Soluţionarea laturii civile
în procesul penal
între partea civilă şi soţia
infracţiunii de omor, prevăzută
de art. 174 Cod penal, cu aplicarea
art. 73 lit. b Cod penal, în stare de
arest preventiv. Potrivit art. 34 alin. 1
şi d Cod familiei, soţii administrează
şi folosesc împreună bunurile comune
şi dispun tot astfel de ele. Oricare dintre
soţi, exercitând singur aceste drepturi,
este socotit că are şi consimţământul
celuilalt soţ, această dispoziţie consacrând
mandatul casnic tacit reciproc între soţi.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor
art. 1704 C. civil, tranzacţia este un
contract prin care părţile termină un
proces început sau preîntâmpină un proces
ce poate să se nască.
Prin urmare, se poate lua act de tranzacţia
părţilor în latura civilă, astfel cum a fost încheiată
între partea civilă şi soţia inculpatului,
soţia având putere de reprezentare a
inculpatului judecat în stare de arest preventiv,
în virtutea mandatului casnic tacit reciproc
între soţi, fără să fi fost necesar încheierea
unui contract de mandat separat.
De altfel, în şedinţă publică, inculpatul
şi-a însuşit în mod expres tranzacţia
astfel încheiată, ceea ce echivalează cu
un act juridic de ratificare a tranzacţiei.
SENTINŢA PENALĂ NR. 3/P/2011
A fost înregistrat la instanţă rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.
În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut că, în ziua de, victima a lovit pe inculpat cu un topor, după care acesta i-a luat toporul şi a lovit-o peste tot corpul pe victimă, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia.
Partea civilă , fiica victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomeniri.
În timpul urmăririi penale a fost efectuată o cercetare la faţa locului, a fost audiată partea civilă , au fost audiaţi martorii, precum şi inculpatul.
La primul termen de judecată, până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul a declarat că recunoaşte în totalitate fapta reţinută în rechizitoriu, cunoaşte şi îşi însuşeşte probele administrate la urmărirea penală şi solicită ca judecarea cauzei să se facă pe baza acestora.
Instanţa, în temeiul art. 3201 Cod procedură penală, a admis cererea pentru procedură simplificată formulată de inculpat.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, soţia inculpatului şi partea civilă au încheiat o tranzacţie cu privire la modul de plată a pretenţiilor formulate, tranzacţie care a fost însuşită şi semnată şi de inculpat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:
În dimineaţa zilei de , victima s-a deplasat cu o sanie şi un cal la coliba sa, situat în pădurea ce aparţine de satul, comuna , judeţul Neamţ. Pe drum, victima s-a întâlnit cu martorul , care se îndrepta spre coliba inculpatului, aflată la o distanţă de aproximativ 400 metri de cea a victimei.
După ce a ajuns la coliba inculpatului, martorul i-a relatat acestuia că pe drum s-a întâlnit cu victima, care se îndrepta spre coliba sa, pentru a repara un gard.
Martorul a consumat cu inculpatul două pahare cu ţuică, după care a plecat spre domiciliul său.
În după amiaza aceleiaşi zile, victima s-a deplasat la coliba inculpatului, pentru a-i reproşa acestuia faptul că vitele sale au păscut pe terenul proprietatea sa. Între părţi a izbucnit un conflict spontan, verbal şi fizic, în urma căruia victima a lovit inculpatul peste mâna stângă, cu toporul cu care venise.
În aceste condiţii, inculpatul a luat toporul din mâna victimei şi a lovit-o de mai multe ori peste faţă, torace şi membrele superioare şi inferioare, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acesteia.
Din raportul de necropsie rezultă că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat unui politraumatism cu şoc traumatic şi hemoragic consecutiv. Politraumatismul este obiectivat prin traumatism facial şi epicranian, contuzie toracică, respectiv fracturi costale, contuzii ale membrelor superioare şi inferioare, respectiv fractura ambelor oase ale antebraţului drept şi plăgi contuze. Topologia şi morfologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin loviri active multiple cu corp dur, posibil corp despicător, agresorul aflându-se în faţa victimei, între politraumatism şi deces existând legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.
Din raportul de constatare medico-legală rezultă că inculpatul prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor despicător şi necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, inculpatul a arătat că ascuns toporul la o distanţă de aproximativ 400 de metri de coliba sa, acesta fiind găsit de organele de poliţie, ocazie cu care s-a constatat că acesta prezenta urme de sânge pe toată suprafaţa.
În cursul urmăririi penale inculpatul a susţinut că a lovit victima cu o bâtă, care a fost depistată la faţa locului, şi nu cu toporul. De asemenea, a declarat că a ascuns toporul victimei, deoarece i-a fost frică ca aceasta să nu se întoarcă şi să-l lovească din nou.
Susţinerile inculpatului sunt infirmate însă de raportul de necropsie, din care rezultă că leziunile victimei au fost produse prin lovire activă cu corp dur, posibil corp despicător, precum şi de faptul că pe topor au fost identificate urme de sânge pe toată suprafaţa, respectiv atât pe lamă cât şi pe toată lungimea cozii, aşa cum se poate observa din planşele fotografice aflate în dosarul de urmărire penală.
Fapta inculpatului de a lovi victima cu un topor, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 Cod penal.
În favoarea inculpatului se va reţine circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, întrucât victima a fost cea care a declanşat conflictul, venind înarmată la locul în care se afla inculpatul şi lovindu-l pe acesta cu toporul peste mână. Această împrejurare a determinat o puternică tulburare inculpatului, tulburare sub imperiul căreia acesta a luat toporul din mână victimei şi a lovit-o în mod repetat, cauzându-i leziuni ce au dus la deces.
În baza textelor de lege menţionate şi a dispoziţiilor art. 345 Cod procedură penală, instanţa urmează să aplice inculpatului o pedeapsă, la individualizarea căreia se vor avea în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei, care rezultă din modalitatea violentă de comitere şi din urmările produse şi, persoana inculpatului. Referitor la conduita inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, se va reţine că acesta are o vârstă înaintată, nu are antecedente penale şi a avut o bună conduită anterior comiterii faptei, aspect ce rezultă din adresa nr. Postului de Poliţie, astfel că în favoarea sa va fi reţinută şi circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 al. 1 lit. a Cod penal, urmând a se coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, în temeiul art. 76 al. 2 Cod penal.
În consecinţă, instanţa urmează să condamne pe inculpat la o pedeapsă care va fi redusă atât ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 3201 Cod procedură penală, cât şi ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b Cod penal şi art. 74 lit. a Cod penal.
Având în vedere gravitatea faptei, se apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea acesteia în regim de detenţie.
De asemenea, se va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal, având în vedere încadrarea juridică a faptei.
În cauză nu se impune interzicerea dreptului de a vota, întrucât interzicerea acestui drept contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii. În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că, indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea celor condamnaţi din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor.
De asemenea, la comiterea infracţiunii inculpatul nu s-a folosit de nicio profesie, funcţie sau activitate, astfel încât nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal.
Având în vedere că prin interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d şi e Cod penal s-ar aduce atingere vieţii private şi de familie, fapt ce ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în cauză nu se impune aplicarea dispoziţiilor art 71 Cod penal cu privire la drepturile părinteşti.
În condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal, neimpunându-se interzicerea celorlalte drepturi civile pentru motivele sus menţionate.
În baza art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de şi până la zi.
Raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă şi la faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura infracţiunii şi consecinţele produse, în baza art. 350 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpatului.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa urmează să ia act de tranzacţia încheiată între partea civilă şi soţia inculpatului, şi care a fost însuşită de inculpat.
Întrucât de la locul faptei au fost ridicate mai multe probe, care au fost depuse la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Neamţ, în temeiul art. 109 al. 5 Cod procedură penală, se va dispune conservarea acestora până la soluţionarea definitivă a cauzei, urmând ca ulterior să fie distruse.
De asemenea, în temeiul aceluiaşi text de lege se va dispune restituirea bunurilor ridicate de la locul faptei şi care aparţin inculpatului şi victimei, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Raportat la împrejurarea că toporul folosit la comiterea infracţiunii aparţinea victimei, fiindu-i luat din mână de inculpat, nu se va dispune confiscarea acestuia, nefiind incidente în cauză dispoziţiile art. 118 al. 1 lit. b Cod penal.
Ca o consecinţă a condamnării, în baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
