Tentativă la infracţiunea de omor calificat. Îndeplinirea cerinţelor legale sub aspectul laturii subiective.
Termenul de apel, coroborat cu termenul de declarare a apelului peste termen
În raport de obiectul vulnerant care a fost folosit, poziţia victimă – agresor, zona în care a fost aplicată lovitura şi consecinţele produse, coroborat cu împrejurarea că viaţa părţii vătămate a fost pusă în primejdie, rezultă că încadrarea juridică corectă este cea de tentativă la infracţiunea de omor calificat.
Termenul de apel este de 10 zile de la pronunţare pentru inculpatul minor prezent la dezbateri. Inculpatul minor înmatriculat într-un Centru de reeducare în perioada celor 10 zile ale termenului de declarare a apelului, avea posibilitatea declarării apelului în termenul legal prev. de art. 363 C.pr.pen. coroborat şi cu termenul prev. de art. 365 C.pr.pen.
Prin sentinţa penală nr. 94/S din 09.09.2010 a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov în baza art 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art 181 alin 1 Cod penal cu aplicarea art 99 şi următoarele Cod penal şi art 73 lit b Cod penal în infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174, alin 1, art 175, alin lit i Cod penal cu aplicarea art 99 şi următoarele Cod penal şi art 73 lit b Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.I.
În baza art 334 Cod procedură penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.P., prin apărător din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174, alin 1, art 175, alin 1 lit i Cod penal cu aplicarea art 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art 182, alin 2 Cod penal cu aplicarea art 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal.
În baza art 20 Cod penal raportat la art 174, alin 1, art 175, alin 1 lit i C. penal cu aplicarea art 75 lit c Cod penal şi art 73 lit b Cod penal inculpatul M.P. a fost condamnat la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art 64, lit a teza a II a şi b Cod penal pe o perioadă de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat asupra părţii vătămate B.M.T.
În baza art 180 alin 1şi 2 Cod penal cu aplicarea art 75 lit c Cod penal şi art 73 lit b Cod penal acelaşi inculpat a fost condamnat la 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe asupra părţii vătămate B.D.
În baza art 33 lit a şi 34 Cod penal s-a dispus contopirea pedepsele mai sus aplicate inculpatul M.P. în pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art 64, lit a teza a II a şi b Cod penal pe o perioadă de 5 ani.
În baza art 357 alin 3 Cod procedură penală raportat la art 71 alin 2 Cod penal inculpatului M.P. i s-a interzis pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art 64, lit a teza a II a şi b Cod penal.
În baza art 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată mai sus inculpatului M.P. perioada reţinerii şi arestului preventiv din data de 09.02.2010 şi până la zi.
În baza art 350 Cod procedură penală s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului M.P.
În baza art 104 Cod penal s-a aplicat inculpatului C.I. măsura educativă a internării în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, jud Bacău până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit i Cod penal cu aplicarea art 99 şi următoarele Cod penal şi art 73 lit b Cod penal asupra părţii vătămate B.M.T.
În baza art 490 Cod procedură penală s-a dispus punerea în executare de îndată a măsurii educative a internării în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, jud Bacău în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.I.
În baza art 180 alin 1 şi 2 Cod penal inculpatul B.M.T. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe asupra părţii vătămate M.M.
În baza art 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului B.M.T., pe o durată de 2 ani şi 8 luni ce constituie termen de încercare potrivit art 82 Cod penal.
S-a atras atenţia inculpatului B.M.T. asupra prevederilor art 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii de către acesta a unei infracţiuni intenţionate în termenul de încercare.
În baza art 71 alin 5 Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului B.M.T. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prevăzute de art 64 lit a teza a II a şi b C. penal.
În baza art 998 Cod Civil raportat la art 14 Cod procedură penală inculpaţii M.P. şi C.I. au fost obligaţi, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente C.G. şi C.V. să plătească Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 3437,35 lei despăgubiri civile.
S-a luat act act de faptul că părţile vătămate M.M., B.D. şi B.M.T. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art 109 alin 5 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către martorul F.L., cu domiciliul în (….) a toporului corp delict, sigilat cu sigiliul MI.30531.
În baza art 118 lit b Cod penal s-a dispus confiscarea a două bâte de 120cm şi 110 cm ambalate şi sigilate cu sigiliul MI.30531.
În baza art 109 alin 5 Cod procedură penală s-a dispus restituirea obiectelor de vestimentaţie ambalate în colete după cum urmează părţii vătămate inculpat B.M.T. – coletele 12,13, martorului M.M. – coletul 5, părţii vătămate Bokor Darius – coletul 4, părţii vătămate M.M. – coletul 1, inculpatului M.P. – coletul 2, inculpatului C.I. – coletul 6 şi martorului C.M.- coletul 3.
În baza art 191 alin 2 şi 3 Cod procedură penală inculpatul Moraru Pavel a fost obligat să plătească statului 1502 lei cheltuieli judiciare, inculpatul C.I. a fost obligat în solidar cu părţile responsabile civilmente să plătească suma de 1502 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar inculpatul B.M.T. a fost obligat să plătească suma de 602 lei cu acelaşi titlu.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 09.02.2010, inculpaţii M.P. şi C.I. au mers la locuinţa martorului F.L., unde au consumat împreună cu acesta şi martorii L.N.M., C.M., M.M.M., M.D. precum şi partea vătămată B.M.T. băuturi alcoolice. La un moment dat, întrucât nu mai aveau nimic de băut, cei prezenţi s-au hotărât să meargă la magazinul din sat să mai cumpere băuturi alcoolice, însă pentru că nu aveau bani, partea vătămată B.M.T. s-a oferit să lase telefonul lui mobil ca şi gaj, vânzătoarei de la magazin. Inculpatul minor a mers la magazin împreună cu M.P. şi partea vătămată inculpat B.M.T., unde au lăsat telefonul părţii vătămate şi au primit în schimb băutură alcoolică, dar inculpatul minor a aratat că a furat şi trei pachete de ţigări. Odată întorşi la locuinţa martorului F.L., au continuat să consume băuturi alcoolice, iar inculpatul minor i-a dat unul din pachetele de ţigări luate din magazin, părţii vătămate B.M.T., care a aflat la acest moment că ţigările fuseseră furate din magazin. Gândindu-se, că urmare a acestui fapt, nu-şi va mai putea recupera telefonul, partea vătămată a fost nemulţumită, i-a cerut toate ţigările inculpatului minor şi a izbucnit un conflict între inculpatul minor C.I. şi partea vătămată B.M.T. Conflictul s-a acutizat, iar martorul M.M.M. a intervenit pentru ca partea vătămată – inculpatul B.M.T. să nu-l lovească pe inculpatul C.I. şi a împins-o pe partea vătămată. A urmat o stare de agitaţie întrucât partea vătămată a afirmat că a fost lovită cu pumnul în faţă de martorul M.M.M.,( aspect neconfirmat de probe), iar partea vătămată a spart cu cotul un geam al casei, intenţionând să iasă pe geam. În aceste împrejurări, martorul Florea Liviu l-a scos afară pe B.M.T., partea vătămată afirmând în declaraţia sa că de fapt, martorul L.N. l-a ajutat, pentru că i-a deschis uşa şi l-a lăsat să iasă din casă. Din declaraţia martorului F.L. care se coroborează cu declaraţia părţii vătămate B.M.T. a martorului L.N.M. şi a martorei B.R. a rezultat că iniţial în casa martorului F.L. nu se aflau inculpatul M.P. şi partea vătămată M.M. senior, iar după plecarea părţii vătămate B.M.T., martorul M.M.M. a mers acasă şi s-a întors după un timp cu fratele său, inculpatul M.P., fiind urmaţi la scurt timp de tatăl acestora, partea vătămată M.M. senior, care, potrivit declaraţiilor tuturor celor prezenţi a venit să-i ia acasă pe cei doi fii. Chiar, partea vătămată M.M. senior afirmă în declaraţia sa că l-a auzit pe B.M.T. spunându-i martorului M.D., după ce partea vătămată ieşise din casa martorului F.L. ,, să meargă cu el la bătaie”, iar din discuţii a rezultat că voia să se bată cu băieţii care se aflau la cheful care se ţinea la F.L.
Partea vătămată M.M. senior a mers în casa martorului F.L. şi le-a cerut celor doi fii, adică inculpatului M.P. şi fratelui acestuia M.M.M. să meargă acasă, dar aceştia nu au vrut să plece imediat spunând că mai doresc să stea puţin. Când partea vătămată Moraru Martin senior a deschis uşa casei martorului F.L., dorind să meargă acasă, potrivit propriilor declaraţii, a fost lovit în cap cu un par de partea vătămată – inculpat B.M.T. care revenise între timp împreună cu fratele său partea vătămată B.D. la uşa martorului F.L., înarmaţi cu o sabie sau un par – partea vătămată –inculpat B.M.T.- şi cu un par partea vătămată B.D. În urma loviturii primite, partea vătămată M.M. senior a căzut la pământ şi a început să-i curgă sânge din rana pe care i-o făcuse partea vătămată –inculpat B.M.T.. În aceste împrejurări, din casă au ieşit atât martorii cât şi inculpaţii M.P. şi C.I.. Văzând cele întâmplate, inculpatul M.P. a luat din casa martorului F.L., un topor, pe care martorul afirmă că îl ţinea sub pat, iar inculpatul C.I. a luat o bâtă pe care a găsit-o, potrivit propriilor susţineri, în curtea martorului F.L. şi au pornit în urmărirea fraţilor B., care reuşiseră să se depărteze de uşa casei martorului F.L.. Partea vătămată B.M.T. şi fratele său B.D. au fost ajunşi din urmă de către inculpatul M.P. şi inculpatul minor C.I. la intersecţia străzii Unirii cu strada Livezii şi strada Pădurii . Din declaraţiile martorilor F., L.L.N.M., C.M. a rezultat că ambii inculpaţii, adică atât M.P. cât şi C.I. au plecat în urmărirea celor doi fraţi B. Din declaraţia părţii vătămate B.D. care se coroborează cu declaraţia inculpatului minor C.I. a rezultat că inculpatul M.P. l-a lovit iniţial pe B.D.. Inculpatul minor a arătat că l-a văzut pe inculpatul M.P. când l-a lovit pe B.D. în zona nasului cu pumnul. Partea vătămată B.D. a arătat că inculpatul M.P. a vrut să îl lovească în cap cu toporul dar a reuşit să se ferească, luptându-se cu el, moment în care inculpatul l-a lovit în zona spatelui cu toporul. După aceea, inculpaţii M.P. şi C.I. au lovit-o pe partea vătămată B.M.T.. Inculpatul M.P. arată că ,, l-am lovit pe B.M.T. cu muchia de topor, în spate, la mijloc, altă lovitură nu i-am mai aplicat acestuia. Inculpatul C.I. l-a lovit pa B.M.T. în zona capului, cu parul respectiv.” Inculpatul minor C.I. arată că ,, eu şi M.P. am fugit după B.T., care după ce l-a lovit pe M.M. plecase, l-am ajuns din urmă pe B.T. şi l-am lovit atât eu cât şi M.P., eu cu o bâtă, o dată – de două ori în spate şi în cap, iar M.P. l-a lovit o dată, de două, trei ori în cap şi în spate. Era noapte şi eu nu ştiu în ce zonă a capului l-a lovit M.P.. Partea vătămată a căzut jos ca urmare a loviturilor primite de la mine şi de la M.P.”
Ulterior, la locul faptei au sosit şi martorii M.D., B.G. şi B.A. care au constatat că partea vătămată inculpat B.M.T. era la căzut la pământ şi sângera, a fost anunţat un echipaj SMURD care a sosit în scurt timp şi a transportat-o pe partea vătămată B.M.T. la spital. Cei doi inculpaţi M.P. şi C.I. au plecat la casele lor înainte de sosirea martorilor şi a echipajului SMURD, inculpatul M.P. luând cu el şi toporul- corp delict, declarând că dorea să taie nişte lemne, ulterior. Cu ocazia cercetării la faţa locului acest topor a fost ridicat din locuinţa părinţilor inculpatului M.P. şi a fost ambalat corespunzător, sigilat cu sigiliul MI.30531. Tot cu ocazia cercetării la faţa locului au fost depistate două bâte, una de 120 cm şi una de 110 cm( ruptă), prima aparţinând părţii vătămate B.M.T. cu care aceasta a lovit-o pe partea vătămată M.M., iar cea de-a doua bâtă aparţinând inculpatului C.I. cu care a lovit-o pe partea vătămată B.M.T.. Ambele bâte au fost sigilate cu sigilul MI.30531.
Urmare a agresiunilor suferite, partea vătămată B.M.T. a fost internată în regim de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov în perioada 09.02.2010, ora 02,03 până la 22.02.2010 cu diagnosticul T.C.C. acut prin lovitură de topor, contuzie cerebrală, stare comatoasă, fracturi multiple de craniu, hematom subdural occipital stâng pneumoencefalie externă conform foii de observaţie 2958/09.02.2010. Celelalte două părţi vătămate M.M. şi B.D. nu au fost spitalizate, însă au fost examinate iar concluziile expertizelor sunt redate mai jos.
Astfel, conform raportului de expertiză medico – legală nr. 438/E/26 februarie 2010 emis de Serviciul Judeţean de Medicină – Legală Braşov, în formă finală, leziunile traumatice suferite de partea vătămată B.M.T., sunt localizate parieto occipital stânga produse prin lovire cu corp dur, care prezintă muchie (posibil partea contondentă a unui topor) şi au necesitat pentru vindecare un număr de 35 – 40 de zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a pune în primejdie viaţa victimei, determinând, totodată, o infirmitate fizică permanentă, prin lipsa de substanţă osoasă craniană, postoperator.
Totodată prin acelaşi raport de expertiză s-a mai concluzionat că partea vătămată a mai suferit şi leziuni traumatice localizate fronto- temporal dreapta –plagă contuză cu fractură craniană subiacentă, leziuni produse prin lovire corp dur alungit, posibil o bâtă din lemn, lovitura fiind aplicată din faţa victimei sau uşor lateral dreapta, de intensitate medie-mare. Aceste leziuni nu au pus în primejdie viaţa victimei şi au necesitat pentru vindecare 25-30 de zile de îngrijiri medicale.
Conform raportului de expertiză medico – legală nr. 399/E/10 februarie 2010 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov partea vătămată B.D. a suferit leziuni corporale (traumatism cranio – facial şi fractură de piramidă nazală) care au necesitat pentru vindecare un număr de 12 – 14 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii.
Potrivit raportului de expertiză medico – legală nr. 398/E/10 februarie 2010 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov partea vătămată M.M. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit, posibil bâtă, constatându-se parietal stâng plagă contuză de 7 cm lungime nesuturată, cu margini anfractuoase şi dehiscente acoperită cu crustă hematică şi cu tumefacţie subiacentă care necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii.
Astfel, cum s-a reţinut inculpaţii au recunoscut în esenţă faptele reţinute în sarcina sa. Inculpatul major M.P. a recunoscut parţial agresiunea comisă asupra părţii vătămate B.M.T., întrucât a arătat că a lovit-o pe aceasta doar în spate cu toporul, aspect contrazis de concluziile expertizei care arată că partea vătămată a suferit leziuni la nivelul capului care au fost produse posibil de muchia unui topor, concluzii care se coroborează cu declaraţiile inculpatului minor care arată că inculpatul M.P. a lovit-o pe partea vătămată în cap cu toporul, dar şi cu declaraţiile martorilor din care rezultă că inculpatul major M.P. a luat toporul de sub pat şi a plecat cu el în urmărirea părţii vătămate.
Inculpatul minor a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa arătând în declaraţii că a lovit-o pe partea vătămată cu un par în cap.
Instanţa de fond a respins în baza art 334 Cod procedură penală, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.P., prin apărător din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit i Cod penal cu aplicarea art. 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art 182 alin 2 Cod penal cu aplicarea art 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal, întrucât din probele administrate nu rezultă că inculpatul a avut doar intenţia de a o vătăma pe partea vătămată B.M.T.. Din probe a rezultat că inculpatul s-a înarmat cu un topor în prealabil şi a plecat în urmărirea părţii vătămate, încercând să înlăture toate obstacolele care îi stăteau în cale( se are în vedere că în prealabil a lovit-o pe partea vătămată B.D. cu acelaşi topor, care a încercat să se apere şi chiar să-l împiedice pe inculpat să o ajungă pe partea vătămată B.T.). Odată ce a ajuns-o pe partea vătămată a rezultat că inculpatul a lovit-o în cap cu muchia toporului, partea vătămată stând cu spatele spre inculpat şi aceasta a căzut jos. Deşi, în apărare inculpatul a susţinut că a lovit-o pe partea vătămată o singură dată în spate, din probe a rezultat că locul unde a lovit-o a fost la nivelul capului, iar concluziile expertizei efectuate asupra acestei părţi vătămate fac vorbire de leziuni traumatice, aspect care se coroborează şi cu declaraţiile inculpatului minor care a arătat că inculpatul M.P. a lovit-o pe partea vătămată ,,o dată, de două, trei ori în cap”. Având în vedere aceste aspecte rezultă că intenţia inculpatului M.P. a fost aceea de a-l ucide pe B.M.T. şi nu de a-l vătăma. Chiar şi în situaţia în care leziunile traumatice au fost produse de o singură lovitură în cap, intenţia inculpatului a fost aceeaşi, având în vedere zona corpului în care a lovit-o pe partea vătămată, obiectul folosit, un topor şi împrejurarea concretă a săvârşirii faptei.
Reţinând vinovăţia inculpaţilor M.P. şi B.M.T., în baza probelor administrate în cauză, instanţa de fond i-a condamnat pe aceştia la pedepsele arătate mai sus.
În ceea ce priveşte pe inculpatul minor C.I. instanţa de fond în baza art 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art 181 alin 1Cod penal cu aplicarea art 99 şi următoarele Cod penal şi art 73 lit b Cod penal în infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174 alin 1, art 175 alin lit i Cod penal cu aplicarea art 99 şi următoarele Cod penal şi art 73 lit b Cod penal.
Din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpatului minor, declaraţiile inculpatului M.P., declaraţiile părţii vătămate B.M.T. a rezultat că C.I. a lovit victima cu o bâtă din lemn (cu un par) în zona capului. Concluziile raportului de expertiză arată că victima a suferit şi leziuni produse cu un corp alungit, probabil o bâtă, localizate fronto- temporal dreapta care însă au produs plagă contuză cu fractură craniană subiacentă, au avut o intensitate medie- mare, au necesitat pentru îngrijire25-30 zile de îngrijiri medicale, însă nu au pus în primejdie viaţa victimei. Coroborând aceste elemente rezultă că inculpatul minor este cel care i-a produs victimei leziunile localizate fronto- temporal dreapta, însă faptul că aceste leziuni luate separat nu au pus în primejdie viaţa victimei nu poate conduce la ideea că inculpatul C.I. nu a dorit decât să îi producă victimei o vătămare corporală. Fapta inculpatului minor este în strânsă legătură cu fapta inculpatului major. Ambii inculpaţi, pe fondul unui conflict anterior, al cărui protagonist a fost tocmai inculpatul minor C.I. au urmărit, victima, unul cu un topor, celălalt cu o bâtă, ambii au lovit victima în cap, fiecare cu obiectul cu care era înarmat. Loviturile aplicate cu bâta i-au produs victimei o fractură craniană şi au fost de intensitate medie- mare, deci nu se poate reţine având în vedere toate aceste elemente că fapta inculpatului minor este mai puţin gravă şi necesită o altă încadrare juridică. În speţă, atât, partea corpului lovită de acest inculpat minor, cât şi instrumentul folosit-bâta erau apte să producă moartea victimei. Faptul că intensitatea loviturilor nu a fost suficient de mare încât să-i pună în primejdie viaţa victimei nu are relevanţă în speţă, atâta vreme cât acestea au provocat o plagă contuză cu fractură craniană subiacentă.
La alegerea sancţiunii pe care a aplicat-o inculpat minor, instanţa a ţinut seama de prevederile art 100 din Codul penal, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârşite,de starea fizică, mentală şi morală a inculpatului, de condiţiile în care a fost crescut. S-a avut în vedere că minorul a avut discernământul păstrat la data săvârşirii faptei, însă raportul de expertiză relevă, o întârziere mentală uşoară( QI-59), cu tulburări grave de conduită, comisia recomandând măsuri criminologice – şcolarizare, calificare şi psihoterapie specifică. Totodată raportul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov relevă că deşi inculpatul a crescut în familia biologică, nu este şcolarizat, neavând nici o clasă. Inculpatul minor nu avea la data săvârşirii infracţiunii naşterea înregistrată, părinţii nepreocupându-se de acest aspect, inculpatul necunoscându-şi data naşterii deşi este în vârstă de aproape 16 ani. S-a arătat că inculpatul minor din informaţiile primite nu are un mod organizat de petrecere a timpului şi nu este implicat în activităţi care să-i ocupe în mod util timpul.
Se mai arată în raport că inculpatul are nevoie de un mediu în care să îmbine exercitarea unei forme de autoritate, în care să fie izolat de persoane delincvente şi să fie inclus în programe care să urmărească asimilarea şi exersarea valorilor morale, mediu care să poată asigura continuitatea intervenţiei psiho-sociale şi educative.
Pentru toate aceste considerente, instanţa de fond a considerat că aplicarea măsurii educative a internării inculpatului minor C.I. în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, jud Bacău până la împlinirea vârstei de 18 ani va fi în măsură să îndeplinească rolul sancţionator pentru fapta săvârşită de acesta. Se are în vedere vârsta minorului, faptul că până în prezent acesta nu a fost şcolarizat, lipsa de dezinteres şi de autoritate a părinţilor cu referire la educaţia minorului şi la petrecerea timpului de către acesta. Deşi este minor, neavând nici 16 ani împliniţi, acesta nu merge la şcoală, îşi petrece timpul dezorganizat, consumă băuturi alcoolice cu adulţii, neavând nici cea mai mică preocupare pentru a întreprinde o activitate constructivă.
Sub aspectul laturii civile inculpaţii M.P. şi C.I. au fost obligaţi, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente Ciobotar Gheorghe şi Ciobotar Valeria să plătească Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 3437,35 lei despăgubiri civile şi s-a luat act act de faptul că părţile vătămate M.M., B.D. şi B.M.T. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii :
– inculpatul M.P. a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală gravă, reţinerea de circumstanţe personale şi aplicarea unei pedepse rezultante sub minimul special prevăzut de legea penală, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În subsidiar, solicită achitarea pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat în temeiul prev. art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 alin. 1 lit. d C.pr.pen., deoarece nu a avut intenţia de a suprima viaţa părţii vătămate, întrucât activitatea infracţională trebuia să fie una continuă, iar latura subiectivă să fie dovedită.
– inculpatul C.I. a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.pen. probatoriul administrat în cauză arătând că inculpatul a lovit numai o singură dată, cu o bâtă din lemn în zona capului.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, astfel cum cer dispoziţiile art. 371 alin.2 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de art.371 alin.1 Cod procedură penală, a constatat că apelul inculpatului M.P. este nefondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Faptele comise de inculpaţi, împrejurările săvârşirii lor şi vinovăţia inculpaţilor au fost corect stabilite de prima instanţă, găsindu-şi corespondent în probele administrate în cauză.
Încadrarea juridică dată activităţii infracţionale este legală.
În mod corect instanţa de fond a respins schimbarea încadrării juridice formulată de inculpatul M.P., prin apărător din infracţiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art 20 Cod penal raportat la art 174 alin 1, art 175 alin 1 lit i Cod penal cu aplicarea art 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art 182 alin 2 Cod penal cu aplicarea art 75 lit c C. pen şi art 73 lit b Cod penal, probatoriul administrat în cauză, modul şi împrejurările în care inculpatul a comis fapta reliefând sub aspectul laturii subiective intenţia indirectă cu care inculpatul a săvârşit fapta, acesta prevăzând rezultatul acţiunii sale şi fără a-l urmări, a acceptat totuşi posibilitatea survenirii acestuia.
Astfel inculpatul a lovit-o pe partea vătămată în cap cu muchia toporului, aceasta stând cu spatele spre inculpat, după lovitura primită partea vătămată a căzut jos.
Conform raportului de expertiză medico – legală nr. 438/E/26 februarie 2010 emis de Serviciul Judeţean de Medicină – Legală Braşov, în formă finală, leziunile traumatice suferite de partea vătămată B.M.T., sunt localizate parieto occipital stânga produse prin lovire cu corp dur, care prezintă muchie (posibil partea contondentă a unui topor) şi au necesitat pentru vindecare un număr de 35 – 40 de zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a pune în primejdie viaţa victimei, determinând, totodată, o infirmitate fizică permanentă, prin lipsa de substanţă osoasă craniană, postoperator.
Totodată prin acelaşi raport de expertiză s-a mai concluzionat că partea vătămată a mai suferit şi leziuni traumatice localizate fronto- temporal dreapta –plagă contuză cu fractură craniană subiacentă, leziuni produse prin lovire corp dur alungit, posibil o bâtă din lemn, lovitura fiind aplicată din faţa victimei sau uşor lateral dreapta, de intensitate medie-mare.
Faţă de considerentele arătate mai sus, rezultă că motive de apel ale inculpatului M.P. care privesc schimbarea încadrării juridice şi achitarea acestuia nu sunt nefondate.
În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei şi modalitatea de executare a acesteia curtea a reţinut că în mod corect instanţa de fond i-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a şi b Cod penal, având în vedere prev. art. 72, 52 şi art. 80 alin. 2 Cod penal, precum şi persoana inculpatului care anterior locuia împreună cu familia sa, în condiţii de locuit şi de trai extrem de modeste, inculpatul nu avea loc de muncă şi nici pregătire şcolară, având numai două clase, astfel cum se reţine din Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov.
În ceea ce priveşte apelul inculpatului C.I., curtea a reţinut că acesta este tardiv, pentru următoarele considerente.
Dezbaterile în fond la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov au avut loc la data de 01.09.2010, inculpatul fiind prezent, asistat de apărător din oficiu. Ulterior pronunţarea a fost amânată pentru data de 09.09.2010 când instanţa de fond a pronunţat sentinţa apelată.
Inculpatul minor a fost înmatriculat în Centrul de Reeducare de la Târgu Ocna, jud. Bacău la data de 14.09.2010.
Inculpatul minor a declarat apel în cauză la data de 30.09.2010, cu depăşirea termenului legal de 10 zile de la data pronunţării sentinţei prevăzut de art. 363 alin. 1 şi 3 teza I Cod procedură penală, dar şi cu depăşirea celor 10 zile la care face referire art. 365 Cod procedură penală.
Prin urmare, hotărârea atacată este legală şi temeinică sub toate aspectele analizate, considerente pentru care apelul declarat de inculpatul M.P. a fost respins în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, iar apelul declarat de inculpatul C.I. a fost respins în baza art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală.
În baza art. 383 alin. 2 Cod de procedură penală se va deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului M.P., începând cu data de 09.09.2010 până azi, 08.02.2011 şi menţine starea de arest a acestuia.
În baza art. 189 şi art 192 alin. 2 C.pr.pen. inculpatul M.P. a fost obligat să plătească statului suma de 450 lei, cheltuieli judiciare, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar inculpatul C.I. în solidar cu părţile responsabile civilmente să plătească statului suma de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
(Decizia penală nr. 28/AP din 8 februarie 2011; dosar nr.236/1372/2010)
7
