Concedierea reclamantului fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. Consecinţe. Anularea deciziei de concediere astfel emisă. Reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior în ipoteza existenţei demisiei acestuia, anterioare emiterii deciziei de concediere.
Prin decizia nr. 404/2005, intimata a dispus încetarea contractului de muncă al contestatorului P.F. începând cu data de 01.08.2005, în temeiul dispoziţiilor art. 61 lit. a din Codul muncii, pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi abateri disciplinare grave, fără a descrie însă faptele pentru care s-a aplicat această sancţiune disciplinară.
Intimata, căreia îi revine sarcina probei în acest litigiu, nu a dovedit în nici un mod legalitatea şi temeinicia măsurii luate, motiv pentru care se impune anularea deciziei de concediere nr. 404/02.08.2005.
În consecinţă, instanţa de fond a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul P.F. şi a dispus anularea deciziei de concediere nr. 404/2005 emisă de societatea intimată şi în temeiul dispoziţiilor art. 78 din Codul muncii, a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior şi obligarea intimatei să plătească acestuia o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 01.08.2005 şi până la reintegrarea efectivă.
Curtea, faţă de documentaţia depusă de recurentă în recurs, a constatat că decizia de concediere nr. 404/2 august 2005 este lovită de nulitate, fiind emisă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 63 Codul muncii, aspect invocat de contestator prin cererea de chemare în judecată.
Articolul 63 Codul muncii prevede obligativitatea efectuării cercetării prealabile în cazul concedierii dispuse pentru săvârşirea unor abateri grave.
Decizia de concediere contestată a fost emisă la data de 2 august 2005, iar convocarea intimatului P.F. s-a făcut pentru data de 26 august 2005, cu adresa nr. 460/25 august 2005.
Rezultă aşadar că, la momentul emiterii deciziei de concediere, recurenta nu efectuase cercetarea prealabilă în legătură cu faptele imputate intimatului.
Din acest punct de vedere nu mai are relevanţă în cauză unde i s-a comunicat intimatului data la care urma a se efectua cercetarea prealabilă.
Întemeiat a fost constatat motivul de recurs referitor la reintegrarea intimatului şi plata drepturilor salariale.
La data de 21 iulie 2005, intimatul P.F. şi-a dat demisia de la S.C. ELMAR S.R.L., înscris înregistrat sub nr. 117/22 iulie 2005 şi care şi-a produs efectele, astfel că intimatul nu mai poate solicita reintegrarea în postul deţinut anterior emiterii deciziei de concediere.
În ceea ce priveşte plata drepturilor salariale, intimatul este îndreptăţit la acordarea acestora pentru perioada 1-6 august 2005, adică 15 zile calendaristice (conform pct. I – Alte clauze, lit. c din contractul individual de muncă al intimatului nr. 183417/13.06.2005) de la data depunerii demisiei şi până la împlinirea termenului de preaviz.
Raportat acestor considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea a admis recursul declarat de S.C. ELMAR S.R.L. Iaşi şi a modificat în parte sentinţa recurată în sensul celor reţinute.
(Decizia nr. 126/28.02.2006)
