciziei nr. 3151/2009 a Î.C.C.J. – secţia de contencios administrativ şi fiscal, nu prezintă relevanţă la speţa concretă de faţă, date fiind situaţiile diferite. Oricum, din acestea rezultă că pârâtul nu a depăşit sfera atribuţiilor stabilite prin lege.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, instanţa reţine faptul că, în procedura internă de verificare a Hotărârii Consiliului Ştiinţific al I.N.M., a fost întocmită nota de fundamentare a

D.R.U.O., iar acest înscris prezintă elementele de fapt şi de drept rezultate din analiza propunerii în sine, fără a exista elemente suplimentare, care să conducă la reformarea hotărârii. În speţă, C.S.M. nu avea obligaţia de a modifica lista propusă de către Consiliul ştiinţific al I.N.M. şi să dispună numirea reclamantei ca formator cu normă parţială.

Având în vedere că C.S.M. este autoritatea care are prerogative în privinţa desemnării formatorilor, însă numai după ce i se comunică lista candidaţilor selectaţi de Consiliul ştiinţific al I.N.M. care a realizat procedura de selecţie, instanţa apreciază că excluderea C.S.M. de la exercitarea acestei atribuţii este lipsită de temei legal, pentru că prin desemnarea de către instanţa de judecată a formatorului, în realitate, ar fi exclus C.S.M. de la exercitarea unei atribuţii legale şi s-ar încălca art. 28 din Regulamentul I.N.M. aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 127/01.03.2007, şi, pe de altă parte, acreditarea opiniei că numirea formatorilor poate cunoaşte evoluţii conjuncturale.

In exercitarea atribuţiilor lor, entităţile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.

O atare abordare se regăseşte şi în jurisprudenţa C.E.D.O., care a decis că atunci când litigiul priveşte verificarea legalităţii procedurii în faţa unei comisii de admitere şi reexaminarea îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, aspectele care pot fi cenzurate pe cale jurisdicţională sunt arbitrariul, deturnarea de putere şi viciile de procedură. Evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei profesionale sunt însă elemente similare unui examen de tip şcolar sau universitar şi se îndepărtează atât de mult de la sarcina normală a judecătorului, încât garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţie nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (cazul Van Marle şi alţii contra Olandei, hotărârea Plenului Curţii din 26 iunie 1986, în Vincent Berger, jurisprudenţa C.E.D.O., Ediţia a 6-a în limba română, pag. 204 – 205).

Analizând conţinutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Curtea a constatat că hotărârea Plenului C.S.M. nr. 532/19.06.2012 respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsurile dispuse sunt amplu şi adecvat motivate, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004.

Aspectele invocate de reclamantă nu se constituie în cauze de nelegalitate a hotărârii contestate şi nu pot fi primite de instanţă întrucât se fundamentează pe o interpretare eronată atât a prevederilor legale, cât şi a probelor administrate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea a respins ca nefondată acţiunea aşa cum a fost precizată. (Sentinţa nr. 280/2013 – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, rezumat judecător Liliana Mădălina Dună)