C.A. Piteşti, decizia nr. 841 din 18 iunie 2003
Reclamantul T.N. a chemat în judecată pe pârâta C.J. Vrancea, solicitând instanţei să anuleze dispoziţia emisă de pârâtă în 31 mai 2001 şi să dispună reintegrarea sa în funcţie, cu plata drepturilor salariale cuvenite. Prin sentinţa civilă nr. 1456/2002, Tribunalul Covasna a respins acţiunea, reţinând că pârâta şi-a reorganizat activitatea, având astfel loc o reducere de personal, a depus diligenţe pentru a asigura reclamantului un alt loc de muncă şi s-a adresat şi A.N.F.P., care a comunicat că nu există posturi vacante.
Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat recurs, cale de atac soluţionată, după strămutarea pricinii, de către Curtea de Apel Piteşti, prin decizia nr. 841/R-C/2003, în sensul respingerii sale ca nefondat. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut că interpretarea dispoziţiilor art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999 trebuie să se facă prin coroborarea lor cu dispoziţiile art. 13 din acelaşi act normativ. Cum acest text vorbeşte de situaţia funcţionarului public, care nu mai deţine funcţia publică din motive neimputabile lui, de drepturile pe care acesta le păstrează, se impune interpretarea potrivit căreia obligaţia instituită de A.N.F.P. nu este una de rezultat, ci una de diligenţă. Refuzul la care se referă art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999 are în vedere numai situaţia în care A.N.F.P. este în măsură să ofere un post corespunzător celui eliberat din funcţia publică şi nu cazul în care o astfel de posibilitate nu există. A concluziona că obligaţia este una de rezultat şi nu una de diligenţă înseamnă a ajunge la situaţia inacceptabilă ca, atunci când nu există posibilitatea oferirii unei alte funcţii publice, deşi reducerea este efectivă şi reală, aceasta să nu se poată face.
În concluzie, s-a reţinut că în organigrama pârâtei nu existau funcţii vacante şi că aceasta a făcut demersuri la A.N.F.P., care a comunicat că nu are înregistrate în baza de date funcţii publice corespunzătoare pregătirii profesionale a reclamantului, aşa încât, fiind vorba de o reducere efectivă şi reală, acţiunea reclamantului a fost în mod corect respinsă.
