Prin sentinţa civilă nr. 1210/25.05.2010 s-a respins ca nefondată plângerea formulată de reclamantul …… în calitate de Primar al comunei …, judeţul Suceava, în contradictoriu cu pârâtele …… – prin primar, judeţul Suceava, …. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – cu sediul în Suceava, judeţul Suceava şi ……. pentru aplicarea legilor de fond funciar – cu sediul în comuna …., judeţul Suceava.
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 1115/227/2009 din 28 aprilie 2009, reclamantul …….. în calitate de Primar al comunei …., a solicitat în contradictoriu cu pârâtele …….. – prin primar, …….. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi …….. pentru aplicarea legilor de fond funciar, – constatarea nulităţii Titlurilor de Proprietate nr. nr.1014/1995, nr.1015/1995 şi nr.1016/1995 emise în favoarea pârâtei ….., judeţul Suceava.
În fapt, arată că prin Titlurile de Proprietate nr. 1014/1995, 1015/1995 şi 1016/1995 s-a reconstituit în favoarea Consiliului Local Bogdăneşti – dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe totale de 98 ha teren păşune situat pe raza comunei …., judeţul Suceava, din care : 38 ha la locul numit „…”, 43 ha la locul numit „….” şi 17 ha la locul numit „……..”.
Ulterior, prin S.C. nr. 870/2006 a Judecătoriei Fălticeni, s-a dispus modificarea parţială a acestor titluri în sensul înscrierii la titular a Comunei ….. în loc de Consiliul Local ….
1. – Titlurile de proprietate sunt lovite de nulitate absolută întrucât au fost emise cu nesocotirea în totaliate a procedurii imperative impusă de dispoziţiile Legii 18/1991 şi ale HG 131/1991.
Astfel, pentru suprafaţa de 98 ha teren păşune situată pe raza comunei Rîşca, nici Consiliul Local Bogdăneşti şi nici Comuna Bogdăneşti – nu au formulat cerere de reconstituire, aşa cum prevăd dispoziţiile art.8 alin.3 şi art.9 alin.4 din Legea 18/1991 şi nici nu au fost depuse acte doveditoare la Consiliul Local în a cărei rază teritorială se află, aşa cum prevăd dispoziţiile art.13 alin.5 din HG 131/1991.
Mai mult, aşa cum rezultă din adresa nr. 571/2009, pârâta Comuna …… nu a formulat şi nu depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, la Primăria comunei …, judeţul Suceava, fapt ce – în temeiul art. III alin.1 din Legea 169/1997 – atrage nulitatea absolută a acestor titluri.
2. – Documentaţia prealabilă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate şi emiterii titlurilor de proprietate în litigiu, nu a fost întocmită în condiţiile legii, nefiind respectate dispoziţiile art. 5,12 şi 30 alin.1 din HG 131/1991 privind competenţa teritorială care, în mod evident revine Comisiei locale pe a cărei rază competentă este amplasat terenul, în speţă Comisiei Locale ……, judeţul Suceava, şi nu Comisiei Locale ……., judeţul Suceava.
Nefiind investită cu vreo cerere de reconstituire din partea pârâtei Comuna …., Comisia Comunei ….. nu a procedat la înscrierea acesteia în anexa 16 şi nu a formulat propuneri de atribuire, nefiind urmată procedura specială de reconstituire reglementată de lege.
Mai mult decât atât, nu s-a emis în condiţiile art. 30 alin.2 din HG 131/1991- ordinul prefectului pentru atribuirea terenului păşune în litigiu, în favoarea pârâtei Comuna ……
În drept, a invocat dispoziţiile art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, art.8 alin.3, art.9 alin.4 din Legea 18/1991, art.13 alin.5, art. 30 din HG 131/1991.
În dovedire, a depus la dosar – titlurile de proprietate nr.1014/1995, nr.1015/1995 şi nr.1016/1995 (filele 7-9).
Prin întâmpinarea de la fila 14 dosar, pârâta Comisia Judeţeană Suceava a precizat că documentaţiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate în litigiu, sunt păstrate la comisiile locale şi la Oficiul Judeţean de şi Publicitate Imobiliară Suceava.
Prin întâmpinarea de la filele 18-21 dosar, pârâta Comuna ……. a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că au fost respectate toate prevederile legale în vigoare privind emiterea titlurilor de proprietate contestate de reclamantă.
În motivare a arătat că regimul juridic al terenurilor în litigiu era reglementat de art.32 şi 40 din Legea 18/1991 (în redactarea iniţială art. 33 şi 44 din Legea 18/1991 republicată) şi art. 30 alin.2 din HG 131/1991.
Astfel, potrivit textelor de lege invocate, terenurile islaz comunal se restituie în proprietatea privată a comunelor şi se înscris în tabelul anexă nr.16, cu precizarea că, în temeiul art. 30 alin.1 din HG 131/1991, comisiile comunale vor stabili suprafaţa islazului aflat în prezent în administrarea comisiilor locale.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost validată prin ordin al Prefectului, aceasta fiind înscrisă în tabelul anexă nr. 16.
Menţionează că a solicitat modificarea celor trei titluri de proprietate în litigiu întrucât Consiliul Local ….. era simplu titular al adreptului de administrare a domeniului public de interes local şi al domeniului privat al comunei.
Precizează că, la data de 20 martie 2006 a fost chemată în judecată de comuna … – prin primar, în dosarul cu nr. 979/2006 al Judecătoriei Fălticeni – pentru anularea Hotărârii nr. 32/17.02.2006 a Comisiei Judeţene Suceava prin care a fost invalidată propunerea de reconstituire în favoarea comunei …. a dreptului de proprietate pentru cele trei suprafeţe de teren în litigiul de faţă, propunere care era cuprinsă în anexa 14, poziţiile 1-3, – plângere care prin SC nr. 981/19.12.2006 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă şi irevocabilă, a fost respinsă ca nefondată.
Învederează instanţei că cererea de faţă a fost formulată de ….. în calitate de primar al comunei … şi nu în calitate de preşedinte al Comisiei Comunale …. de fond funciar, astfel încât acesta nu are calitate procesuală activă aşa cum s-a statuat în practica judiciară de specialitate.
Pe de altă parte, raportat la părţile în cauza de faţă şi cele din litigiul menţionat mai sus, consideră ca fiind dat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat a SC 981/2006 a Judecătoriei … – hotărâre opozabilă reclamantului care în litigiul anterior avea calitatea de reprezentant al Comunei ….
Prin răspunsul la întâmpinarea Comisiei … (filele 29-33 dosar), reclamantul a învederat instanţei că :
1. – Cererea de chemare în judecată a stabilit corect cadrul procesual subiectiv întrucât potrivit art. III alin.2 din Legea 169/1997 nulitatea actelor de reconstituire întocmite cu nesocotirea dispoziţiilor legale poate fi invocată de primar – care justifică un interes legitim.
Raportat la dispoziţiile art. 5 lit. 1 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, Comisia locală, inclusiv preşedintele acesteia, are doar abilitatea de a verifica situaţiile în care se impune promovarea unei acţiuni în constatarea nulităţii reconstituirilor sau constituirilor şi de a sesiza primarul – care are legitimitatea procesuală activă de a promova acţiunea în justiţie, aceasta coroborat şi cu dispoziţiile art.63 alin. 1 lit.”e” din Legea 215/2001 republicată – potrivit cărora primarul are posibilitatea ca, în calitate de autoritate executivă locală, să exercite pe lângă atribuţiile stabilite de Legea Administraţie publice şi locale şi alte atribuţii stabilite de lege.
Potrivit dispoziţiile art. 52 alin.2 din Legea 18/1991 republicată, care stabilesc calitatea procesuală activă sau pasivă a comisiilor locale, acestea pot fi reprezentante de primar.
2. – În cauză nu operează efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat raportat la SC 981/2006 întrucât, nu există identitate de părţi – aspect dealtfel recunoscut de pârâtă prin întâmpinare.
Referitor la aspectul privind literatura de specialitate invocat de pârâtă, reclamantul precizează că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune întotdeauna identitatea de părţi în aceeaşi calitate între cele două pricini, ori, el a participat la judecata anterioară în numele altuia, respectiv în calitate de reprezentant.
3. – Pe fond, consideră că apărările pârâtei Comuna ….. sunt neîntemeiate, reiterând aspectele invocte în cererea de chemare în judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :
Potrivit titlurilor de proprietate nr. 1014/1995, nr.1015/1995 şi respectiv nr. 1016/1995, Comisiei locale de fond funciar . i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 98 ha teren, amplasate pe raza comunei . şi având categoria de folosinţă – izlaz.
Anterior, Comuna . – prin primar, în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Suceava, Comisia locală de fond funciar .., Consiliul local şi comuna ., a solicitat să se desfiinţeze Hotărârea Comisiei Judeţene Suceava nr. 32/17 februarie 2006, să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru 103 ha izlaz situat pe raza comunei .. şi 6 ha teren agricol situat pe raza comunei .., precum şi nulitatea titlurilor de proprietate nr. 1014/1995, nr.1015/1995 şi respectiv nr. 1016/1995 – emise în favoarea Consiliului local al comunei …
Prin S.C. nr. 1981/19 decembrie 2006, irevocabilă prin Decizia Civilă nr.1981/26 septembrie 2007, a fost respinsă ca nefondată plângerea.
Astfel, deşi în cauză nu se poate reţine autoritatea de lucru judecat a sentinţei sus menţionate, nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, cerută de dispoziţiile art. 1201 Cod civil, instanţa este ţinută de aspectele ce au primit deja o soluţionare irevocabilă, cu implicaţie asupra fondului prezentei pricini. În caz contrar, s-ar încălca efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, ceea ce nu poate fi admis.
Atât timp cât din considerentele respectivei hotărâri, opozabile părţilor, rezultă că au fost supuse analizei şi controlului judecătoresc titlurile de proprietate atacate, unde reclamantul a avut calitate de reprezentant legal al comunei …., nu se poate reţine o încălcare a principiului relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti.
Aşa fiind, instanţa apreciază că au fost respectate dispoziţiile legale la emiterea titlurilor de proprietate contestate.
