Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanţă, reclamanta U – Oraşul C M a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Sibiu anularea deciziei nr. … emisă de Camera de Conturi Sibiu şi a încheierii nr…., emisă de Curtea de Conturi României.
În fapt, reclamanta a motivat că în perioada 26.02.-28.02.2014 a fost supusă acţiunii de audit al performanţei pentru perioada 2011-2013 iar Camera de Conturi Sibiu, valorificând procesul verbal de constatare nr. ….a emis decizia nr…, stabilind măsuri de evaluare şi recuperare a unor prejudicii.
Împotriva deciziei a fost formulată contestaţie, respinsă prin încheierea nr. …emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României.
Actele menţionate sunt nelegale întrucât activitatea de control a fost efectuată peste termenul legal de prescripţie prevăzut de dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 94/1992 şi pct. 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României. În cauză, controlul de audit a fost efectuat pentru lucrări executate în baza contractului nr….., finalizate în anul 2009. Plata contractului s-a încheiat la 28.11.2010, în afara perioadei controlate ( 2011-2013). Pe fond, cheltuielile indirecte fac parte din formarea preţului total al ofertei făcute de SC E SRL S M iar criteriul de achiziţie a fost cel al preţului cel mai scăzut iar procedura de achiziţie a fost legală, aşa cum a stabilit şi Compartimentul de Verificare a Achiziţiilor Publice din cadrul DGFP Sibiu. Dispoziţiile art. 13 alin. 1 din HG nr. 925/2006 prevăd că, în cazul în care criteriul de atribuire este ,,preţul cel mai scăzut”, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează numai prin compararea preţurilor prezentate în cadrul ofertelor.
Contractul a fost unul ferm iar cheltuielile au fost decontate de către MMGA care înainte de transferul fondurilor a verificat realitatea declaraţiilor.
În ceea ce priveşte măsura de la pct. II.2, pentru stabilirea întinderii prejudiciului cauzat prin acceptarea la plată a unor lucrări care nu au fost contractate cu executanţii, aceasta este de asemenea nelegală întrucât schimbarea proiectului tehnic a necesitat efectuarea de cheltuieli, care nu au depăşit valoarea contractului, Schimbarea proiectului a fost necesară ca urmare a măsurilor dispuse de ISC – Direcţia Judeţeană de Control în Construcţii Sibiu. De asemenea a fost necesară optimizarea proiectului de realizare a staţiei de epurare. Valoarea contractului a rămas neschimbată iar plăţile au fost realizate în condiţiile legii şi a convenţiei nr. X/SB/2006.
Nici măsura prevăzută I.1 , respectiv identificarea tuturor situaţiilor în care realizarea lucrărilor pentru obiectivul de investiţii ,, Sistemul zonal de gestiune a deşeurilor urbane din Oraşul C M şi comunele limitrofe” a generat costuri suplimentare, faţă de sumele eligibile prevăzute în convenţie nu este justificată.
Controlul a fost efectuat peste termenele prevăzute de dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 94/1992 şi pct. 16 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Curţii de Conturi a României. Măsura vizează plăţile efectuate în baza contractului nr…., finalizat prin procesul verbal din… În aceiaşi situaţie sunt şi plăţile pentru contratul nr. …încheiat cu SC B T&B SA şi …..încheiat cu SC B T SRL. Plăţile efectuate nu au depăşit preţul de licitaţie iar modificările în derularea proiectului au fost efectuate la propunerea motivată a dirigintelui de şantier .
De asemenea, măsura de la pct. II.3 este stabilită cu încălcarea termenelor de prescripţie.
Penalităţile au fost achitate întrucât din culpa MMSC ( fost MMGA) s-au înregistrat întârzieri la plată.
Măsura prezentată la pct. I.2 este stabilită cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la prescripţie iar suma stabilită de autoritatea de control nu este certă, lichidă şi exigibilă.
În sfârşit, măsura de la pct. I.3 este nelegală, stabilită peste termele prevăzute de lege.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 26, 27 din Legea nr. 94/1992, Decretul nr. 167/1992.
Pentru susţinerea acţiunii, au fost anexate: încheierea nr. ….a Curţii de Conturi a României, decizia nr. …a Camerei de Conturi Sibiu, procesul verbal de control, convenţia nr…., actele de licitaţie, contractele de lucrări, dispoziţii de şantier.
Curtea de Conturi a României, în nume propriu şi pentru Camera de Conturi Sibiu a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii,susţinând că actele atacate au fost emise în condiţiile legii, valorificându-se raportul de audit nr….
Susţinerile reclamantei potrivit cu care măsurile de la pct. II.1 din decizia atacată sunt stabilite peste termen, nu pot fi reţinute. Potrivit pct. 5.2.7 din Convenţia încheiată între MMGA şi Consiliul Local C M, UAT este pe deplin responsabilă pentru înregistrarea în contabilitate a costurilor şi păstrarea documentelor justificative timp de 7 ani. De la data plăţii contractului ( 28.10.2010) şi până la data efectuării auditului acest termen nu a trecut. Prin pct. 4.1 din actul adiţional la convenţie, prezenta convenţie este valabilă până la 31.12.2015.
Pe fond, această măsură este temeinică întrucât lucrările de finisaje interioare nu erau cuprinse în subprogramul ,, Reabilitare faţade şi acoperişuri”.
Măsura stabilită la pct. II.2 , referitoare la prejudiciul creat ca urmare a acceptării la plată a unor lucrări necontractate cu executanţii pentru obiectivul ,, Sistemul zonal de alimentare cu apă şi canalizare”, acesta a avut la bază situaţia că a fost achitată către firma spaniolă I S Z suma de …. lei, lucrări necontractate. Aceste lucrări nu sunt prevăzute în caietul de sarcini şi nu sunt incluse în contractul nr……. Reclamanta a urmărit numai încadrarea valorii investiţiei în bugetul alocat şi nu a analizat nivelul cheltuielilor indirecte de 2-3 %.
Cu privire la măsura de la pct. I.1, reclamanta a contractat şi plătit lucrări de construcţii montaj, la preţuri mai mari decât cele eligibile prevăzute prin convenţia nr……. Plăţile neeligibile s-au făcut pentru achiziţionarea unor autospeciale, la un preţ de …lei mai mult decât alocările bugetare eligibile, precum , şi achitarea unor lucrări de construcţii montaj cu tarife mai mari decât cele legale,cu sume estimate la ….lei.
Măsura de la pct. II.3 priveşte recalcularea şi nerecuperarea penalităţilor de întârziere datorate de furnizori pentru livrarea cu întârziere a unor bunuri, fiind încălcate dispoziţiile Legii 273/2006 privind finanţele publice locale şi contractului de furnizare nr……, modificat prin actul adiţional nr……
Prin pct. I.2 din decizie s-a dispus stabilirea veniturilor datorate de către SC E S SA Mediaş bugetului local al Oraşului C M, urmarea folosirii pentru desfăşurarea activităţii de salubrizare a bunurilor dobândite din creditele alocate de la bugetul de stat în cadrul subprogramului ,, Sistemul Integrat de Management a Deşeurilor”, consecinţă a neîncasării veniturilor datorate cu titlul de chirie sau redevenţe. Obligaţia reclamantei de a încasa redevenţa rezultă şi din HCL C M nr. 15/2010 care la art. 3 stabileşte că se împuterniceşte Primarul să negocieze redevenţa şi să semneze contractul cu SC E-S SA Mediaş.
Măsura de la pct. I.3 priveşte identificarea bunurilor pe care UAT C M le-a dobândit prin implementarea subprogramului ,, Sistemul integral de Management al Deşeurilor”, asigurarea întreţinerii şi exploatării acestora prin intermediul unui operator licenţiat pentru servicii de colectare/transport şi depozitare , consecinţă a faptului că reclamanta nu a predat operatorului zonal de salubritate bunurile achiziţionate şi nu a realizat venituri din închirierea sau concesionarea acestora.
La cererea reclamantei, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize contabile, prin care să se stabilească: dacă valoarea prevăzută în contractul…., încheiat cu SC E SRL S M a fost depăşită ca urmare a lucrărilor ,, reabilitare faţade şi acoperişuri ale clădirilor; dacă în preţul total al ofertei anexate de SC E SRL S M au fost incluse şi cheltuielile indirecte; dacă suma alocată pentru obiectivul ,, staţie de epurare ape uzate C M” a fost acceptată la rambursare de către MMSC; legalitatea cheltuielilor efectuate de autoritatea publică.
Analizând cererile şi susţinerile părţilor, decizia şi încheierea atacate, raportul de audit al performanţei, convenţia nr….., raportul de expertiză contabilă, celelalte mijloace de probă administrate în cauză, instanţa reţine starea de fapt pe care o vom prezenta în continuare.
UAT- Oraşul C M a fost supusă activităţii de audit cu tema ,, Eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor în acţiunile de gestionare a deşeurilor şi ecologizare a zonelor afectate de activităţi industriale 2011-2013”, constatările auditorilor publici externi fiind cuprinse în procesul verbal de constatare nr. Y/28.04.2014.
Valorificând constatările auditului, Camera de Conturi Sibiu a emis decizia nr. … şi a stabilit măsuri în sarcina entităţii publice auditate, după cum urmează: identificarea situaţiilor în care realizarea investiţiilor a creat costuri suplimentare faţă de sumele prevăzute în convenţie, înregistrarea şi restituirea acestora bugetului local; stabilirea veniturilor datorate de către SC E –S SA M bugetului local ca urmare a folosirii bunurilor dobândite de unitatea administrativă, pentru activitatea de salubrizare, înregistrarea şi încasarea acestora, identificarea bunurilor pe care UAT C M le-a dobândit ca urmare a implementării subprogramului ,, Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor” şi înregistrarea acestora în contabilitate; stabilirea prejudiciului produs prin plata unor cote de cheltuieli indirecte peste cele practicate pe piaţă şi prevăzute în contracte pentru lucrări de reabilitate faţade şi acoperişuri, stabilirea întinderii prejudiciului creat ca urmare a acceptării la plată a unor lucrări care nu au fost contractate; stabilirea prejudiciului pentru necalcularea şi nerecuperarea penalităţilor de întârziere datorate de furnizări pentru nelivrarea la termen a unor bunuri.
Împotriva deciziei nr. ….a Camerei de Conturi Sibiu a fost formulată contestaţie iar Curtea de Conturi a României , prin încheierea nr. ….a respins această contestaţie,
Reclamanta, prin acţiunea în contencios administrativ a solicitat anularea deciziei nr. …..emisă de Camera de Conturi Sibiu şi a încheierii nr. ..emisă de Curtea de Conturi a României.
Acţiunea reclamantei este întemeiată în parte, pentru măsura dispusă prin pct. II.1 din Decizia nr. ,,,/2014, menţinută prin pct. 1 din încheierea nr…., respectiv stabilirea prejudiciului creat ca urmare a plăţii unor cote de cheltuieli indirecte peste cele practicate pe piaţă pentru lucrări de reabilitare faţade şi acoperişuri afectate de poluare, urmând ca actele atacate să fie anulate în ceea ce priveşte această măsură şi menţinută pentru restul măsurilor , pentru considerentele ce le vom prezenta mai jos, pentru considerentele pe care le vom preciza mai jos.
1.Motivul de nelegalitate invocat de reclamantă, potrivit cu care activitatea de audit şi actele atacate au încălcat dispoziţiile privitoare la termenele de prescripţie prevăzute de dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 94/1992, modificată şi pct. 16 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobate prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/29.05.2014, nu poate fi reţinută.
Activitatea de audit şi actele administrative atacate vizează măsuri care rezultă din aplicarea Convenţiei încheiată de reclamantă cu Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor nr. X/SB/26.10.2006, care s-a derulat pe mai mulţi ani bugetari, modificată prin actul adiţional nr. 1280/21.03.20134.
Faţă de data semnării convenţiei şi a contractelor ulterior, încheiate în realizarea obiectului convenţiei, dispoziţiile pct. 16 din Regulamentul aprobat prin HPCC nr. 155/2014 privitoare la prescripţie nu-şi fac aplicarea, potrivit principiului ,, tempus regit actum”
Pe de altă parte, aşa cum am arătat mai sus, convenţia iniţială, aşa cum a fost modificată prevede la pct.5.2.7 că UAT este de deplin responsabil pentru înregistrarea în contabilitate a costurilor aferente subprogramelor precum şi de păstrare a documentelor justificative care probează corecta lor înregistrare, în condiţii optime timp de 7 ani, pentru a fi verificate de orice control/ audit din partea reprezentanţilor MMGA şi/sau ai altor instituţii abilitate de lege.
Convenţia şi actul de modificare au fost semnate de reclamantă, aceasta are forţă obligatorie pentru părţi, potrivit dispoziţiilor art. 1270 din Codul Civil şi ale principiului ,, pacta sunt servanda”, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 2515 din Codul Civil, potrivit cu care părţile pot, prin acord expres , să modifice termenele de prescripţie.
Aşa fiind, motivul de nelegalitate întemeiat pe prescripţia dreptului de a aplica măsurile în valorificarea auditului este nefondat.
2.Instanţa constată că măsura dispusă prin pct. II.1 din Decizia nr…., menţinută prin pct. 1 din încheierea nr. …este nelegală şi urmează a fi anulată.
Această măsură priveşte stabilirea prejudiciului creat ca urmare a plăţii unor cheltuieli indirecte peste cele practicate pe piaţă, precum şi urmare a depăşirii ferme contractate pentru lucrări de reabilitare faţade şi acoperişuri ale clădirilor afectate de valoare istorică, prejudiciu rezultând din schimbarea contractului încheiat între reclamantă şi SC E SRL.
Autoritatea de audit şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor a apreciat că au fost efectuate plăţi nelegale în sumă de 1..lei, fiind acceptate la plată cote de cheltuieli indirecte superioare celor practicate pe piaţă şi constatarea unor lucrări noi. În acest fel au fost încălcate dispoziţiile OG nr 119/1999, ale art. 2 alin 1 şi art. 201 alin 1 din OG nr 34/2006 precum şi ale art. 97 din HG nr 925/2006. Instanţa constată că aceste cheltuieli sunt legale, efectuate în baza contractului nr ….încheiat cu SC E SRL. Valoarea totală a contractului, încheiat în urma adjudecării lucrării de reabilitare faţade şi acoperişuri a fost de 7.371.439,84 lei, iar această valoare nu a fost depăşită. La formarea preţului, oferit la licitaţie, societatea prestatoare a inclus şi cheltuielile indirecte ale societăţii. Această situaţie s-a stabilit şi în raportul de expertiză ( filele 22 – 23 vol. III dosar). Cheltuielile indirecte reprezintă în principiu cheltuieli de o mare diversitate ale executantului ( cheltuieli pentru predarea lucrărilor, perisabilităţi, remedieri şi refaceri lucrări pentru vicii ascunse, contravaloare prime de asigurare, cheltuieli de protocol, etc) care nu pot fi cuantificate anterior. Aşa cum am amintit, contravaloarea plăţilor s-a făcut cu respectarea preţului contractului, conform facturilor emise.
De asemenea, preţul contractului nu a fost depăşit nici prin lucrările suplimentare efectuate de prestator ( finisaje interior, amenajare faţade). Aceste plăţi au fost efectuate pentru lucrări suplimentare impuse de situaţii noi intervenite în cursul derulării contractului, au fost cuprinse în rapoartele de progres şi acceptate de finanţatorul MMGA, fiind necesare în sensul pct.5.2.9 din Convenţia nr. X/SB/20.10.2006.
Faţă de aceste considerente, măsurile dispuse prin pct. II.1 din Dispoziţia nr …a Camerei de Conturi Sibiu, menţinută la pct. 1 din Încheierea nr …va fi anulată.
3. Restul măsurilor dispuse prin decizia nr …a Camerei de Conturi Sibiu şi menţinute prin încheierea nr …a CCS sunt legale şi urmează a fi menţinute, aşa cum vom arăta mai jos:
A. Măsura de la pct. I.1 din decizie( pct 3 încheiere), se referă generic la identificarea tuturor situaţiilor în care realizarea lucrărilor de investiţii au generat costuri suplimentare faţă de sumele eligibile stabilite prin convenţie, stabilirea volumului acestora şi restituirea la bugetul finanţator. Aceste plăţi s-au materializat în achiziţionarea unei autospeciale cu un preţ superior cu 365.785 lei şi decontarea unor lucrări de construcţii montaj cu tarife mai mari decât cele legale.
Reclamanta a încălcat prevederile Convenţiei nr X/SB/26.10.2006, sumele achitate au depăşit pe cele eligibile, iar măsura de restituire este întemeiată.
Susţinerile reclamantei, referitoare la condiţiile de poluare ale Oraşului C M, respectiv ajustarea preţului la propunerea dirigintelui de şantier nu pot conduce la exonerarea de răspundere a autorităţii audiate.
B. La pct. I.2 din decizie ( pct. 5 încheiere) s-a dispus stabilirea veniturilor datorate de către SC E-S SA M la bugetul local pentru folosirea în activitatea de salubrizare a bunurilor obţinute din bugetul de stat în cadrul subprogramului ,, Sistemul integrat de Management a Deşeurilor, consecinţă a constatării de către echipa de auditori că nu a fost încasată suma cu titlu de chirie sau redevenţă.
Această măsură este întemeiată întrucât utilajele au fost predate operatorului de salubritate, prin HCL C M nr. 15/2010.
În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 23 alin 2 din Legea nr 273/2006 privind finanţele publice locale şi art. 77 din Legea nr 215/2001, primarul – ordonator principal de credite, avea obligaţia de a urmări şi încasa veniturile. Această obligaţie rezultă şi din art. 3 al HCL nr 15/2010.
C. Este temeinică şi legală măsura dispusă la pct I.3 din decizie ( pct.6 încheiere) prin care s-a dispus identificarea tuturor bunurilor dobândite ca urmare a implementării subprogramului ,,Sistemul integrat de Management a Deşeurilor – asigurarea întreţinerii şi exploatării acestora prin intermediul operatorului de salubritate.
Această măsură a fost stabilită ca urmare a situaţiei că nu au fost întocmite documente de predare – primire a remizei. Chiar dacă primarul a fost împuternicit în acest scop, obligaţia prevăzută în pct. 5.2.4 din convenţia X/SB/2006 va fi îndeplinită numai atunci când vor exista acte concrete de predare – primire a remizei şi autospecialei, cu obligaţii pentru operatorul de salubritate.
D. Prin măsura dispusă la pct. II. 2 din decizia nr …( pct. 2 din încheierea nr..) s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului ca urmare a acceptării la plată a unor lucrări care nu au fost contractate cu executanţii pentru investiţia ,,Staţia de epurare ape menajere C M’’, iar măsura este întemeiată. Reclamanta a achitat către I SCA Z lucrări necontractate. Aceste lucrări sunt alte lucrări decât cele prevăzute în sarcini,licitate şi contractate.
Autoritatea reclamantă, fără o informare MMGA conform pct. 5.2.4 din convenţie a acceptat modificarea soluţiei temeinice în ceea ce priveşte amplasamentul obiectivului, a achitat lucrări care nu au format obiectul convenţiei şi nici al contractului nr …încheiat cu SC I SCA Z. În acest fel, plăţile făcute apar ca efectuate fără documente justificative, în sensul art. 54 alin 5 din Legea nr 273/2006 privind finanţele publice locale. Chiar dacă preţul lucrărilor verificate iniţial nu a fost depăşit, pentru respectarea disciplinei financiar contabile, măsura stabilită este întemeiată.
E. Instanţa constată că şi măsura precizată la pct II.3 din decizia nr …( pct 4 încheiere), prin care s-a dispus stabilirea prejudiciului creat prin necalcularea şi neîncasarea penalităţilor de întârziere de la furnizori este întemeiată. Această obligaţie este prevăzută în contractul de furnizare şi este în spiritul dispoziţiilor Legii nr 273/2006 care reprezintă atribuţiile ordonatorilor de credite. În situaţia în care reclamanta înregistrează datorii către SC G I E SRL, sumele pot fi compensate.
Faţă de aceste consideraţii, în temeiul art. 18 alin 1 din Legea nr 554/2004, acţiunea reclamantei va fi admisă în parte, iar măsura prevăzută la pct. II.1 din decizie ( pct.1 încheiere) anulată.
Instanţa constată că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
