Judecătoria BOTOŞANI Hotărâre nr. 117 din data de 17.08.2015
Dosar nr. xxxx/193/2014 Art. 218 alin. 1 și 3 lit. f C. pen.
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOȘANI – SECȚIA PENALĂ
JUDEȚUL BOTOȘANI
Ședința publică din zz.ll.aa
PREȘEDINTE –
GREFIER –
Ministerul Public prin PROCUROR –
SENTINȚA PENALĂ NR. xxxx
La ordine pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul IR, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată prev. și ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și a infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969, și pe inculpații AA, AD și PA trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal din 1969.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 09.05.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi.
J U D E C A T A
Asupra acțiunii penale de față:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria AD nr. Axxx/P/2014 din zz.ll.aa, inculpatul IR a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă continuată prev. și ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și a infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969, iar inculpații AA, AD și PA au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal din 1969.
În fapt, s-a reținut că în perioada zz.ll.aa, orele 18:00 – 13.01.2014, orele 01:00, prin exercitarea de acte de violențe și amenințări, inculpatul IR a reținut-o la locuința sa din satul Z, comuna Y, județul AD, pe partea vătămată RM, împotriva voinței acesteia. În acest interval, prin constrângere fizică și morală, inculpatul IR a întreținut acte sexuale normale și orale, în trei rânduri, cu partea vătămată. Inculpatul IR i-a invitat la domiciliul său pe inculpații AA, AD și PA pentru a întreține acte sexuale cu partea vătămată. Acești trei inculpați, profitând de constrângerile exercitate de inculpatul IR asupra părții vătămate, au întreținut la rândul lor câte un act sexual cu aceasta, împotriva voinței sale.
În cursul urmăririi penale, inculpatul IR a recunoscut doar săvârșirea infracțiunii de viol, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate deoarece partea vătămată a de bunăvoie la locuința sa, având posibilitatea de a o părăsi oricând pentru că ușa de acces era neasigurată. Mai mult, partea vătămată a ieșit singură din locuință pentru a-și satisface nevoile fiziologice și a revenit. De asemenea, partea vătămată ar fi putut să strige după ajutor, lucru pe care nu l-a făcut.
Inculpații AA, AD și PA au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care erau cercetați.
Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpaților în baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de percheziție, proces-verbal de examinare a articolelor de îmbrăcăminte, raportul de constatare medico-legală nr. xx/Y din zz.ll.aa, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală AD, declarațiile martorilor CP, IP, RF, VR, IG, RIV, BMM, NP și NM și declarațiile inculpaților.
Partea vătămată RM nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În fața instanței, inculpații au recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza probatoriului administrat la urmărirea penală, pe care și l-au însușit. Inculpații AA, AD și IR au depus la dosar doar înscrisuri în circumstanțiere.
După ce au fost puse în discuția părților, instanța a admis cererile inculpaților de judecare a cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. S-a apreciat că în speță poate fi aplicată procedura simplificată prevăzută de art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală deoarece acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, faptele pot fi stabilite în baza probelor administrate la urmărirea penală, iar inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care sunt trimiși în judecată.
Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpații IR, AD, AA și PA locuiesc în sat com X, jud AD, iar partea vătămată RM nu are un domiciliu stabil, locuind temporar în cartierul X din municipiul AD, la bunica sa, MM, iar în prezent locuiește în satul X, comuna X, județul AD, la familia RV.
Aproximativ cu o săptămână anterior datei de zz.ll.aa, partea vătămată a făcut cunoștință cu inculpatul IR, cu care s-a întâlnit pe un câmp din zona cartierului X din municipiul AD. Cei doi și-au comunicat numerele de telefon și au mai discutat în zilele ulterioare.
In dimineața zilei de zz.ll.aa, inculpatul IR, în timp ce se afla întru-un bar din localitatea de domiciliu împreună cu inculpatul AA, le-a spus mai multor persoane, printre care martorii IG și NM, consăteni de-ai săi, că, în seara aceleiași zile, urma să aducă o fată la domiciliul său pentru a întreține cu ea acte sexuale și că îi invita și pe aceștia la domiciliul său, în același scop.
Conform procesului verbal de examinare a telefonului mobil al părții vătămate, inculpatul IR a sunat-o în dimineața zilei de zz.ll.aa la orele 07:30, având apoi mai multe convorbiri cu aceasta pe parcursul dimineții. Așa cum rezultă din declarațiile inculpatului și a părții vătămate, inculpatul a invitat-o pe aceasta din urmă să se mute la domiciliul său din satul X pentru a trăi împreună. Partea vătămată a acceptat invitația inculpatului, iar în jurul amiezii, aceștia s-au întâlnit în zona pădurii X, de unde s-au deplasat pe jos până în satul X.
În jurul orelor 12:00, cei doi au ajuns la locuința martorului CP, consătean cu inculpatul IR, unde se mai afla martorul Negruț Petru. Cei patru au discutat și au consumat băuturi alcoolice. La un moment dat, martorul Negruț Petru l-a văzut pe IR începând să o sărute pe partea vătămată și să o invite într-o cameră alăturată pentru a întreține relații sexuale. Văzând comportamentul inculpatului IR, martorul Negruț Petru a plecat de la locuința martorului CP.
Inculpatul IR și martorul CP i-au propus părții vătămate să întrețină relații sexuale cu ei, aceasta a acceptat, fără să fie constrânsă, după cum ea însăși a declarat.
În jurul orelor 16:00-17:00, inculpatul IR și partea vătămată au plecat de la domiciliul martorului, îndreptându-se spre locuința inculpatului. Încă înainte de a ajunge la domiciliu, inculpatul IR l-a sunat pe inculpatul AA, căruia îi spusese încă de dimineață de intențiile sale și l-a chemat la domiciliul său pentru a întreține acte sexuale cu partea vătămată. De asemenea, după ce a ajuns la domiciliul său, unde sosise deja inculpatul AA, inculpatul IR i-a sunat pe martorii IG, Ivan Pavel, NM, precum și pe inculpații AD și Panainte Andrei, chemându-i la domiciliul său pentru a întreține acte sexuale cu partea vătămată. Acestora, inculpatul IR le promitea că le va asigura întreținerea de acte sexuale, cerându-le să aducă și băutură la venire, ca o plată pentru serviciile oferite.
Cei menționați au venit la domiciliul inculpatului IR, cu excepția martorului NM. Aici, inculpatul IR a obligat-o pe partea vătămată să stea într-o cameră, în timp ce el și ceilalți se aflau într-o cameră apropiată și consumau băuturi alcoolice. Inculpatul IR a amenințat-o și înjurat-o în repetate rânduri pe partea vătămată, care plângea și solicita să fie lăsată acasă. Fără a se putea stabili cu certitudine ora, dar, probabil, în jurul orelor 17:00-18:00 este momentul de la care a început săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate a părții vătămate, care a început să realizeze ce urma să i se întâmple și care a solicitat să fie lăsată să plece acasă, fără ca acest lucru să se întâmple.
Apoi, inculpații IR, AA, ADși PA au intrat pe rând în camera în care era partea vătămată și au determinat-o să întrețină cu ei acte sexuale, normale și orale. Inculpații AA, ADși PA nu au exercitat violențe sau amenințări directe la adresa părții vătămate, dar au profitat de starea în care se afla aceasta ca urmare a amenințărilor și violențelor exercitate de inculpatul Ivan Radu și au întreținut acte sexuale fără să-i ceară acceptul. Când auzea că plânge sau solicită să fie lăsată acasă, inculpatul IR o înjura și o amenința, iar la un moment dat a lovit-o cu palma și a amenințat-o că o taie cu o drujbă pe care a și adus-o în casă, continuând s-o amenințe pe partea vătămată că o face bucăți. A intervenit inculpatul AD, care i-a luat inculpatului IR drujba din mână, solicitându-i să se liniștească. Aceste aspecte rezultă atât din declarațiile inculpaților, ale părții vătămate, cât și ale martorilor.
Aflat și el pentru scurt timp la locuința părții vătămate, martorul IGa fost și el invitat de inculpatul IR să întrețină acte sexuale cu partea vătămată, însă acesta refuzat, văzându-i starea de frică indusă de inculpatul IR.
Martorul NM, invitat și el telefonic de inculpatul IR pentru a întreține relații sexuale cu partea vătămată, a refuzat să vină la locuința acestuia. Deplasându-se în jurul orelor 18:30 la barul lui Coadă din localitate, martorul i-a întâlnit aici pe inculpații AG și AA și pe martorul IG, care veniseră de la locuința lui IR la bar pentru a consuma băuturi alcoolice. Cei trei i-au spus martorului NM că partea vătămată se afla la locuința lui IR, care a lovit-o cu palmele peste față, o înjură și o amenință, iar aceasta se roagă să fie lăsată să plece acasă. În jurul orelor 20:00 martorii NM și IG au plecat spre casele lor, iar inculpații AG și AA s-au întors la locuința inculpatului IR.
Din declarațiile inculpaților și ale părții vătămate, rezultă că inculpatul IR a întreținut în trei rânduri acte sexuale (normale și orale) cu partea vătămată, iar ceilalți inculpați câte o dată.
La locuința inculpatului a mai venit la un moment dat martorul Ivan Pavel, fratele inculpatului IR, invitat de acesta tot în scopul întreținerii de acte sexuale cu partea vătămată. Martorul IP neagă faptul că ar fi întreținut acte sexuale cu partea vătămată, afirmând că nu a făcut acest lucru din cauza stării de frică a acesteia. Martorul IP afirmă că a stat un interval scurt de timp în camera părții vătămate și că a încercat să vorbească cu aceasta. Văzând-o speriată și plânsă, a ieșit din cameră și a plecat la scurt timp la locuința sa. Inculpații AA, AGși PA afirmă că l-au văzut pe martorul IP ieșind din camera părții vătămate după ce ar fi stat înăuntru cca 15 minute, dar nu l-au văzut efectiv întreținând acte sexuale cu partea vătămată. De altfel, însăși partea vătămată, în declarația dată inițial, arată că ar fi fost violată de patru persoane, descriindu-i, în afară de inculpatul IR, pe care îl cunoștea, doar pe ceilalți trei inculpați.
Spre miezul nopții inculpații AA, AD și PAau plecat spre domiciliile lor, iar inculpatul IR a rămas cu partea vătămată. Profitând de faptul că inculpatul IR a adormit după un timp, partea vătămată s-a îmbrăcat în grabă și a reușit să fugă, anunțându-i telefonic în timp ce se îndepărta de locuința inculpatului pe diverși cunoscuți ai săi cu privire la ce i se întâmplase, într-un final sunând și la organele de poliție. Astfel, l-a sunat pe martorul VR, pe care îl cunoștea de mai multă vreme, și i-a relatat faptul că fusese violată de mai multe persoane în satul X. De asemenea, partea vătămată a sunat-o și pe martora DRM, din AD, str. X, nr. 100, și i-a relatat același lucru. Martora a mai relatat că fusese sunată de partea vătămată de două trei ori în cursul serii de zz.ll.aa, și că aceasta i-a spus că este la “X”;acasă și că a fost violată de 6-7 tineri. După convorbire, telefonul părții vătămate a rămas deschis, iar martora a auzit-o plângând, strigând “lasă-mă, dă-mi pace” și, de asemenea, a auzit mai multe voci de bărbați și muzică cu sonorul destul de tare.
Atât martorul VR cât și numita DRM au sfătuit-o pe partea vătămată să sune la 112, ceea ce aceasta a și făcut.
Referitor la lipsirea de libertate a părții vătămate de către inculpatul IR, instanța reține că, în genere, infracțiunea de lipsire de libertate este absorbită în infracțiunea de viol, dar numai cu privire la lipsirea de libertate necesară realizării actului sexual constrâns. Dacă lipsirea de libertate se prelungește dincolo de acest prag, atunci capătă autonomie infracțională, intrând în concurs cu infracțiunea de viol.
În speță, se observă că partea vătămată a fost ținută la domiciliul inculpatului IR, împotriva voinței sale, pe un interval de timp în jur de 7-8 ore, din zz.ll.aa, orele 17:00-18:00 (când partea vătămată a început să fie amenințată și a cerut să fie lăsată să plece acasă), până în 13.01.2014, orele 00:30-01:00 (când, profitând de faptul că inculpatul IR a adormit, partea vătămată a reușit să fugă). Or, deși a fost forțată de mai multe ori să întrețină acte sexuale cu inculpații, acestea nu au acoperit în nici un caz acest interval de timp.
În cursul urmăririi penale, inculpatul IR a afirmat că nu consideră ca partea vătămată a fost lipsită de libertate pentru mai multe motive. În primul rând inculpatul afirmă că partea vătămată ar fi venit de bunăvoie la domiciliul său. Acest fapt este adevărat, partea vătămată a venit de bunăvoie la domiciliul inculpatului dar apoi a fost împiedicată să plece, prin exercitarea de violențe și amenințări de către inculpatul IR, fapt atestat de declarațiile celorlalți inculpați și ale martorilor IG și NM. De asemenea, inculpatul afirmă că partea vătămată ar fi fost mers singură la toaletă și s-ar fi întors înapoi în locuință. Susținerea este nereală, din declarația părții vătămate și a inculpatului PA rezultând că acesta a însoțit-o până la toaletă și înapoi, pentru a nu fugi, așa cum i-a solicitat inculpatul IR.
În al treilea rând, inculpatul afirmă că partea vătămată ar fi putut țipa, putând fi auzită de vecini, că ușa locuinței a fost neasigurată în tot timpul în care partea vătămată a fost la el, aceasta putând părăsi imobilul în orice moment. Este evident că starea de teamă indusă părții vătămate prin înjurături, amenințări și acte de violență i-a paralizat acesteia voința de acțiune, chiar și în ceea ce privește simple strigăte de ajutor. În condițiile în care partea vătămată era apostrofată, înjurată și amenințată de inculpat doar pentru simplul fapt că plângea, este aproape imposibil de crezut că aceasta ar fi îndrăznit să țipe după ajutor, putând fi agresată și mai rău.
Inculpatul IR și-a schimbat atitudinea în fața instanței, recunoscând și infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
În urma sesizării organelor de cercetare penală, s-a solicitat Judecătoriei AD emiterea unui mandat de percheziție la domiciliul inculpatului IR, întrucât acesta nu a dorit să permită accesul polițiștilor în locuința sa. În urma efectuării percheziției, s-a descoperit în locuința inculpatului o pereche de colanți aparținând părții vătămate, pe care aceasta nu a mai apucat să-i ia în momentul în care a fugit. Partea vătămată era in perioada menstruației și din acest motiv hainele sale, precum și locurile în care a stat în casa inculpatului IR, sunt murdare de sânge.
Partea vătămată a fost examinată medico-legal, constatându-se că prezenta echimoze și excoriații, leziuni ce s-au putut produce prin mușcare (echimoza geniană dreaptă), prin zgârieri(excoriațiile toracice) și lovire cu mijloace contondente(echimoza fesieră stângă) și au necesitat 2-3 zile îngrijiri medicale.
Pe parcursul cercetărilor, partea vătămată, cu ocazia reaudierii de către organele de cercetare penală, a făcut declarații contrare celor inițiale, afirmând că actele sexuale cu cei patru inculpați au fost liber consimțite. Este însă evident caracterul nereal al susținerilor ulterioare ale părții vătămate, prin raportare atât la declarațiile sale inițiale, la declarațiile celor patru inculpați, ale martorilor, cât și la restul mijloacelor de probă administrate în cauză.
În rechizitoriu, faptele inculpatului IR au fost încadrate la dispozițiile art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. a , cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969 și la dispozițiile art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de viol în formă continuată și de lipsire de libertate în mod ilegal, care erau sancționate cu pedeapsa închisorii de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în primul caz, respectiv cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani, în al doilea caz.
Faptele inculpaților AA, AD și PA au fost încadrate la dispozițiile art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Codul penal din 1969, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de viol.
De la săvârșirea faptelor și până în momentul de față a avut loc o de legi penale în timp, în sensul că vechiul Cod penal din 1969 a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. În această situație, devin aplicabile dispozițiile art. 5 Cod penal potrivit cărora, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Instanța are în vedere și faptul că doctrina și practica actuale au conturat ideea că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituții autonome.
În actuala reglementare, fapta de viol, în modalitatea săvârșită de inculpați, este prevăzută de art. 218 alin. 1 și 3 lit. f Cod penal și este sancționată cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar lipsirea de libertate în mod ilegal este sancționată cu închisoare de la unu la 7 ani.
În cazul inculpaților AA, AD și PA, legea mai favorabilă este Codul penal în vigoare deoarece fapta de viol este sancționată mai blând decât Codul penal din 1969.
Ca urmare a recalificării faptelor săvârșite de cei trei inculpați, instanța reține că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev și ped. de art. 218 alin. 1 și 3 lit. f Cod penal actual.
Referitor la inculpatul IR, tot legea nouă este mai favorabilă sub aspectul limitelor de pedeapsă în cazul formei de bază a infracțiunii, iar în ceea ce privește forma continuată, este mai favorabilă vechea reglementare. Așadar, ca urmare a recalificării faptei de viol, aceasta se încadrează în dispozițiile art. 218 alin. 1 și 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969.
Fapta de lipsire de libertate comisă de inculpatul IR a fost încadrată la dispozițiile art. 189 alin. 1 și 2 din Codul penal din 1969 pe considerentul că partea vătămată a fost lipsită de libertate în mod ilegal și pentru că a fost supusă unor suferințe. Această formă agravată a infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal nu se mai regăsește în Codul penal în vigoare. Astfel, potrivit art. 205 alin. 3 și 4 Cod penal, formele agravate constau în săvârșirea faptei de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viața victimei sau dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Din aceste considerente, legea nouă este mai favorabilă și se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969 în infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. și ped. de art. 205 alin. 1 Cod penal.
Instanța reține vinovăția inculpaților în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de percheziție, proces-verbal de examinare a articolelor de îmbrăcăminte, raportul de constatare medico-legală nr. xx/Y din zz.ll.aa întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală AD, declarația inițială a părții vătămate, declarațiile martorilor CP, IP, RF, VR, IG, RIV, BMM, NP și NM și declarațiile inculpaților.
Referitor la circumstanțele personale, instanța reține că inculpații AA, AD și PA au vârste cuprinse între 22 și 28 ani, au studii medii sunt agricultori și nu au antecedente penale. Inculpatul IR are 40 ani, este infractor primar, a studiat doar 4 clase deoarece mama, văduvă cu 5 copii, nu a avut posibilități materiale. Din anchetele sociale și caracterizările depuse la dosar rezultă că inculpații AA, AD și IR sunt cunoscuți cu o conduită corespunzătoare în familie și societate. De menționat că acești inculpați au fost asistați de apărători aleși care au făcut demersuri pentru obținerea unor astfel de caracterizări. Inculpatul PA nu a avut posibilitatea de a prezenta asemenea caracterizări, dar, faptul că se află la primul conflict cu legea penală îndreptățește instanța să considere că și acesta a avut un comportament corespunzător înainte de comiterea faptei pentru care este cercetat.
La stabilirea și individualizarea judiciară a pedepselor, instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile cercetate, limite ce vor fi reduse potrivit art. 396 alin. 10 raportat la art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, gravitatea faptelor, modalitatea și împrejurările săvârșirii acestora, respectiv de mai multe persoane împreună, asupra unei persoane care, deși devenită majoră de curând, prezenta semne evidente de întârziere în dezvoltarea psihică și cognitivă și se afla într-o stare de panică și tulburare cauzată de violențele și amenințările groaznice ale inculpatului IR care a afirmat că o taie bucăți cu o drujbă și chiar a adus în locuință acel obiect, fiind oprit de inculpatul AD, umilința trăită de partea vătămată, gradul de implicare a fiecărui inculpat în comiterea abuzului sexual, seninătatea cu care fiecare inculpat și-a urmărit doar satisfacerea instinctului sexual în condițiile în care partea vătămată tremura înspăimântată și plângea, în timp ce pentru inculpați totul era perceput ca o distracție(inculpații consumau alcool, ascultau muzică și se amuzau privindu-se unii pe alții în timpul actelor sexuale), îndrăzneala inculpatului IR de a dispune după bunul său plac de libertatea părții vătămate, conduita procesuală corectă a inculpaților și celelalte circumstanțe personale arătate anterior.
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că pentru reeducarea inculpatului IR se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol și a unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate.
Având în vedere că doctrina și practica actuale au conturat ideea că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituții autonome, instanța, analizând instituția concursului de infracțiuni prevăzută de cele două coduri penale, reține că dispozițiile din Codul penal din 1969 sunt mai favorabile, în sensul că permit aplicarea celei mai grele pedepse, cu posibilitatea aplicării unui spor de pedeapsă, pe când dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal actual prevăd obligativitatea adăugării la pedeapsa cea mai grea a unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
În aceste condiții, instanța va da eficiență dispozițiilor art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, în sensul că va contopi cele două pedepse și va aplica inculpatului IR pedeapsa cea mai grea de 6 ( șase ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, ce urmează a fi executată în regim de detenție.
În cazul celorlalți trei inculpați, instanța apreciază că este suficientă pentru reeducare pedeapsa minimă de 3 ani și 4 luni închisoare, cu în regim de detenție, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
Potrivit art. 12 din Legea nr.187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Având în vedere că la stabilirea pedepselor individuale s-a identificat ca lege mai favorabilă Codul penal în vigoare, instanța va aplica și pedeapsa accesorie potrivit acestuia. Prin urmare, în temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin.1 Cod penal, instanța va interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat deoarece prin condamnare devin incompatibili cu astfel de funcții.
Inculpații au fost arestați preventiv la data de 14.01.2014, în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală anterior, reținându-se că există probe că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care erau cercetați, sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Măsura a fost menținută până în prezent, respectiv și după intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură penală, temeiul arestării preventive a inculpaților regăsindu-se în dispozițiile art. 223 alin. 2 al acestuia.
Evaluând gravitatea faptelor, modul și circumstanțele de comitere a acestora, instanța apreciază că temeiul arestării preventive nu s-a schimbat, iar privarea de libertate a inculpaților este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, motive pentru care, în temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, va menține arestarea preventivă a inculpaților.
În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, instanța va deduce din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța urmează să constate că partea vătămată RM domiciliată în municipiul AD, str. X, județul AD, fără forme legale în satul X, comuna X, județul AD, la familia RV, nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, inculpații vor fi obligați să plătească statului suma de câte 160 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Onorariile pentru avocați din oficiu în sumă de 2900 lei se vor avansa Baroului de Avocați AD(av. AD-2400 lei; av. GS- 300 lei; av. PLI-200 lei ) din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E :
În temeiul art.396 alin. 10 raportat la art.375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul IR, studii 4 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD, pentru săvârșirea infracțiunii de:
– viol prev. și ped. de art.218 alin. 1 și 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art.5 Cod penal (ca urmare a recalificării faptei din infracțiunea de viol prev. de art.197 alin. 1 și 2 lit. a Cod penal din 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal din 1969), la pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani;
– lipsire de libertate prev. și ped. de art.205 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lipsire de libertate prev. de art.189 alin. 1 și 2 Cod penal din 1969), la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art.33 lit.a, art.34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, cu aplicarea art.5 Cod penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ( șase ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin.1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit. a și b Cod penal.
În temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, menține arestarea preventivă a inculpatului.
În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.
În temeiul art.396 alin. 10 raportat la art.375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpații AA, studii 13 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD, AD, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii, fără ocupație, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD și PA, studii 8 clase, necăsătorit, fără copii, agricultor, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul AD pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art.218 alin. 1 și 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal (ca urmare a recalificării faptei din infracțiunea de viol prev. de art.197 alin. 1 și 2 lit. a Cod penal din 1969), la pedeapsa de câte 3 ( trei ) ani și 4 ( patru ) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
În temeiul art.12 din Legea nr.187/2012 raportat la art.65 alin. 1 Cod penal, aplică inculpaților pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit. a și b Cod penal.
În temeiul art.399 alin.1 Cod procedură penală, menține arestarea preventivă a inculpaților.
În temeiul art.404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală, deduce din fiecare pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 14. 01. 2014 la zi.
Constată că partea vătămată RM domiciliată în municipiul AD, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Obligă inculpații să plătească statului suma de câte 160 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare. Onorariile pentru avocați din oficiu în sumă de 2900 lei se vor avansa Baroului de Avocați Botoșani (av. AD-2400 lei; av. GS- 300 lei; av. PLI-200 lei) din fondurile Ministerului Justiției.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de zz.ll.aa.
PREȘEDINTE, GREFIER,
