Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3911/91/2007 pe rolul Tribunalului Vrancea contestatoarea A.M., în contradictoriu cu intimata A.J.O.F.M. Vrancea a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/04.12.2007, emisă de către intimată, prin care în mod nelegal i s-a respins cererea privind acordarea indemnizaţiei de şomaj.
În motivare a arătat că decizia este nelegală, întrucât prin Decizia nr. 121 239/21.06.2005 i-a fost acordat dreptul la de asigurări sociale începând cu data de 1.04.2005.
Acest drept a fost sistat ca urmare a Deciziei nr. 123/16.04.2007 emisă de Cabinetul de expertiză medicală si recuperare a capacităţii de muncă, prin care s-a constatat ca aceasta şi-a recuperat capacitatea de muncă, aspect confirmat şi de decizia nr. 3041/10.10.2007, prin care s-a stabilit că nu se încadrează în grad de invaliditate.
A mai arătat că a încercat să găsească un loc de muncă potrivit cu starea sa de sănătate şi că acest lucru nu a fost posibil.
Respingerea cererii sale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj s-a făcut cu motivarea că nu îndeplineşte condiţiile prev. de art. 34 alin 1/1 lit. b din Legea nr. 76/2002 potrivit cu care la stabilirea acestei indemnizaţii nu se ţine seama de perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni.
Ori, durata pentru care s-a acordat pensia de invaliditate depăşeşte 12 luni.
Analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa a reţinut următoarele:
Contestaţia este neîntemeiată întrucât nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 34 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, respectiv aceea referitoare la stadiul de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, deşi îndeplineşte condiţiile referitoare la faptul că nu realizează venituri, nu îndeplineşte condiţiile pentru pensionare şi este înregistrata la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi află domiciliul.
Contestatoarea a recunoscut că a fost pensionată o perioadă mai mare de 12 luni, această perioadă fiind inclusă în calculul celor 24 luni, însă nu a avut stagiul de cotizare prevăzut de lege, din adresa nr. 5579/19.02.2008 emisă de ITM Vrancea rezultând că A.M. nu mai are calitatea de angajat cu contract individual de muncă din data de 11.05.2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea A.M., criticând-o ca fiind nelegală sub aspectul interpretării art. 34 din Legea nr. 76/2002.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, art. 35 din Legea nr. 76/2002 rezolvă situaţia celor care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care ulterior au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă.
Pentru a demonstra că se încadrează în prevederile acestui articol a făcut dovada prin Decizia nr. 239/2005 că datorită unor probleme de sănătate constatate de cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă a fost găsită inaptă de a munci şi i s-au sistat drepturile salariale prin desfacerea contractului de muncă.
Din 16.04.2007 când s-a emis Decizia nr. 123 s-a constatat că şi-a recăpătat capacitatea de muncă şi a încercat să se angajeze la fostul angajator dar a fost refuzată datorită condiţiilor speciale de care avea nevoie la locul de muncă.
Prin decizia civilă nr. 313/R/05.05.2008 a Curţii de Apel Galaţi a fost admis recursul contestatoarei A.M. împotriva sentinţei civile nr. 153/21.02.2008 a Tribunalului Vrancea, a fost modificată în tot sentinţa recurată, fiind admisă contestaţia, anulată dispoziţia nr. 5/04.12.2007 emisă de intimata A.J.O.F.M. Vrancea şi obligată intimata să emită o nouă decizie de acordare a dreptului la îndemnizaţia de şomaj pentru recurenta-contestatoare A.M.
Au fost avute în vedere următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 17 lit. g din Legea nr. 76/2002 cu modificările ulterioare, beneficiari ai dreptului la indemnizaţia de şomaj sunt persoanele care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă.
Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 11 lit. b din Legea nr. 76/2002 la stabilirea perioadei de 24 de luni în ultimele 24 luni premergătoare datei înregistrării cererii, nu se iau în calcul perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depăşeşte 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. g.
Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. 2 din lege pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. g, stagiul minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadelor de realizate înainte de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu.
Astfel, contestatoarea a fost pensionată pentru invaliditate o perioadă ce depăşeşte 12 luni, deci nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 34 alin.11 lit. b din lege, care se referă la persoane pentru care perioada de pensionare nu depăşeşte 12 luni.
Coroborând textele mai sus citate, rezultă că petentei îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 alin. 2, calculul stagiului minim de cotizare se realizează prin cumularea perioadelor de asigurare realizate înainte de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu.
