Sesizarea Biroului de Executări
Penale privind revocarea
suspendării sub supraveghere,
cu motivarea că inculpatul
a încălcat obligaţiile stabilite
în sarcina sa în baza dispoziţiilor
art. 86/3 Cod penal de a se prezenta
trimestrial la judecătorul desemnat
cu supravegherea sa şi de a anunţa
în prealabil orice schimbare de domiciliu,
reşedinţă sau locuinţă.
Pentru a se revoca, însă, suspendarea sub
supraveghere este necesar ca încălcarea
obligaţiilor prevăzute în hotărârea de
condamnare să se fi datorat relei credinţe,
pe deplin dovedită.
SENTINŢA PENALĂ NR. 7/P
Prin sesizarea nr. înregistrată la această instanţă sub nr. , Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Neamţ, în baza art.447 alin.1 Cod procedură penală, a solicitat revocarea suspendării sub supraveghere la judecătorul delegat, a executării pedepsei de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară, aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr., rămasă definitivă prin decizia penală nr. pronunţată de Curtea de Apel Bacău şi decizia penală nr. pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
In motivare s-a susţinut că a fost obligat să se prezinte trimestrial la judecătorul delegat cu supravegherea lui. Ultimul termen fixat a fost la data de 21.05.2010 ora 11,00. În această zi s-a prezentat mama condamnatului, care a arătat că fiul său este plecat în Bucureşti de circa 3 săptămâni, unde şi-a găsit un loc de muncă. Faţă de această situaţie s-a fixat un nou termen, la data de 25.05.2010 ora 12,00, dar nici de această dată condamnatul nu s-a prezentat la judecătorul delegat.
S-a precizat că, pe lângă obligaţia de a se prezenta trimestrial la judecătorul delegat cu supravegherea sa, cel condamnat avea obligaţia să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea.
Întrucât condamnatul a încălcat obligaţiile ce îi reveneau, s-a solicitat revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
In dovedire, s-a anexat dosarul de fond, nr. al Tribunalului Neamţ, precum şi procesele verbale încheiate cu ocazia executării măsurii de supraveghere.
Examinând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin sentinţa penală nr. pronunţată de această instanţă în dosarul nr., s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ( trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 Cod penal.
În condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal şi art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a pedepsei accesorii.
În temeiul art. 82 Cod penal s-a fixat termen de încercare 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiţionate în cazul comiterii unei noi infracţiuni.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, de la data de 11.02.2007 la data de 12.02.2007 şi de la data de 16.02.2007 la data de 24.04.2007.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronice, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 24 al. 1 din Legea nr. 365/2002 şi a infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002.
Prin decizia penală nr.238 din 18 decembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinţei penale nr. pronunţată de Tribunalul Neamţ, cu privire la soluţionarea laturii penale a cauzei, dar numai în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat.
S-a desfiinţat sentinţa penală atacată, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi în fond:
În temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală coroborat cu art.10 lit.d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de atr.323 alin.1 şi 2 Cod penal, art.20 raportat la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 şi art.25 din Legea nr.365/2002 cu art.33 lit.a Cod penal, întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii.
S-a constatat că inculpatul a fost reţinut 24 ore în ziua de 11.02.2007 şi arestat de la data de 16.02.2007 la data de 24.04.2007.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Prin decizia penală nr. pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. a Curţii de Apel Bacău – Secţia Penală.
S-a casat, în parte, decizia penală recurată şi în parte, sentinţa penală nr. Tribunalul Neamţ – Secţia Penală, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul şi numai cu privire la latura penală a cauzei.
În temeiul art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în infracţiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 24 alin. l din Legea nr. 365/2002 a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II a şi lit.b Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la falsificarea instrumentelor de plată electronică.
În baza art. 33 lit. a, art.34 lit.b şi art. 35 alin. 1 Cod procedură penală s-au contopit pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin. 1 Cod penal şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a şi lit.b Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a şi lit. b Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
În baza 86/1 şi 86/2 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani.
În baza art. 86/3 Cod penal, s-a stabilit că, pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere;
a) să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat, cu supravegherea lui;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a şi lit.b Cod penal.
După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, la data de 27.05.2008, cu adresa nr. s-a comunicat condamnatului soluţia definitivă şi i s-a pus în vedere acestuia să se prezinte la Biroul executări penale al Tribunalului Neamţ, la data de pentru aducerea la îndeplinire a măsurii suspendării sub supraveghere, fiindu-i puse în vedere, în scris, în mod explicit, consecinţele care pot fi atrase de încălcarea acestor obligaţii.
In perioada , aşa cum rezultă din procesele verbale ataşate la sesizarea întocmită de Biroul executări penale dedusă judecăţii, condamnatul s-a prezentat la judecătorul delegat însărcinat cu supravegherea sa, în mod constant, respectând programul prestabilit.
La termenul din, condamnatul nu s-a mai prezentat la programul de supraveghere şi a venit mama acestuia, , care a declarat că fiul ei se află în Bucureşti, unde şi-a găsit un loc de muncă. Judecătorul delegat a stabilit un nou termen, la 25.05.2010, dar condamnatul nu s-a prezentat în instanţă, fapt pentru care s-a formulat sesizarea instanţei pentru revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ca urmare a încălcării obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia pe perioada de supraveghere.
Din actele depuse la dosar, prin apărător, din procesul verbal de căutare (fila 19) întocmit de poliţie în baza mandatului de aducere emis de instanţă, precum şi din declaraţia dată de codamnatul, în instanţă, rezultă că acesta a fost plecat în Anglia, începând cu data de 10.05.2010, împreună cu un prieten, pentru a-l ajuta să-şi cumpere o maşină, că nu a avut intenţia de a nu reveni în ţară până la termenul de 21.05.2010, când trebuia să se prezinte la Tribunalul Neamţ, dar au fost reţinuţi amândoi de autorităţile engleze, încarceraţi, fără a li se aduce însă vreo învinuire şi au fost supuşi unor verificări, care au durat până la sfârşitul lunii noiembrie, când a revenit acasă.
Susţinerile condamnatului sunt confirmate de relaţiile comunicate în scris de avocatul care l-a asistat pe perioada cât a fost deţinut în Anglia, relaţii care confirmă că au durat foarte mult procedurile administrative de repartiere a acestuia.
Este adevărat că potrivit art. 447 alin. 1 Cod procedură penală instanţa poate dispune asupra suspendării executării pedepsei sub supraveghere, la sesizarea Biroului executări penale sau la sesizarea procurorului, atunci când se constată că au fost încălcate măsurile de supraveghere, cu condiţia ca încălcarea să se fi făcut cu vinovăţie.
Tribunalul reţine, pe baza documentelor depuse la dosar de către condamnat, că acesta a plecat din ţară la data de 10 mai 2010, in Anglia, pentru a aduce o maşină, voiajul fiind planificat pentru o perioadă de circa 4 zile.
Hotărârea de condamnare a fost pusă in executare la data de 25.08.2008, judecătorul delegat al Tribunalului Neamţ preluând sarcina supravegherii condamnatului, iar acesta din urmă s-a prezentat în mod constant, trimestrial, la Biroul executări penale, cu excepţia datei de 21.05.2010. Chiar şi atunci, s-a prezentat mama sa, care a justificat absenţa condamnatului. Faptul că acesta nu s-a mai prezentat la 25.05.2010 la derularea programului de supraveghere, se explică, conform înscrisurilor emanate de la avocatul, care l-a asistat din oficiu, prin reţinerea sa de autorităţile engleze, pe perioada mai-noiembrie 2010.
În conformitate cu prevederile art. 25 din Constituţia României, dreptul la libera circulaţie în ţară şi in străinătate este garantat oricărui cetăţean, care are dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa in orice localitate din ţară, de a emigra şi de a reveni in ţară. De acest drept beneficiază şi persoanele condamnate cu executarea pedepsei sub supraveghere, care se pot deplasa in străinătate ele fiind însă datoare să se supună condiţiilor de supraveghere impuse instanţa de condamnare, între care şi aceea de a anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, sub sancţiunea revocării beneficiului suspendării sub supraveghere.
Pentru a se revoca încă suspendarea sub supraveghere este necesar ca încălcarea obligaţiilor prevăzute în hotărârea de condamnare să se fi datorat relei credinţe, pe deplin dovedită.
În cauză, se apreciază că plecarea in străinătate a condamnatului, care nu este supusă vreunei interdicţii, nu a fost determinată de intenţia sa de a se sustrage îndeplinirii obligaţiilor ce ii reveneau, pe care anterior le-a respectat cu stricteţe, prezentându-se trimestrial la judecătorul însărcinat cu supravegherea.
Reiese din actele depuse la dosar că absenţa condamnatului s-a datorat unor împrejurări independente de dorinţa, de acţiunea şi de intenţia sa, care l-au împiedicat să îşi îndeplinească obligaţiile de supraveghere. Se mai reţine, în favoarea condamnatului că preocupat de situaţia sa judiciară, şi-a angajat apărător pentru a-l reprezenta în instanţă, iar la revenirea în ţară s-a prezentat la judecată, a regretat situaţia creată şi este angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată.
Toate aceste aspecte, alături de lipsa unor indicii care să contureze reaua-credinţă din partea condamnatului de a se supune măsurilor de supraveghere, formează instanţei convingerea că absenţa din data de 21.05.2010 a fost una accidentală şi apreciază că acesta a conştientizat pe deplin la ce consecinţe se expune în cazul în care nu dă curs obligaţiei de a se prezenta la judecătorul delegat, conform programului de supraveghere.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute, tribunalul va respinge sesizarea Biroului executări penale al Tribunalului Neamţ, de revocare a suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului.
Văzând dispoziţiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
